Sursele de finantare a investitiei. Investitia si eficienta economica

Sursele de finantare a investitiei. Investitia si eficienta economica

În economia de piata este caracteristica autonomia gestiunii resurselor de investitii; fiecare agent economic îsi constituie fondul pentru investitii, apeleaza la împrumuturi bancare etc., cautând, totodata, ca sumele respective sa fie utilizate judicios, cât mai eficient.

Sursele din care pot fi finantate investitiile sunt:

-    & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;  surse din interiorul tarii, reprezentate de fondurile proprii ale întreprinderii, emitente de actiuni, credite bancare pe termen lung sau mijlociu, alocatii de la bugetul de stat;

-    & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;  surse din exterior, sub forma împrumutului bancar, a investitiei directe de capital etc.

Sursele investitionale noi pot fi clasificate în:

-    & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;  surse proprii rezultate din exploatarea capitalului propriu sau din autofinantare;

-    & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;  surse atrase, credite sau împrumuturi, subventii, colaboratori sau alti parteneri.

2.1.Probleme generale

Un domeniu fundamental de activitate pentru managerul de nivel superior dintr-o firma se refera la finantarea adecvata a investitiei, bugetarea capitalului si controlul utilizarii capitalului. Exercitarea functiei managerului în acest domeniu este de importanta cruciala pentru bunastarea firmei si viitorul acesteia.

Este de mare importanta calea pe care se obtine capitalul, fie ca acesta este propriu sau împrumutat, deoarece costurile obtinute capitalul si restrictiile care pot fi impuse la utilizarea acestuia pot fi destul de diferite în functie de sursa de capital. Multe proiecte bine fundamentate sub aspect ingineresc pot fi respinse din cauza unei fundamentari inadecvate a finantarii sau a finantarii prea costisitoare.

În ceea ce priveste sursele de finantare, studiile economice pot fi efectuate în doua ipostaze distincte, referitor la capitalul necesar. O prima ipoteza ia în consideratie numai capitalul total necesar fara a lua în consideratie sursele. În aceasta ipoteza studiul economic evolueaza în fond proiectul si nu interesele vreunuia din grupurile care asigura capitalul. Au o ipoteza referitoare la o actiune de investitie propusa priveste proiectul din punctul de vedere al celor care asigura partile de capital social. Aceasta ipostaza are deci în vedere interesele proprietarului real al unei afaceri.

Specialistul angrenat în elaborarea studiului economic si managerul pus în situatia de a lua decizii economice de investitii trebuie sa cunoasca diferite modalitati de obtinere a capitalului împrumutat si de asemenea, consecintele solutiilor de finantare utilizate, întelegând prin solutii de finantare proportiile capitalului primit si al celui împrumutat în diferite conditii.

2.1.2 Costul capitalului propriu se refera atât la totalitatea capitalurilor proprii (aportul de capital initial si cel ulterior, precum si la resursele de autofinantare din profit) si este, practic, identificat cu rata de rentabilitate asteptata de cei care aduc acel capital.

a)    & 12412r1719m nbsp; Costul capitalului social initial depinde de modalitatea de constituire.

De exemplu, atunci când capitalul social al unei întreprinderi nu s-a constituit sub forma de actiuni, costul capitalului depinde de rata de rentabilitate a acestui capital, conform formulelor de calcul˛:         & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;

în care:

r_p -   reprezinta rata de rentabilitate sau costul capitalului propriu;

P_h - profitul anual;

CP - capitalul social constituit numai din capital propriu.

Daca societatea comerciala înregistreaza capitalul sub forma de actiuni, atunci:

r_p =

în care:

Ph - reprezinta profitul anual pe o actiune;

P - pretul actiunii.

Calculele mai riguroase privind determinarea costului capitalului propriu au la baza doua modeleł:

-    & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;  modelul dividendelor actualizate;

-    & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;  modelul de evaluare a activelor financiare (MEDAF).

Indiferent de modelul utilizat, semnificatia financiara a costului capitalului propriu este aceea ca un proiect de investitii poate fi acceptat numai daca reuseste sa obtina o rata de rentabilitate peste acea rata de renumerare pe care trebuie sa o asigure actionarilor si dezvoltarii întreprinderii pe o anumita perioada de timp.

Daca întreprinderea nu este cotata la bursa, ea trebuie sa tina seama de actiunile unor întreprinderi cu acelasi profil sau cu activitati asemanatoare, cotate la bursa. Practica pietei financiare releva faptul ca rata de randament pentru întreprinderile necotate (deci si costul capitalului propriu) este mai mare cu câteva procente, din cauza unor negocieri mai dificile si datorita posibilitatilor lor mai reduse de acces pe piata capitalului.

Costul capitalului propriu are tendinta de reducere prin patrunderea întreprinderilor macar pe piata extrabursiera (piata OTC sau RASDAQ).

b) Costul capitalului provenit din emisiuni noi de actiuni se determina tot cu aceeasi rata de rentabilitate:

în care:

d - reprezinta dividendul;

p - pretul actiunii.

Deci, costul capitalului obtinut prin noi emisiuni de actiuni apare ca o rata a dobânzii, la care valoarea actuala a dividendelor scontate egaleaza cursul actiunii.

Se ajunge, astfel, la formularea potrivit careia costul capitalului depinde de randamentul financiar al actiunii si de rata cresterii dividendelor în timp.

Pretul unei actiuni poate însa conduce la concluzii eronate.

I. Daca pretul actiunii scade mult fata de valoarea nominala, atunci nivelul ratei rentabilitatii sau costul capitalului se ridica foarte mult, motiv pentru care sunt respinse proiectele care nu pot depasi acest nivel.

II. Daca pretul actiunii creste mult, costul capitalului scade, ceea ce duce la acceptarea oricarui proiect care poate atinge cu usurinta acest cost redus.

În realitate oscilatia pretului actiunii fata de valoarea nominala nu depinde numai de investitia reala, de situatia economica si financiara a întreprinderii, ci si de jocul pietei de valori, la bursa sau pe piata extrabursiera, astfel, daca anumite fenomene conjuncturale duc la deprimarea bursei si la reducerea cursului actiunilor, nu trebuie acceptat un cost ridicat al capitalului si nu trebuie adoptate cu prea mare usurinta proiecte de investitii reale, chiar daca calculele duc la un randament ridicat si aceste proiecte par avantajoase de moment.

c) Costul autofinantarii trebuie sa tina seama de faptul ca autofinantarea este considerata impropriu ca fiind gratuita si fara riscuri pentru întreprinzator, pentru ca, din punct de vedere financiar, autofinantarea reprezinta un profit net trecut în rezerva si reinvestit.

Atâta vreme cât acest profit ramâne ca rezerva, actionarii nu pretind o remunerare, dar, daca se procedeaza la investitii prin autofinantare, prin încorporarea profitului în capitalul social, atunci apare si un pret, care trebuie platit pentru reinvestirea profitului. De aceea, costul autofinantarii este considerat ca fiind egal cu costul capitalului propriu, tinând seama ca autofinantarea are doua resurse: amortizarile si provizioanele din fondurile proprii.

2.1.3. Costul capitalului împrumutat depinde de cele doua aspecte:

- timpul de îndatorare, adica împrumuturi pe termen mediu si lung sau pe termen scurt;

- timpul de îndatorare, adica: finantare prin credit bancar sau prin credit bancar sau pin credit obligatar sau prin leasing.

Costul capitalului împrumutat corespunde cheltuielilor pe care trebuie sa le plateasca un investitor daca recurge la împrumuturi, adica: dobânzi, comisioane, unele prime acordate împrumutatorilor, cheltuieli de leasing, alte cheltuieli privind îndatorarea.

Pentru sumele împrumutate, o întreprindere trebuie sa plateasca dobânda, aceasta fiind considerata ca reprezentând costul real, efectiv al capitalului obtinut pe aceasta cale, deci costul capitalului de împrumut are la baza calculului sau rata dobânzii pe termen mai lung sau mai scurt.

Costul explicit al unui împrumut este pus in evidenta la însumarea anuitatilor, ca suma a rambursarilor cu dobânzile care trebuie care trebuie achitate in timp.

Costul capitalului împrumutat are in vedere existenta mai multor forme de împrumut.

a)     Costul unui împrumut bancar se determina in functie de modul de rambursare (la sfârsitul perioadei, proportional in timp sau neuniform in timp, cu sau fara incidenta impozitului, cu rate ale dobânzii fixe sau variabile).

Toate aceste calcule sunt mereu refacute sub impactul fiscalitatii astfel ca nivelul real al costului unui proiect trebuie determinat dupa impunerea profitului obtinut si în plus, trebuie determinat dupa impunerea profitului obtinut si, în plus, trebuie avute în vedere si eventualele cheltuieli pentru asigurare, cerute de creditori, cheltuielile de comisioane etc.

b) Costul unui împrumut obligatar se bazeaza pe aceleasi rationamente facute pentru un împrumut obisnuit, dar apar posibilitati de a influenta suma profitului prin diferenta dintre valoarea nominala si valoarea de emisiune a unei obligatiuni. Astfel, daca întreprinderea ramburseaza suma aferenta obligatiunilor într-un an, ea îsi diminueaza profitul impozabil, deci ea îsi scade artificial costul împrumutului, fata de modalitatea de rambursare prin tragere la sorti.

c) Costul leasing-ului este legat de rata interna de rentabilitate, cu specificatia ca chiria platita pentru leasing influenteaza în sensul ca, pe de o parte, se reduce plata impozitului pe profit, dar, pe de alta parte, acest impozit este afectat de lipsa amortismentului, iar chiria este totdeauna mai mare decât amortismentul acelui bun.

Concret, costul leasing-ului este o diferenta între chiria platita si amortismentul care s-ar fi cuvenit bunului închiriat, iar acest calcul se face tinând seama de influenta factorului timp, prin egalizarea valorii creditului, leasing cu valorile însumate ale chiriei si amortismentului, sub impactul fiscalitatii si dupa adaugarea valorii reziduale la terminarea leasing-ului.

Costul unui leasing se compara cu cel al celorlalte modalitati de finantare pentru a se putea lua o decizie eficienta, dar rezultatele înregistrate în economia de piata prin leasing au aratat eficienta lui, de foarte mult timp el fiind agreat si preferat în tarile dezvoltate.

2.1.4.Costul alocatiilor bugetare este mai putin luat în considerare, dar poate fi asemanat cu costul capitalului social initial, si, deci, poate fi identificat cu rata dobânzii practicata la obigatiunile de stat sau cu veniturile pe care le-ar fi câstigat statul daca plasa banii respectivi în unele hârtii de valoare pe plan international.

este determinat în functie de cele doua categorii de investitii:

-    & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;  investitii directe, unde exista un aport de capital si deci costul acestui capital este analizat la fel ca orice costuri ale capitalului propriu;

-    & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;   & 12412r1719m nbsp;  investitii de portofoliu, care pot fi analizate prin prisma costului unui capital realizat prin emisiunea de actiuni sau prin credit obligatar.

În final, se determina costul mediu ponderat (CMPC) În functie de costul fiecarei categorii de capitaluri se de ponderea acestor categorii în capitalul total.

2.2 Diferente esentiale între capitalul primit si capitalul împrumutat

Diferentele între utilizarea capitalului privat si al celui împrumutat. În esenta însa acestea se pot sintetiza astfel :

În cazul folosirii fondurilor provizorii din împrumut trebuie sa se plateasca dobânda celor care asigura capitalul si datoria trebuie restituita la o data specificata. Finantatorii capitalului împrumutat nu împart profitul rezultat prin utilizarea capitalului, dobânda pe care acestia o primesc are desigur ca sursa venitul rezultat din utilizarea capitalului. În multe situatii creditorii pretind anumite genuri de garantii pentru a se asigura ca banii vor fi restituiti. Destul de frecvent conditiile de împrumut pot prevedea unele restrictii împrumutantului cu privire la destinatia fondurilor si, în unele cazuri, restrictiile se pot referi la viitoarele împrumuturi.

2.3. Surse interne de finantare

Acoperirea nivelului de finantare a investitiei se sprijina, în marea majoritate a cazurilor, pe sursele interne (autohtone). Cea mai veche forma de obtinere si de utilizare a capitalului în afaceri este capitalul proprietarului individual. Un individ utilizeaza propriul lui capital pentru a edifica o afacere. El este singurul proprietar si finantator al capitalului societatii. El controleaza întreprinderea si este îndreptatit la toate avantajele si profiturile care rezulta. De asemenea el trebuie sa-si asume toate riscurile si sa suporte pierderile care apar.

Fondurile proprii ale întreprinderii sau autofinantarile exprima capacitatea acesteia de a produce resurse de investitie din activitatea de exploatare si din alte activitati. Elementul definitoriu al autofinantarii îl reprezinta asigurarea dezvoltarii activitatii pe seama eforturilor financiare proprii.

Orice politica de autofinantare trebuie analizata în functie de rata rentabilitatii pe care o produc resursele interne, reinvestitiile, aceasta rata a rentabilitatii trebuie sa fie cel putin egala sau mai mare decât rata dobânzii pe piata capitalului si decât rata reclamata de actionarii care consimt la folosirea unei parti din dividendele cuvenite lor[3].

Fondul de dezvoltare ce se constituie de catre o firma alimentat din mai multe surse, cum ar fi:

a). Profilul net: rezulta din exercitiul financiar si este repartizat atât pentru dezvoltare cât si pentru alte destinatii (dividende actionarilor, premii pentru salariati .).

b). Amortismentul: cumulat serveste firmei pentru finantarea înnoirii activelor fixe, ajunse la limita duratei lor de functionare, precum si pentru nevoile de dezvoltare-modernizare. Prin amortizare întreprinderea realizeaza recuperarea investitiilor anterioare.

c). Încasari din vânzarea utilajelor scoase din functiune pot fi utilizate drept capital pentru investitii. Unele elemente de active fixe sunt vândute înainte de încheierea duratei lor de functionare sau la sfârsitul acesteia, ca materiale vechi. Sumele încasata alimenteaza fondul de dezvoltare din care se finanteaza investitia.

Alte active fixe devenite disponibile, datorita restructurarii activitatii firmei, dar care mai pot fi înca exploatate, sunt vândute, închiriate, date în locatie de gestiune, iar sumele astfel obtinute vor fi folosite pentru investitii.

Emiterea si vinderea de actiuni este o cale importanta a cresterii capitalului firmei. Cresterea capitalului se poate realiza fie prin emisiuni de noi actiuni , prin mobilizarea rezervelor (restructurarea capitalului).

Emisiunile de noi actiuni se fac la valoarea nominala a actiunii, iar firma stabileste un pret tinând seama de doua cerinte:

- pretul sa fie interesant pentru cumparatorii potentiali, sa fie inferior cursului ultimei cotatii daca firma este cotata la piata, bursa.

- pretul sa fie peste o anumita limita, pentru a nu dispersa prea mult capital.

Diferenta dintre valoarea de piata a actiunii si valoarea nominala a acestora pentru cele nou emise constituie prima de emis. Aceasta prima acopera diferenta cheltuielilor ocazionata de cresterea capitalului sau pot fi utilizate pentru cresterea capitalului.

Operatiunile de imobilizare a rezervelor au loc prin emiterea de actiuni care nu maresc volumul capitalului. Se realizeaza un transfer al   pasivului societatii din contul de rezerve in contul de capital si prima de emisiune (actiunile emise in contul rezervelor sunt atribuite gratuit actionarilor) Aceasta operatiune poate fi realizata si prin cresterea valorii nominale a vechilor actiuni.

Creditele de investitii, în functiile de garantiile care stau la baza lor, pot fi :

1. Împrumutul bancar ce se acorda pe baza de garantii materiale. Aceste garantii se refera la capitalul firmei, în special unele elemente ale activitatii mobilizatoare care ar putea fi valorificate la nevoie pentru recuperarea datoriilor.

2. Credite ipotecare: cel ce solicita credit, ipotecheaza o valoare (cladiri, terenuri, mijloace de circulatie). Aceasta categorie e în general mai restrânsa fiind legata de micii investitori.

. Credite de cash-flow: nu sunt garantate material, singura garantie reprezentând-o studiul de fiabilitate.

Bugetul de stat  

Aloca fonduri pentru investitii în valori cât mai mici posibil, asigurând resurse doar pentru domenii car nu pot face fata pietei si concurentei, deci nu prezinta interes pentru investitorii particulari, dar a caror existenta e necesara pentru dezvoltarea economiei sociale a tarii. Se intervine cu fonduri de la bugetul de stat pentru facilitarea acordarii de credite bancare unor agenti economici de forma creditului cu dobânda redusa, diferita pâna la nivelul ratei de pe piata de capital fiind suportata de stat.

2.4. Surse externe de finantare

A. Împrumuturi externe care pot fi :

Guvernul tarii e autorizat sa contracteze si sa garanteze împrumuturi cu B.N.R. credite financiare externe necesare aprovizionarii cu materii prime de baza si finantarea investitiilor.

b) Creditele bancare au la baza o garantie materiala. Presupune angajarea aurului, legale a finantelor de un flux comun si garantarea cu productia respectiva. Banca acorda studii de fezabilitate si conditii puternice de solvabilitate .

c) Creditele acordate de investitorii financiari internationali ( FNI, BIRD, BERD) sunt coordonate conditionat în vederea atingerii unor obiective propuse.

B. Investitia structurii de capital

Reprezinta una din caile cele mai eficiente, profitabile pentru procesul redresarii economice. Aceasta antreneaza schimburile substantiale pentru ca sunt atrase tehnici si tehnologii interne, un management adecvat, pot fi asigurate comenzi si piete de desfacere, dar si o pregatire mai buna a fortei de munca.   CAPITOLUL III

2.5.Investitia si eficienta economica

Conceptul de eficienta economica

Eficienta economica este o notiune complexa, care exprima în modul cel mai cuprinzator, rezultatele ce se obtin într-o activitate economica, evaluarea prin prisma resurselor consumate pentru desfasurarea acestei activitati. Prin intermediul ei se stabilesc legaturile dintre volumul si calitatea eforturilor, ca factori generatori de efecte si rezultatele ce se obtin într-o anumita perioada, ca o consecinta a realizarii eforturilor respective.

Orice activitate umana este, în acelasi timp, consumator de resurse si producator de efecte. Teoria economiei moderne este, teoria folosirii resurselor limitate. Nivelul limitat al resurselor materiale si de munca fata de dorintele nelimitate ale omului genereaza cerinta folosirii eficientei a resurselor, în sensul asigurarii unor randamente maxime sau unor consumuri cat mai reduse.

În privinta eficientei investitiilor trebuie sa se aiba în vedere câteva caracteristici specifice[6]:

a) Eficienta economica a investitiei este o parte a eficientei întregii activitati economice si reflecta atât rezultatele deciziei de investitie cât si decizii folosind factorii productiei pentru exploatarea proiectului de investitie si asigurarea surselor de investitie.

b) Eficienta economica a investitiei se exprima sub forma raportului între efectele scontate la cheltuielile scontate obtinerii acestor efecte si se reflecta într-o larga gama de indicii.

c) Nivelul efectelor economice se stabilesc prin previziuni într-o etapa care prevede realizarea si exploatarea unui proiect cât si pe parcursul functionarii proiectului.. În prevederea parametrilor de care vor depinde eforturile si efectele specifice unui proiect sunt mari incertitudini.

d) Raportul efect/efort este strâns legat de factorul timp datorita decalajului între eforturile investitionale si obtinerea esalonata a efectelor. De aceea, nivelul efectelor economice a investitiei trebuie apreciat prin actualizarea sau scontarea valorilor viitoare.

e) Eficienta economica a investitiei îmbraca forma unor valori absolute dar se exprima si în forma relativa la compararea variantelor de proiect.

f) Eficienta economica a investitiei trebuie determinata pe calea integrarii partii în sistem. Efectele favorabile si nefavorabile nu se manifesta numai în activitatea economica propriu-zisa, rezultata dintr-un proiect, ci se propaga asupra altor sectoare si externeaza anumite costuri si beneficii. Un proiect   de investitii este cu adevarat eficient daca se încadreaza în criteriile de eficienta si în acelasi timp efectuarile propagate compenseaza costurile cu caracter de externalitati.

În vederea cresterii eficientei economice a investitiei în conditiile unei economii ce se impune luarea unor masuri, cum ar fi[7]:

- analizarea temeinica a variantelor propuse, pe baza unui sistem complex de indicare de eficienta economica, îmbunatatirea structurii productiei concomitent cu ridicarea gradului de competitivitate a acestuia;

- respectarea termenului de punere în functiune a obiectivelor economice care sa duca la diminuarea imobilizarilor de fonduri: recuperarea mai rapida a sumelor investite si obtinerea mai devreme a rezultatelor propuse prin documentatiile de investitie;

- realizarea la noile obiective sau la cele modernizate a unor niveluri superioare fata de obiectivele vechi, în ceea ce priveste productivitatea muncii, cheltuielilor la 1 milion lei productie, indicele de valorificare a materiei prime, etc.

Industria, ca producator de materii de constructie, va urmari producerea unor materiale de calitate care sa necesite o punere usoara în opera si care sa asigure reducerea fondurilor investitionale, în special prin costuri reduse si, acolo unde este cazul, prin folosirea materialelor înlocuitoare (fara a influenta nivelul calitativ al produsului).

O alta forma de influentare a rezultatului procesului investitional, de catre industrie, o constituie calitatea pe care o are un producator de utilaje pentru ramura constructiilor. Aceste utilaje trebuie astfel executate încât sa permita promovarea unora mai eficiente în activitatea de constructie, realizarea mijloacelor de transport si alte utilaje, cu parametri tehnico-economici superiori, care sa permita mecanizarea simpla sau complexa a operatiilor de constructie, eliminând muncile grele sau periculoase.

În întreaga sa activitate pentru cresterea eficientei economice a investitiei, constructorul are ca obiectiv îmbunatatirea calitatii lucrarii si a organizarii productiei, ridicarea gradului de mecanizare a muncii, eliminarea risipei, parametrizarea muncii, ridicarea nivelului de calificare a salariatilor. Pentru stimularea îmbunatatirii activitatii este necesara asigurarea unei autonomii decizionale mai mare a unitatilor componente, în special în ceea ce priveste posibilitatea de asociere, integrare si specializare a lor în dimensionarea capacitatii de productie, structura organizatorica si stabilirea parametrilor de contracte. Pe viitor, contractarea executiilor lucrarilor de investitie trebuie sa se faca numai pe baza de licitatie care sa asigure o confruntare libera a cererii si ofertei[8].

Pentru asigurarea cresterii eficientei economice a investitiei, fiecare factor participant la procesul investitional va actiona pentru asigurarea unei calitati superioare în munca sa, o colaborare continua pe tot parcursul desfasurarii procesului investitional: proiectare, executie, probe tehnologice, atingerea parametrilor proiectati, accelerarea ritmului de transformare a investitiilor în capital fix pentru asigurarea recuperarii cât mai rapide a eforturilor umane, materiale si financiare.

Eficienta economica a investitiei nu se refera doar la luarea în considerare a unei laturi a raportului efort-efect, ci trebuie analizate riguros si puse fata în fata toate eforturile si efectele unui proiect de investitie, pe coordonarea mediului economic si timpului; asa cum se poate vedea în urmatoarea figura:

Mediu   Eforturi investitionale

Economic   Efecte investitionale

Timp

Fig. Raportul de eficienta pe coordonatele mediu economic-timp

Orice proiect de investitii reale, ca si investitii financiare trebuie analizat în conformitate cu aceasta reprezentare grafica, deoarece omiterea unui singur element denatureaza analizarea eficienta.

2.6. Criterii de apreciere si factori de crestere a eficientei economice

În privinta criteriilor de apreciere, sunt înca multe lucruri de elucidat mai ales pentru perioada de tranzitie si pentru a viitorului economiei de piata ,,poluarea" cu sloganuri si voluntarism si populism a procesului decizional, mai ales în domeniul investitional, va reprezenta mult timp înca un impediment pentru clasificarile care se impun atunci când se pune în discutie evolutia economica a proiectelor si mai ales criteriul de eficienta economica a investitiei.

Criteriul de eficienta economica a investitiei exprima aspectele definitorii, cele mai importante ale procesului de investitie, îndeosebi rezultatele ce se obtin în urma înfaptuirii sale[9]:

În zilele noastre eficienta este un element de judecata si criteriu de apreciere a activitatii din orice domeniu.

În aprecierea eficientei, în general, si deci si a eficientei investitiilor exista mai multe criterii prin care se realizeaza raportul efort-efect, si anume:

a) criterii economice la nivelul unui proiect de investitie;

b) criteriile îmbinarii optimului macro si micro-economic;

c) criteriile corelate cuvintelor economice cu criteriile extraeconomice;

d) criteriul influentei factorului timp;

e) criteriul compararii corecte a datelor.

a) Pornind de la expresia cea mai sintetizata a eficientei, ca raport efort-efect se considera ca exista doua criterii economice esentiale de apreciere a eficientei investitiei prin comparatia între eforturi si efecte; si anume[10]:

- maximizarea si diversificarea efectelor posibile, în raport cu un efort sau o cheltuiala investitionala data, pentru care s-a stabilit un anume nivel;

- minimizarea efort sau cheltuieli, în raport cu efectele sau rezultatele propuse sau scontate.

Desi eficienta nu trebuie confundata cu optimizarea doar a efortului sau a efectelor este necesara si o analiza separata a fiecaruia din laturile raportului efort-efect.

b) Criteriul îmbinarii optimului macro si micro economic este foarte important dar si complex, în economia de piata, în care exista numerosi agenti economici, publici, privati sau combinati, cu capital intern, dar si extern, cu multiple deschideri spre alte tari sau regiuni geografice. Pot apare astfel contradictii între interesele individuale ale unor oameni individuali sau grupe de oameni (sindicate), interesele managerilor si patronilor si interesele statului, în ansamblu, chiar si interesele unor organisme si organizari internationale.

Într-o economie concurentiala bazata pe un grad mai mult sau mai putin restrâns de liberalism economic, raportul efort-efect investitional are în vedere interesele individuale ale unui agent economic, dar pentru a fi viabil, acel agent economic trebuie sa ia în seama toate celelalte categorii de interese, obtinând în acelasi timp o eficienta economica proprie potrivit celor doua criterii economice.

c) Criteriul corelatiei cerintelor economice cu criterii extra economice joaca un rol din ce în ce mai mare în toate domeniile de activitate, astfel ca orice proiect de investitie este astfel conceput, încât sa permita nu doar un raport economic acceptabil, ci si consumuri de resurse si obtinerea de efecte de alta natura, dintre care cele sociale, politice si ecologice sunt astazi presante.

De exemplu, realizarea unei centrale nucleare va avea în vedere nu numai investitiile de capital financiar si energia obtinuta, dar si existenta unui anumit grad de civilizatie în zona, vecinatatile, gradul de stabilitate politica în zona, efectele poluarii, legislatia internationala privind protectia fata de eventualele accidente, etc.

Din ce în ce mai mult se au în vedere problemele de protectie a mediului înconjurator, ceea ce înseamna, reconsiderarea radicala a dimensiunii, amplasarii si realizarii unor activitati umane si a proiectului de investitii.

d) Criteriul influentei factorului timp este un criteriu de apreciere de o importanta deosebita în problema investitiilor, deoarece atât realizarea propriu-zisa, cât si exploatarea unui proiect de investitie se întind pe un orizont de timp relativ mare, ori în acest interval conditiile si relatiile de lucru se pot modifica radical. De aceea analiza eforturilor si efectelor investitionale trebuie sa ia în considerare situatia curenta, de moment, dar si evolutia în perspectiva, ca si o serie de conexiuni si propagarii în timp si spatiu. Progresul din ce în ce mai rapid în toate domeniile vietii umane face necesara o tratare în dinamica a oricarei decizii investitionale, astfel ca daca pâna în prezent se vorbea de conexiune inversa (feed-back), acum se acrediteaza ideea de mecanism de prevenire a unor influente (feed-before), mecanism ce trebuie administrat cu informatii de previziune si prognoza, într-o continua adaptare si mobilitate.

a)    & 12412r1719m nbsp; Criteriul compararii corecte a datelor   consta în alegerea judicioasa a bazei de comparatie, dat fiind faptul ca raportul efort/efect se caracterizeaza printr-o anumita relativitate, nu atât în sensul exactitatii cât si în ceea ce priveste comparatia corecta dintre eforturi si efecte, dintre diversii indici ai mai multor variante ale aceluiasi proiect, dintre indicii si normativele interne sau internationale privind realizarea de lucrari de investitii, dintre indicii de eficienta economica pentru un proiect intern si cei obtinuti la variante similare pe plan mondial.

Factorii implicati în procesul investitional pot fi analizati atât în interiorul fiecarui proces investitional, cât si prin prisma factorilor externi care intervin în realizarea si exploatarea unei investitii.

Concret, în calculul eficientei se iau în consideratie o serie de factori esentiali într-un proiect de investitie, si anume[11]:

- repartizarea rationala si structurarea optima a eforturilor investitionale la nivelul macro si microeconomic;

- fundamentarea deciziilor de investitie cu ajutorul unor studii de fezabilitate si a unui sistem de indici de eficienta;

- amplasarea si dimensionarea optima privind viitoarea investitie;

- luarea în calcul a influentei factorului timp, a unor riscuri si incertitudini legate de investitii;

- folosirea unor metode moderne, matematica - economia, de programare si urmarire a realizarii propriu-zise a unui proiect de investitie;

- utilizarea sau exploatarea optima pe durata de functionare eficienta;

- restructurarea si fundamentarea modernizarilor, reutilarilor, reconstructiei si dezvoltarea unor obiective existente;

- influenta fenomenelor financiare moderne.

Rezultatul acestor probleme într-o economie de piata trebuie privit prin prisma participarii la procesul investitional a numerosi agenti economici: investitori; proiectanti si cercetatori; consultanti, antreprenori sau constructori; detinatori de terenuri; banci care acorda credite; statul si unele autoritati locale si chiar internationale, managerii care conduc procesul investitional si exploatarea ulterioara pe durata de functionare a obiectivului realizat.