TENDINTE ACTUALE SI DE VIITOR ALE EXTINDERII LEASINGULUI IN ROMANIA

TENDINŢE ACTUALE sI DE VIITOR ALE EXTINDERII LEASINGULUI ÎN ROMÂNIA

3.1 Caracteristicile pietei de leasing din România

Privita în ansamblu, piata de leasing din România anului 2004 a înregistrat o evolutie pozitiva la nivel calitativ si cantitativ. Piata a demonstrat ca s-a atins gradul maxim de maturitate, cel putin pe piata autovehiculelor, societatile de leasing înregistrând cifre record în vânzari. Probabil ca, perspectiva inetgrarii europene a denominat toate problemele stringente ale leasingului , si, mai ales, ale clientului de leasing.

Deschiderea oportunitatilor euroatlantice poate sa fi avut o contributie în evolutia spectaculoasa a pietei. Piata de leasing are, începând cu 2004 doi poli de reprezentative Asociatia de Leasing din România (ASRL) si Asociatia de Leasing Bancar (ALB).

Val. Bunuri(mil.euro)

Val.contracte(mil euro)

Total ASLR

Total ALB

Total estimate ASLR

Total estimate ALB

Piata de leasing a avut în 2004 un an de gratie. Membrii celor doua asociatii de profil au raportat încheierea de contracte pentru bunuri însumând peste 1,3 miliarde de euro. La sfârsitul lunii octombrie, acelasi indicator avea o valoare cu aproximativ 20% mai scazuta. Daca s-ar lua în calcul TVA si zccizele datorate, dobânzile si comisioanele din contractele de leasing încheiate , valoarea totala a pietei ar putea fi mult mai mare. Dar relevanta ar avea de suferit. În aceasta situatie, avansul si taxele ce revin spre plata utilizatorului, incluse în ratele de plata, ar face inoperante cifrele globale.

Anul 2004 ar fi trebuit sa aduca un suflu nou în piata prin largirea ariei de cuprindere a finantarilor. Partial, aceasta evolutie a fost urmata de companiile independente si de cele afiliate bancilor comerciale. Pentru finantatorii independenti, leasingul de echipamente devine, tot mai mult, o necesitate. În masura în care au expertiza de specialitate si disponibilitate pentru analiza de risc, firmele independente încep pregatirea fazei în care se va face jonctiunea dintre piata de leasing nationala si cea europeana.

Piata de leasing, dimensionata dupa valoarea bunurilor financiare, se situa la sfârsitul anului 2004 la valoarea de 1,5 miliarde de euro. Cele doua asociatii de profil, ASRL si ALB, acopereau 85% din piata, restul apartinând companiilor de leasing nemembre.

Membrii asociatiilor de leasing au reusit sa se puna de accord în legatura cu modul de cuantificare a activitatii de piata. Dupa ani buni în care cifrele vehiculare erau contaminate de raportari fictive sau neuniforme s-a gasit, în final, un numitor comun, valoarea bunurilor achizitionate prin leasing.

Se pare ca, din acest punct de vedere, crearea unei alte organizatii paralele, separate de ASRL, a avut darul de a determina grabirea adop 545b112f tarii unei standardizari a raportarilor asa cum o cere LEASEUROPE, Asociatia de Leasing Europeana. Ramâne însa de rezolvat o singura problema, transparenta adica modul în care înteleg membrii celor doua asociatii sa ofere informatii sintetice privind activitatea lor.

Paradoxal, în timp ce piata este tot mai dinamica, transparenta în oferirea unor informatii cât mai exacte este tot mai redusa.

"Leasingul de echipamente reprezinta o nisa insuficient exploatata. Alaturi de leasingul imobiliar, practicarea leasingului de echipamente va da un impuls si dezvoltarii noilor tipuri de produse financiare"considera Florentina Mircea, director general al firmei TBI Leasing . În anul trecut, portofoliile companiilor de leasing au cunoscut un trend ascendent pronuntat, desi pentru toate produsele au fost înregistrate importante cresteri, s-au detasat net finantarile de leasing pentru segmentele de echipamente. Dintre 200 de companii de leasing active, 36 sunt membre ale ASLR. Cota detinuta de ASLR din total piata este estimata la 57%.

Începând cu anul trecut a intervenit o noua distorsiune în piata, odata cu denominarea monedei nationale respectiv, stabilirea modului de rotunjire a soldurilor conturilor, notificarile impuse de lege referitoare la relatiile contractuale dintre locator si utilizator, aspecte nereglementate initial sau gresit întelese care vor crea divergente sau erori în aplicare.

Evolutia pietei de leasing în perioada 2001-2004

Studiul asupra pietei românesti de leasing a fost efectuat pe baza unor date puse la dispozitie de catre Uniunea Nationala a Societatilor de Leasing din România si a unui studiu elaborat de Mercury Marketing and Research Consultans în iunie 2002 si a fost prezentat în cadrul seminarului Interleasing desfasurat pe data de 13 iunie.

Conform studiului Mercury, piata de leasing româneasca pentru anul 2002 se ridica la o valoare de 395 milioane USD în crestere fata de valoarea înregistrata în 2001 cu 44%. Cea mai mare parte a contractelor de leasing încheiate a fost reprezentata de contracte de leasing -66% din valoarea contractelor pe 2002.

Valoarea contractelor de leasing extern a înregisrat o crestere cu 79% în 2002 fata de anul 2001, în timp ce valoarea contractelor de leasing intern a crescut cu numai 3%.

Valoarea contractelor de leasing încheiate la solicitarea societatilor membre ale Uniunii Nationale a Societatilor de Leasing din România (UNSLR) s-a ridicat la 312,79 milioane USD, adica 79,1% din estimarea furnizata de Mercury.UNSLR înregistrau urmatoarele societati ca membrii ai asociatiei: Afin Romania, Alpha Leasing Romania, Ashworth Interleasing, Auto Italia, Bank Austria Creditanstanstalt Leasing, Daewoo Auto Treading, Dunarea Leasing, Finanse Leasing, General Leasing, International Leasing, Leasing Danubius, Logimax, Motoractive, Planet Leasing, Radacini Leasing, Dmir Romlease, Banca Româna pentru Dezvoltare în calitate de corespondent al Sogelease Leasing. Evolutia contractelor de leasing încheiate de societati membre UNSLR în ultimii ani este urmatoarea:

Tabel nr.2

Sursa; www leasing.ro

Din tabelele de mai sus, se poate observa ca, activitatea de leasing a înregistrat o dezvoltare în ultimii ani .De altfel, conform parerii analistilor ce urmaresc acest domeniu, dezvoltarea activitatilor de leasing se va continua si în anii urmatori. În functie de tipul contractului de leasing, activitatea membrilor UNSLR pe anul 2001 se prezinta astfel;

Tabel nr.3

Se constata ca, marea majoritate a contractelor închiriate sunt contracte de leasing financiar. O alta statistica interesanta este reprezentata si de clasificarea contractelor de leasing. În functie de obiectul acestora

Tabel nr. 4

Sursa: www.leasing.ro

Concluziile rapoartelor si datelor prezentate arata ca dezvoltarea activitatii de leasing a depasit cu mult ratele de crestere ale altor segmente ale economiei, aceasta crestere producându-se pe fondul unei evolutii în general nefavorabile a economiei românesti. Cu toate astea, piata de leasing este considerata înca insuficient dezvoltata si structurata la acest moment. O cauza principala a acestei situatii o constituie lipsa informatiilor despre activitatea societatilor de leasing; spre exemplu, nu toate firmele de leasing ale marilor importatori auto (Porsche, Ford, Mercedes, Peugeot) sunt membre UNSLR, astfel încât nu exista raportari pentru aceste societati (si alte societati nemembre) cu privire la valoarea contractelor încheiate. În aceste conditii o estimare a pietei de leasing pe anul 2002 ce ar cuprinde si activitatea societatilor nemembre UNSLR situeaza valoarea acestei piete la peste 600 milioane dolari.

Principalii factori de success în activitatea firmelor de leasing sunt considerati a fi disponibilitatea surselor de finantare si analiza riguroasa a bonitatii financiare a clientilor. Principalele surse de finantare disponibile firmelor de leasing sunt bancile, urmate de actionari si fonduri de investitii. De altfel, atragerea surselor de finantare a activitatii reprezinta principala dificultate înregistrata de catre societatile de leasing.

Societatile de leasing independente, care nu sunt sustinute în mod direct de o banca, actionari puternici sau fonduri de investitii Întâmpina de regula dificultati în atragerea surselor de finantare, exista cazuri în care bancile, spre exemplu, prefera sa finanteze cu predilectie societatile de leasing proprii, în dauna celor independente.

O alta problema întâmpinata, comuna tuturor serviciilor financiare românesti, o reprezinta nivelul redus de cunoastere si întelegere a mecanismelor financiare în rândul potentialilor clienti (iar leasingul nu face exceptie). În masura în care din ce în ce mai multi potentiali clienti vor întelege si cunoaste aceste mecanisme, activitatea de leasing se va dezvolta.

Societatea de leasing considera la acest moment ca nu exista o concurenta foarte mare pe aceasta piata, pe de o parte datorita nivelului actual de dezvoltare si al numarului redus de societati de leasing iar, pe de alta parte datorita specializarii acestora pe segmente.

Astfel, este interesant de notat ca un numar de 25-30 de societati de leasing au derulat aproximativ 85% din valoarea contractelor de leasing încheiate în anul 2002. Exista mult mai multe societati cu activitati de leasing, dar care au o prezenta mai redusa pe piata. Astfel, exista un numar de 1743 de societati comerciale înregistrate având ca obiect unic de activitate serviciile de leasing si 7060 de societati având serviciile de leasing ca obiect principal de activitate. 37% din societatile înregistrate cu obiect de activitate unic sunt societati de leasing imobiliar, 20% sunt societati de leasing general, iar 18% sunt societati de leasing pentru bunuri de folosinta îndelungata.

Societatile de leasing din tara noastra pot fi împartite în trei categorii:

Societati de leasing înfiintate de grupari financiare, care beneficiaza de fnantare, clenti si proceduri de analiza din partea grupului, dar care se conformeaza, de regula, unor proceduri rigide si consumatoare de timp;

Societati de leasing înfiintate de producatori sau importatori ai anumitor categorii de bunuri care beneficiaza de reduceri de preturi din partea firmelor producatoare si de preturi avantajoase dar care actioneaza doar ca instrumente de promovare a vânzarilor;

Societati de leasing independente care pentru a se afirma pe piata promoveaza dinamismul, operativitatea si capacitatea de a acoperi segmente de nisa ramase neacoperite de primele doua categorii de societati.

Principalele probleme înregistrate în firmele de leasing în tara noastra sunt cadrul legal înca insuficient structurat, lipsa de informare a potentialilor clienti despre leasing (unde se include si preferinta de natura psihologica a proprietatii asupra bunului în dauna unui contract de leasing), stadiul actual al economiei nationale si eficienta redusa a agentilor economici, mediul politic instabil si riscul de tara ridicat, nivelul redus al investitiilor straine, nivelul ridicat al inflatiei, puterea de cumparare redusa. Principalele solutii pentru remedierea unora din aceste probleme sunt implicarea societatilor de leasing în îmbunatatirea cadrului legal si o activitate sustinuta a UBSLR în promovarea activitatii de leasing si a societatilor ce activeaza pe aceasta piata.

Având în vedere stadiul actual al pietei de leasing, caracterizata printr-o crestere constanta a cererii, concurenta redusa si rate ridicate de profitabilitate, era de asteptat ca acest sector sa cunoasca o dezvoltare sustinuta în urmatorii ani, astfel încât o investitie în acest sector nu poate fi decât profitabila pe termen lung.

Conform datelor prezentate de UNSLR, piata de leasing din România s-a ridicat în anul 2003 la o valoare de aproximativ 1 mld Euro (valoarea contractelor), dupa cum urmeaza:

Tabel nr.5

-mii Euro-

Sursa:www.leasing.ro

Comparativ cu anii precedenti, se remarca o dinamica deosebita a pietei de leasing; crestere fata de valoarea înregistrata în 2002 cu 123% si fata de 2001 cu 269%.

Valoarea contractelor de leasing încheiate de societatile membre UNSLR s-a ridicat la 581,67 milioane Euro, adica 60,8% din valoarea estimata a pietei de leasing.

În functie de tipul contractului de leasing, activitatea membrilor UNSLR pe anul 2003 se prezinta astfel:

Tabel nr.6

Analiza acestor date releva ponderea covârsitoare a leasingului financiar; 87,34%. De asemenea, se constata un usor balans în favoarea leasingului intern (fonduri provenite din tara )-59,5%-fata de cel extern (cross-border)-40,5%.

Clasificarea contractelor de leasing (la nivel UNSLR) în functie de obiectul contractului se prezinta astfel:

Tabel nr.7

Sursa:www.leasing.ro

Se observa preponderenta leasingului auto, principalele cauze pentru aceasta dezvoltare fiind: riscul este mai usor cuantificabil, lichiditatea este mai ridicata, cererea ridicata (încurajata si de facilitatile legale).

Datele prezentate mai sus prezinta imaginea unui sector financiar aflat în plina expansiune. Aceasta dezvoltare este sustinuta de o mai buna percepere a sistemului de leasing în rândul clientilor, cresterea calitatii serviciilor oferite, obtinerea unor surse de finantare pentru firmele de leasing în conditii mai avantajoase, cadrul legislativ cât de cât favorizat.

Piata de leasing în 2004 cuprindea: firme de leasing afiliate unei banci (10%); firme de leasing captive - afiliate unor producatori sau furnizori ( 15%) firme de leasing independente (75%). Ponderea valorii bunurilor finantate de societati de leasing bancare reprezinta mai mult de 70%. Valoarea bunurilor finantate la sfârsitul lunii octombrie reprezinta dublul valorii consemnate dupa primele cinci luni ale anului. Aceasta evolutie se explica prin prisma mai multor factori: cresterea de la an la an a numarului de membri, dezvoltarea pietei, constientizarea în rândul clientilor a importantei finantarilor prin leasing a investitiilor sau achizitiei de bunuri industriale.

Leasingul financiar a reprezentat si în 2004 principalul tip de contract. Se pare ca, deocamdata, leasingul operational nu este chiar atât de operational precum îi e numele. Cauza principala: ca urmare a reglementarii excesive actuale, leasingul operational este mult mai scump decât cel financiar.

Cei mai importanti clienti ai firmelor de leasing sunt persone juridice. În anul 2004, dupa primele zece luni, 74% din contractele încheiate erau contrasemnate de personae juridice, cu doua procente mai mult decât la sfârsitul anului trecut. Diferenta a fost contractata de sectorul public, ONG (17%) si de persoane fizice. Sectorul public a avut cea mai mare crestere în acest an, prezenta sa în tranzactiile din piata fiind mai vizibila în a doua jumatate a anului.

Furnizorii externi continua sa domine piata de leasing, asigurând 68% din valoarea bunurilor finantate. Situatia este fireasca, date fiind facilitatiile oferite înca, în 2004, de contractele de leasing. Nici daca legea se va schimba, aceasta structura nu se va modifica semnificativ atât timp cât economia româneasca nu poate sa contracteze oferta externa de bunuri si echipamente.

Problemele cu care se confrunta societatile de leasing românesti sunt:

Cadrul legal înca insuficient structurat;

Stadiul actual al economiei nationale;

Riscul de tara înca ridicat;

Nivelul redus al investitiilor;

În ultima vreme, au existat declaratii care mentionau ca piata de leasing auto tinde sa atinga un nivel maxim. Se pare ca nu doar 2005, ci si 2006 a ramas dedicate acestei previziuni. Piata de leasing a cunoscut si va cunoaste o evolutie sustinuta din punct de valare valoric. Nu exista înca o concurenta puternica, fapt pentru care piata are un mare potential de crestere în urmatorii ani.

3.2 Noua legislatie în domeniul leasingului

În aceasta legislatie, utilizatorul are dreptul de a-si alege, cu acordul societaatii de leasing, compania care va asigura bunul.

Asigurarea bunului care face obiectul unui contract de leasing este încheiat în favoarea finantatorului, dar plata primelor de asigurare cade în sarcina utilizatorului.

Începând cu 1 ianuarie 2006, capitalul social minim necesar înfintarii si functionarii societatilor de leasing este de 300.000 euro, iar din ianuarie 2007 va fi de 500.000 euro.

Reglementarile în vigoare cu privire la operatiunile de leasing:

Ordonanta nr. 51/28.08.1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing;

Legea nr. 90/28.04.1998 pentru aprobare OG nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing;

Modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunea de leasing si societatile de leasing;

Normele privind înregistrarea în contabilitate a operatiunilor de leasing;

Propunerea de ordonanta de modificare a Legii nr. 99/1999 privind activitatea de leasing si societatile de leasing;

Ordonanta nr. 51/1997 republicata privind operatiunile de leasing si societatile de leasing.

Legea nr. 414/26.06.2002 privind impozitul pe profit (M.O. 456/27.06.2002)

HG nr. 859/16.08.2002 pentru aprobarea instructiunilor privind metodologia de calcul a impozitelor pe profit (MO 640/29.08.2002)

OMFP 1784/2002 pentru aprobarea precizarilor privind unele masuri referitoare la închiderea exercitiului financiar pe anul 2002 la persoanele juridice care, potrivit prevederilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, au obligatia sa întruneasca situatii financiare anuale (M.O. 21.16.01.2003);

HG 22/16.0.2003 privind unele modificari si completari ale metodologiilor contabile si fiscale (M.O. 44/24.01.2003)

OG 36/30.01.2003 privind corelarea unor dispozitii din legislatia financiar-fiscala (M.O.68/02.02.2003 )

Legea nr. 533 din 25 noiembrie 2004 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, publicata în Monitorul Oficial nr. 1135 din 1 decembrie 2004.

ARTICOL UNIC

Ordonanta Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, republicata în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 9 din 12 ianuarie 2000, cu modificari ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. Dupa alineatul (2) al articolului 1 se introduce alineatul (3) cu urmatorul cuprins:

"(3) Prin derogare de la prevederile alineatului (2), dreptul de utilizare a programelor pentru calculator, ca drept patrimonial de autor asupra programelor pentru calculator, poate face obiectul operatiunilor de leasing daca titularul dreptului de autor a utilizat aceasta operatiune. În acest caz, locatorul/finantatorul transmite catre utilizator, pentru o perioada determinata, dreptul de utilizare a unui program pentru calculator asupra caruia detine un drept definitiv de utilizare.

Transmiterea se relizeaza la solicitarea utilizatorului, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, la sfârsitul perioadelor de leasing locatorul/finantatorul obligându-se sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a dobândi dreptul definitiv de utilizare asupra programului de calculator, de a prelungi contractul de leasing ori de a înceta raporturile contractuale. Utilizatorul poate opta pentru dobândirea dreptului definitiv de utilizare, asupra programului de calculator, înainte de sfârsitul perioadei de leasing, daca partile convin astfel si daca utilizatorul achita toate obligatiile asumate prin contract."

2. Dupa litera d) a articolului 2 se introduce litera d1) cu urmatorul cuprins: "d1) drept definitiv de utilizare a programului de calculator- dreptul de utilizare asupra programului pentru calculator obtinut pe o perioada nedeterminata"

3. Dupa articolul 8 se introduce articolul 8^1 cu urmatorul cuprins:

"Art. 8^1. " Contractele de leasing având ca obiect dreptul de utilizare a programelor pentru calculator constituie titlu executoriu, daca utilizatorul nu renunta la dreptul de utilizare, nu procedeaza la dezinstalarea programului si la stergerea copiilor de siguranta, precum si, dupa caz, la restituirea suporturilor si documentatiei aferente programului pentru calculator, în urmatoarele situatii:

a) la sfârsitul perioadei de leasing, daca utilizatorul nu a formulat optiunea cumpararii bunului, respectiv operatiunea dobândirii dreptului definitiv de utilizare a programului pentru calculator, sau a prelungirii contractului;

b) în cazul rezilierii contractului din vina exclusiv a utilizatorului."

4. La articolul 9, literele b) si c) vor avea urmatorul cuprins:

"b) sa încheie contract de vânzare-cumparare cu furnizorul desemnat de utilizator, în conditiile expres formulate de catre acesta, sau, dupa caz, sa dobândeasca dreptul definitiv de utilizare asupra programului pentru calculator;

c) sa încheie contractul de leasing cu utilizatorul si sa transmita acestuia, în temeiul contractului de leasing, toate drepturile derivând din contractul de vânzare-cumparare, cu exceptia dreptului de dispozitie, iar în cadrul programelor de calculator sa transmita dreptul de utilizare asupra programului pentru calculator catre utilizator, fara as mai putea exercita acest drept în perioada derularii contractului de leasing;"

5. Articolul 17 va avea urmatorul cuprins:

"Art.17. "Daca în timpul derularii contractului de leasing finantatorul vinde bunul, respectiv cesioneaza dreptul definitiv de de utilizare asupra programului pentru calculator, care face obiectul contractului de leasing unui alt finantator, noul finantator este legat de aceleasi obligatii contractuale ca si vânzatorul, respectiv transmitatorul care ramâne garant al îndeplinirii obligatiilor fata de utilizator."

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor articolului 75 si ale articolului 76 alineatul (2) din Constitutia României, republicata.

3.3 Avantajele si impactul economic al leasingului asupra economiei românesti

Din punct de vedere al locatorului, este esential faptul ca contractul de leasing îi protejaza dreptul de proprietate si deci poate actiona direct asupra bunului în cazul în care utilizatrul nu se achita de obligatiile contractuale. De asemenea, obiectul finantarii afacerii în intimitatea ei si este mult mai usor de luat o decizie în cazul de insolvabilitate temporara a utilizatorului.

Efectele cele mai importante din punct de vedere economic se regasesc la utilizator. Aceasta poate sa plateasca dreptul de folosinta si, în cele din urma, sa achizitioneze un bun investitional pe masura ce produce. Ratele pot fi astfel dimensionate si cadentate încât sa permita plata ratelor si chiar obtinerea unui profit fara a supune utilizatorul la sarcini împovarâtoare. De exemplu, pentru activitati sezoniere -cum ar fi, industria zaharului- ratele pot fi orientate spre sfârsitul perioadei de productie, când veniturile înregistrate din vânzarea produselor vor permite achitarea obligatiilor de plata. În aceste cazuri, ratele sunt de cele mai multe ori anuale sau semestriale; dimpotriva, pentru activitati unde încasarile sunt ritmice si se intend pe tot parcursul anului - cum ar fi panificatia, industria laptelui- ratele pot fi lunare.

Contractul de leasing se încheie pe o perioada de cel putin un an. Nu exista o cerinta expresa ca contractul sa fie încheiat în forma scrisa, dar Ordonanta nr.51 reglementeaza clauzele obligatorii într-un contract de leasing, astfel ca forma scrisa trebuie subînteleasa.

Contractul de leasing constituie titlu executoriu (adica poate fi pus în executare contra utilizatorului fara nevoia parcurgerii vreunui proceduri juridice) daca utilizatorul refuza sa înapoieze bunul, în urmatoarele situatii:

- la sfârsitul perioadei de leasing, daca acesta nu a formulat optiunea cumparari bunuri sau a prelungirii contractului;

- în cazul rezilierii contractului din vina exclusiva a utilizatorului.

Contractele de leasing referitoare la bunuri mobile sunt supuse înregistrarii în Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare, în conditiile Legii nr. 99/1999, pentru opozabilitatea fata de terti, dar interesul unei astfel de înregistrari este al locatorului, iar nu al utilizatorului (ca în cazul leasingului imobiliar)

Achizitionarea de mijloace fixe (între care se includ echipamentele TI) prin leasingul financiar intra sub incidenta legislatiei referitoare la amortizare (în principal, Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale si necorporale, astfel cum a fost modificata si republicata), astfel încât deductibilitatea ratelor de leasing va fi tratata diferentiat. Astfel, o parte a ratei este deductibila ca dobânda, o alta parte ca prima de asigurare si, o alta parte ca pret de achizitionare a bunului, acesta din urma fiind determinat conform legislatiei referitoare la amortizare.

Ordonanta nr. 51 contine si unele reguli speciale privind taxele vamale. Astfel, bunurile care sunt introduse în tara de catre utilizatori, persoane fizice sau juridice române, în baza unor contracte de leasing încheiate cu societatea de leasing, persoane juridice straine, sau de societati de leasing persoane juridice române, în baza unor contracte de leasing încheiate cu utilizatori, persoane fizice sau juridice române, bunul se încadreaza în regimul vamal de admitere temporara, pe toata durata contractului de leasing, cu exonerarea totala de la obligatia de plata a sumelor aferente drepturilor de import.

Daca utilizatorul opteaza pentru cumpararea bunului la sfârsitul perioadei de leasing, el va fi obligat sa achite taxa vamala calculate la valoarea reziduala a bunului în momentul încheierii contractului de vânzare-cumparare, care nu poate fi mai mica de 20% din valoarea de intrare a bunului (pretul platit de locator furnizorului). Cu toate astea, din punct de vedere al regulamentelor vamale, utilizatorul trebuie sa cumpere bunul într-o perioada de 7 ani de la data încheierii contractului.

Breviar contabil

a) înregistrarea în contabilitate a imobilizarilor corporale primite conform contractului de leasing, inclusiv a dobânzilor aferente:

"Mijloace fixe" "Alte împrumuturi si datorii asimilate"

"Cheltuieli înregistrate "Dobânzi aferente altor împrumuturi

în avans"    si datorii asimilate"

Debit cont 8036 "Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate" cu valoarea imobilizarilor corporale conform documentelor

b) Amortizarea imobilizarilor corporale achizitionate în sistem de leasing se face conform normelor de functionare legale în vigoare.

În cazul leasingului financiar-amortizarea se înregistreaza astfel:

"Cheltuieli de exploatare privind "Amortizari privind

c) Înregistrarea obligatiei de plata a ratelor facturate de proprietarul bunurilor:

167 "Furnizori"

"Alte împrumuturi

si datorii asimilate"

"Dobânzi aferente altor

împrumuturi si datorii asimilate"

"TVA deductibila"

"Cheltuieli cu dobânzile"    "Cheltuieli înregistrate în avans"

Cel putin în ceea ce priveste leasingul - experienta economiilor dezvoltate poate fi un exemplu de urmat. Nu întâmplator, boom-ul economic din Statele Unite, si mai târziu din Europa de Vest s-a datorat în mare masura încurajarii leasingului. Stimulentele, mai ales de natura fiscala, acordate firmelor de leasing au determinat efervescenta fenomenului, astazi vorbindu-se de o adevarata industrie a leasingului. Trebuie bine înteles faptul ca facilitatile de orice natura acordate leasingului vor beneficia în cele din urma utilizatorii.

Din nefericire, în România nu se poate vorbi de un cadru legal si fiscal stimulativ în tratamentul leasingului; fara a exagera lucrurile, am dori sa sugeram ca schimbarea acestei stari de fapt ar putea fi una din caile redresarii economice.

1) AVANTAJELE LEASINGULUI LA NIVEL MICROECONOMIC

- O modalitate de finantare a utilizatorului de catre locator/finantator pentru realizarea de investitii, achizitii;

- O operatiune juridico-financiara ce cuprinde concomitent o finantare, o locatiune si, în anumite conditii, o vânzare a bunului închiriat de catre utilizator.

2) AVANTAJE ALE LEASINGULUI LA NIVEL MACROECONOMIC

La nivel macroeconomic, leasingul prezinta avantaje multiple. Din acest punct de vedere, leasingul poate fi privit ca un mijloc de dezvoltare a firmelor de echipamente. Finantând achizitia de echipamente, se dezvolta un nou segment de pita - acela în care beneficiarii nu dispun de posibilitatea achitarii integrale a acestora, la cumparare. În acest mod, pot fi promovate pe piata si echipamente noi ale caror performante nu sunt cunoscute de beneficiari. Dupa testarea noilor echipamente în perioada de locatie, vor creste vânzarile directe, daca i-au convins pe utilizatori.

3) DEZAVANTAJE ALE LEASINGULUI

Leasingul, pe lânga avantaje, prezinta si unele limite, în sensul ca aceasta comporta anumite riscuri pentru furnizor si utilizator.

Pentru societatile de leasing, riscurile pot creste pe masura cresterilor beneficiarilor, a scaderii exigentei privind solvabilitatea, a cresterii duratei pe care pot actiona factorii aleatori, a cresterii ponderii tranzactiilor transnationale.

De asemenea, contractul de leasing presupune o instruire speciala a personalului, iar derularea operatiunii presupune antrenarea unui numar mare de consilieri si analisti financiari. Pentru finantatori, daca pretul contractului nu s-a stabilit într-o moneda stabile, ratele fixe ale locatiei pot deveni foarte avantajoase în timp. Cel mai mare risc pentru finantatori exista în situatia în care un bun utilizat temporar nu îsi mai gaseste solicitanti.

Din punct de vedere al utilizatorului, dezavantajul ar putea fi faptul ca leasingul este mai costisitor decât creditul bancar si neplata unei singure rate atrage dupa sine pierderea bunului si obligatia de plata a tuturor ratelor restante.

BILIOGRAFIE SELECTIVĂ

Adascalitei Virgil Tehnici comerciale moderne, Ed. Uranus, Bucuresti

Andreica Marin Leasingul-Cale de finantare pentru întreprinderile

mici si mijlocii, Ed. Crimm, Bucuresti, 1999

Braligeanu George Raspunderea juridica, Ed. Economica, Bucuresti

Clocotici Dorin Operatiunile de leasing, Ed. Lumina Lez, Bucursti

Gh. Gheorghiu 2000

Dorobantiu Horia Tranzactii comerciale, Ed Lumina Lex, Bucuresti,

Horia Nicolae Gestiunea finantelor firmei, Ed. Economica, Buc.,

Mares Coriolan Contabilitate financiara, Ed, Economica, Pitesti,

8 Mosteanu Tatiana Concurenta, Ed. Economica, Bucuresti, 2000

9 Popa Ion Tranzactii comerciale internationale, Ed.

Economica, Bucuresti, 2002

10 Puiu Alexandru Tehnici de negociere, contractare si derulare în

afacerile economice internationale, Ed. Tribuna

Economica, Bucuresti, 1997

11 Puiu Alexandru Management international, Vol. II, Ed.

Independenta Economica, Braila, 1999

12 Puiu Alexandru Tehnica operatiunilor de comert exterior, Ed.

stintifica, Bucuresti, 1976

13 Puiu Alexandru Management international, Vol II, Ed.

Independenta Economica, Pitesti, 2003

14 Voiculescu Dan Leasing, Ed. Stintiifica si Enciclopedica

Bucuresti, 1985

Ordonanta Guvernului 51/1997 privind

operatiunile de leasing si societatile de leasing,

republicata în M.O. nr. 9/12 Ian. 2000, cu

modificarile si completarile aduse de Legea nr.

571/22.12.2003 si Legea nr. 533/25.11.2004.

www.leasing.ro,

www.internationalleasing.ro,

www.unslr.ro

Colectia Reviste de Comert 2004

Colectia Revistei Tribuna Economica 2004

Colectia Revistei Piata Financiara 2004

Bibliografie

Aristotel, "Retorica", cartea I, cap. V.

Caraiani Gheorghe, Cazacu Cornel, "Transporturi si expeditii internationale", Ed. Economica, Bucuresti, 1995.

Dorin Clocotici, Gh. Gheorghiu, "Operatiuni de leasing", Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1993.

Dorin Clocotici, Gh. Gheorghiu, "Analiza juridica a operatiunilor de leasing", Revista de Drept Comercial, nr. 1-12/1997, 3/1998.

Druker Peter, "Inovatia si sistemul antreprenorial", Ed. Enciclopedica, Bucuresti, 1993.

Gaetano Navara, "80 modelli di contratti tipo", Giovani de Vecchi Editore, Milano, 1994.

* * *,Legea nr. 99/2000 publicata în M.O.nr. 9/12.01.2000,partea I

* * *, www.leasing.ro,

* * *, Colectia Reviste de Comert 2004

* * *, Colectia Revistei Tribuna Economica 2004

* * *, Colectia Revistei Piata Financiara 2004