calcul
Productia exercitiului (Q)
din care:
- productia vânduta (cifra de afaceri) (Qv = CA)
- modificarea
stocurilor de produse finite si semifabricate destinate vânzarii 
mii. lei
- modificarea stocurilor de productie în curs
de executie 
mii. lei
- productia de imobilizari (Qi)
mii. lei
Productia marfa fabricata (Qm)
mii. lei
Valoarea adaugata (VA = Q - Ci)
mii.lei
Consumul intermediar (Ci)
din care
mii. lei
- cheltuieli materiale (CM)
mii. lei
- cheltuieli privind prestatiile externe (PE)
mii. lei
Rezultatul din exploatare
mii lei
Nota: Cheltuielile materiale incluse în consumul intermediar nu se refera si la cheltuielile de exploatare care privesc amortizarea imobilizarilor (ajustarea valorii imobilizarilor corporale si necorporale), dar sunt corectate valoric cu diferenta dintre cheltuieli si venituri care se refera la ajustarea valorii activelor circulante si respectiv diferenta dintre cheltuieli si venituri care privesc provizioanele pentru riscuri si cheltuieli.
Sa se analizeze raportul de proportionalitate statica si dinamica dintre valoarea adaugata si productia exercitiului si sa se cuantifice modificarea valorii adaugate prin prisma modificarii productiei exercitiului si a proportiei consumului inte 141h71b rmediar în productia exercitiului.
Sa se analizeze raportul de proportionalitate statica si dinamica dintre productia marfa fabricata si productia exercitiului si sa se cuantifice modificarea productiei marfa fabricate prin prisma modificarii productiei exercitiului si a proportiei productiei marfa fabricate în productia exercitiului.
Sa se analizeze raportul de proportionalitate statica si dinamica dintre cifra de afaceri si productia marfa fabricata si sa se cuantifice modificarea cifrei de afaceri prin prisma modificarii productiei marfa fabricata si a proportiei cifrei de afaceri în productia marfa fabricata.
Sa se analizeze raportul de proportionalitate statica si dinamica dintre cifra de afaceri si productia exercitiului si sa se cuantifice modificarea cifrei de afaceri prin prisma modificarii productiei exercitiului si a proportiei cifrei de afaceri în productia exercitiului.
Sa se analizeze dinamica rezultatului din exploatare prin prisma modificarii valorii adaugate si a proportiei rezultatului din exploatare în valoarea adaugata.
- raportul
static: 
Cuantificarea modificarii absolute a valorii adaugate prin prisma modificarii productiei exercitiului si a proportiei consumului intermediar în productia exercitiului
- modificarea absoluta a valorii adaugate:
- influenta modificarii proportiei valorii adaugate sau, a proportiei consumului intermediar, în productia exercitiului:
din care:
- influenta modificarii proportiei cheltuielilor materiale, în productia exercitiului,
- proportia valorii adaugate în productia exercitiului s-a diminuat de la 62,96% în perioada de baza la 61,88% în perioada de calcul, ca efect al cresterii proportiei consumurilor intermediare în productia exercitiului. În aceste conditii se identifica faptul ca productia exercitiului devanseaza valoarea adaugata cu 1,75%,
- valoarea adaugata a crescut în perioada de calcul cu 9.000 mii lei, crestere care este în totalitate explicata de majorarea productiei exercitiului. Daca proportia consumurilor intermediare în productia exercitiului s-ar fi mentinut la nivelul înregistrat în perioada de baza, valoarea adaugata ar fi fost mai mare cu 15.111,11 mii lei. Influenta negativa determinata de cresterea proportiei consumurilor intermediare în productia exercitiului se reflecta în scaderea valorii adaugate cu 6.111,11 mii lei,
- privit prin prisma structurii consumurilor intermediare se constata ca partea principala a influentei negative, care a condus la diminuarea valorii adaugate, este datorata cresterii proportiei cheltuielilor privind prestatiile externe, - 4.111,11 mii lei. Majorarea proportiei cheltuielilor materiale în productia exercitiului, a influentat, de asemenea, în mod negativ valoarea adaugata, provocând o scadere cu înca 2.000 mii lei.
Aceste constatari ofera posibilitatea factorilor de decizie sa intervina prin masuri adecvate pentru a corecta influentele nefavorabile, respectiv pentru a diminua nivelul relativ al consumurilor intermediare prin prisma celor doua componente luate în calcul. Se impune o rationalizare a cheltuielilor privind prestatiile externe precum si o gospodarire mai economica a resurselor materiale si energetice.
Cazul 2. Analiza raportului de proportionalitate statica si dinamica dintre productia marfa fabricata si productia exercitiului
- raportul static: 
- în perioada de baza: 
- în perioada de calcul: 
- raportul dinamic: 
Cuantificarea modificarii absolute a productiei marfa fabricate prin prisma modificarii productiei exercitiului si a proportiei productiei marfa fabricate în productia exercitiului.
- modificarea absoluta a productiei marfa fabricate:
- proportia productiei marfa fabricate în productia exercitiului s-a diminuat de la 100,93% în perioada de baza la 97,52% în perioada de calcul, ca efect al cresterii proportiei productiei în curs de executie în productia exercitiului. Aceasta situatie a avut un impact negativ asupra nivelului si dinamicii productiei marfa fabricata. Devansarea productiei marfa fabricata de catre productia exercitiului este dimensionata la o marime relativa de 3,47%,
- productia marfa fabricata a crescut în perioada de calcul cu 5.000 mii lei, crestere care este în totalitate explicata de majorarea productiei exercitiului. Daca proportia productiei marfa fabricate în productia exercitiului s-ar fi mentinut la nivelul înregistrat în perioada de baza, productia marfa fabricata ar fi fost mai mare cu 24.222,19 mii lei. Nivelul relativ al stocurilor de productie în curs de executie a înregistrat o evolutie nefavorabila care se regaseste în diminuarea productiei marfa fabricata cu 19.222,19 mii lei,
- cresterea stocurilor de productie în curs de executie peste un nivel normativ care asigura continuitatea procesului economic este considerata un fenomen negativ, deoarece se mareste, în mod nejustificat, suma imobilizarilor financiare în productie nefinalizata, viteza de rotatie a activelor circulante se încetineste si se propaga un efect nefavorabil asupra rezultatului din exploatare.
Aceste constatari constituie o baza de fundamentare a unor decizii care sa conduca la scurtarea duratei ciclului de fabricatie a produselor. Se impune o mai buna utilizare a timpului de lucru în scop productiv, aprovizionarea locurilor de munca cu resursele materiale si energetice necesare finalizarii formei fizice a produselor, o activitate organizatorica si de executie mai eficienta pentru întretinerea si repararea masinilor, utilajelor si instalatiilor de lucru.
Cazul 3. Analiza raportului de proportionalitate statica si dinamica dintre cifra de afaceri si productia marfa fabricata
- raportul
static: 
- în perioada de baza: 
- în perioada de calcul: 
- raportul
dinamic: 
Cuantificarea modificarii absolute a cifrei de afaceri prin prisma modificarii productiei marfa fabricate si a proportiei cifrei de afaceri în productia marfa fabricata.
- modificarea absoluta a cifrei de afaceri:
- influenta modificarii proportiei cifrei de afaceri sau, a proportiei cresterii sau diminuarii stocurilor de produse finite si semifabricate destinate vânzarii în productia marfa fabricata precum si a proportiei veniturilor din productia de imobilizari corporale si necorporale realizate pe cont propriu, în productia marfa fabricata:
din care:
- influenta modificarii proportiei productiei stocate de produse finite si semifabricate destinate vânzarii, în productia marfa fabricata,
- influenta modificarii proportiei veniturilor din productia de imobilizari corporale si necorporale realizate pe cont propriu, în productia exercitiului
Rezultatele obtinute ne permit sa formulam urmatoarele concluzii:
- proportia cifrei de afaceri în productia marfa fabricata a crescut de la 95,41% în perioada de baza la 103,64% în perioada de calcul, ca efect a reducerii proportiei stocurilor de produse finite si semifabricate destinate vânzarii, inclusiv a proportiei productiei de imobilizari, în productia marfa fabricata;
- cifra de afaceri s-a majorat cu 50.000 mii lei, din care, 4.770,63 mii lei (9,54%) pe seama cresterii productiei marfa fabricata si cu 45.229,37 mii lei (90,46%) pe seama reducerii proportiei stocurilor de produse finite si semifabricate destinate vânzarii, inclusiv a proportiei productiei de imobilizari, în productia marfa fabricata;
- marimea raportului dinamic sau a coeficientului de decalare dintre cifra de afaceri si productia marfa fabricata (Rd = 108,62%) atesta un curs pozitiv al activitatii de vânzare a productiei, o crestere a gradului de valorificare a productiei marfa fabricata,
- diminuarea proportiei stocurilor de produse finite si semifabricate destinate vânzarii în productia marfa fabricata a favorizat cresterea cifrei de afaceri cu 40.091,75 mii lei, în timp ce reducerea proportiei productiei de imobilizari a avut ca efect cresterea cifrei de afaceri cu 5.137,62 mii lei. Efortul productiv a fost în mai mare masura orientat pentru realizarea productiei destinata vânzarii, în detrimentul productiei de imobilizari proprii.
Cazul 4. Analiza raportului de proportionalitate statica si dinamica dintre cifra de afaceri si productia exercitiului
- raportul static:
- în perioada de
baza: 
- în perioada de
calcul: 
- raportul
dinamic: 
Cuantificarea modificarii absolute a cifrei de afaceri prin prisma modificarii productiei exercitiului si a proportiei cifrei de afaceri în productia exercitiului.
- modificarea absoluta a cifrei de afaceri:
din care:
- influenta modificarii productiei exercitiului:
- influenta modificarii proportiei veniturilor din productia de imobilizari corporale si necorporale realizate pe cont propriu, în productia exercitiului
Rezultatele obtinute ne permit sa precizam factorii care explica dinamica cifrei de afaceri, masura în care acestia au influentat modificarea absoluta a cifrei de afaceri. Concluziile vizeaza, în acest caz, influenta determinata de cresterea productiei exercitiului si respectiv influenta cresterii gradului de valorificare a productiei exercitiului, astfel:
- proportia cifrei de afaceri în productia exercitiului a crescut de la 96,30% în perioada de baza la 101,06% în perioada de calcul, ca efect atât a cresterii productiei exercitiului cât si ca urmare a cresterii proportiei cifrei de afaceri, în productia exercitiului. În aceste conditii cifra de afaceri s-a majorat cu 50.000 mii lei, din care, 23.111,11 mii lei (46,22%) pe seama primului factor si 26.888,89 mii lei (53,78%) pe seama celui de al doilea factor,
- marimea raportului dinamic sau a coeficientului de decalare dintre cifra de afaceri si productia exercitiului (Rd = 104,95%) atesta un curs pozitiv al activitatii de vânzare a productiei, de crestere a gradului de valorificare a productiei exercitiului,
- diminuarea proportiei stocurilor de produse finite si semifabricate destinate vânzarii în productia exercitiului a favorizat cresterea cifrei de afaceri cu 40.444,44 mii lei, în timp ce reducerea proportiei productiei de imobilizari pentru nevoile proprii a avut ca efect cresterea cifrei de afaceri cu 5.666,64 mii lei. O influenta nefavorabila asupra evolutiei cifrei de afaceri este provocata de cresterea proportiei stocurilor de productie în curs de executie, în productia exercitiului, marimea acestei influente este de -19.222,19 mii lei.
Sa se analizeze dinamica rezultatului din exploatare prin prisma modificarii valorii adaugate si a proportiei rezultatului din exploatare în valoarea adaugata.
Modificarea absoluta a rezultatului din exploatare,
Tendinta generala a cifrei de
afaceri este estimata cu ajutorul ecuatiei de regresie liniara,
deoarece reprezentarea grafica sugereaza o forma liniara a
evolutiei cifrei de afaceri, în perioda celor trei ani supusi
analizei, 
y = 2, 954545 + 0, 968531 t
Nota: Variabila timp este reprezentata prin notatia "t", pentru care se acorda valori conventionale.
Mediile trimestriale ale componentelor cumulate de sezonalitate si eroare:
a) Medii trimestriale individuale:
Coeficientii medii de sezonalitate trimestriala aferenti perioadei 2001-2003:
Nota: Coeficientii medii de sezonalitate trimestriala (Csi), fiind calculati ca raport între marimi medii, exprima o tendinta centrala si nu sunt afectati de termenul de eroare.
Nota: Din punct de vedere metodologic, analiza prezentata poate fi considerata ca model si pentru alte activitati cu o desfasurare sezoniera cum ar fi productia de conserve din fructe sau produse agricole, productia si comercializarea de bere, productia de zahar etc.
Sa se defineasca tipul de activitate (intensiv sau extensiv) pe care îl desfasoara aceasta societate comerciala pe baza modului de utilizare a factorilor primari ai procesului economic (forta de munca, mijloacele fixe si resursele materiale si energetice).
- proportia modificarii cifrei de afaceri datorata cresterii eficientei utilizarii mijloacelor fixe
3. Analiza utilizarii resurselor materiale si energetice
|
Modificarea absoluta a cifrei de afaceri |
|||||||||||
|
a) influenta modificarii consumului total de resurse materiale si energetice b) influenta modificarii eficientei utilizarii resurselor materiale si energetice - proportia modificarii cifrei de afaceri datorata cresterii consumului total de resurse materiale si energetice - proportia modificarii cifrei de afaceri datorata cresterii eficientei utilizarii resurselor materiale si energetice Se calculeaza "Coeficientul tipului de activitate" (Kt),
Pe baza calculelor efectuate se conchide ca activitatea economica desfasurata de acest egent economic are un curs preponderent intensiv. Influenta globala a factorilor primari prin latura lor calitativa (productivitatea muncii, eficienta utilizarii mijloacelor fixe si eficienta utilizarii resurselor materiale si energetice) au determinat cresterea cifrei de afaceri într-o proportie de 56,07% din cresterea totala. În timp ce, componentele de tip cantitativ (numarul mediu al personalului, valoarea medie a mijloacelor fixe, consumul de resurse materiale si energetice) au favorizat cresterea cifrei de afaceri numai într-o proportie de 43,93%. Caracterul preponderent al influentei componentelor cu continut calitativ confirma o activitate economica de tip intensiv. Se precizeaza, totusi, ca exista unele rezerve în ceeace priveste înregistrarea unei cresteri mai mari a eficientei utilizarii resurselor materiale si energetice, deoarece influenta acestei componente la cresterea cifrei de afaceri, în perioada de calcul comparativ cu perioada de baza, este mai mica de 50,0% În general se confirma, în acest caz, ca deciziile manageriale, aplicate în perioada de calcul, au condus la utilizarea mai buna a factorilor primari ai procesului economic, au fost create premisele necesare diminuarii nivelului relativ al cheltuielilor de exploatare aferente cifrei de afaceri, cresterea rezultatului exercitiului financiar, si respectiv majorarea indicatorilor de performanta financiara (rata rentabilitatii financiare, rata marjei nete, rata rentabilitatii economice). Realizarea unui curs intensiv al activitatii economice este posibil numai în conditiile unor preocupari sustinute de investire în domeniul cercetarii-dezvoltarii, de introducere constanta în procesul de productie a elementelor de progres tehnic, de perfectionare a calitatii muncii prestate de toti salariatii agentului economic. Modificarea absoluta a ratei rentabilitatii financiare:
b - influenta modificarii numarului de rotatii al activelor (vitezei de rotatie a activelor):
c - influenta modificarii ratei rentabilitatii vânzarilor (ratei marjei nete de acumulare):
Calculele prin care se identifica modificarea ratei rentabilitatii financiare, în perioada de calcul comparativ cu perioada de baza, factorii de influenta precum si marimea acestor influente ne permit sa constatam urmatoarele: - rata rentabilitatii financiare a crescut cu 5,00 puncte procentuale, - cresterea multiplicatorului capitalurilor proprii de la un coeficient de 3,581 în perioada de baza la 4,574 în perioada de calcul a favorizat majorarea ratei rentabilitatii financiare cu 4,16 puncte procentuale. Se apreciaza ca, în aceste conditii, a avut loc o crestere a gradului de îndatorare generala cu efecte benefice asupra performantelor financiare, - practica activitatii economice demonstreaza însa ca influenta pozitiva a multiplicatorului capitalurilor proprii a fost anulata de încetinirea vitezei de rotatie a activelor cu 21,71%, rata rentabiltatii financiare s-a redus, în aceste conditii, cu 4,16 puncte procentuale. Se poate considera ca, în primul rând, la nivelul activelor circulante se înregistreaza o crestere a resurselor financiare imobilizate în stocuri, creante sau disponibilitati banesti (investitii financiare pe termen scurt, casa si conturi la banci), - rata marjei nete de acumulare a crescut, în acelasi interval de timp, de la 18,00% la 24,00%, fapt ce a determinat marirea ratei rentabilitatii financiare cu 5,00 puncte procentuale. Aceasta influenta pozitiva a fost posibila ca urmare a scaderii cheltuielilor de exploatare efectuate la 1.000 lei cifra de afaceri de la 800,00 lei la 740,00 lei, respectiv cu 7,50%, - în perioada de calcul rata rentabilitatii economice a influentat pozitiv nivelul ratei rentabilitatii financiare, deoarece prin cresterea acesteia de la 4,19% la 4,37%, rata rentabilitatii financiare a înregistrat o majorare cu 0,84 puncte procentuale. 2. Analiza factoriala a ratei rentabilitatii cheltuielilor aferente cifrei de afaceri Modificarea absoluta a ratei rentabilitatii cheltuielilor aferente cifrei de afaceri:
din care: a - influenta modificarii structurii fizice a cifrei de afaceri:
b - influenta modificarii costurilor unitare complete de productie:
c - influenta modificarii preturilor de livrare:
Aceste calcule ne permit sa cuantificam modificarea ratei rentabilitatii cheltuielilor aferente cifrei de afaceri, în perioada de calcul comparativ cu perioada de baza, sa identificam factorii de influenta precum si marimea acestor influente. Concluziile si aprecierile practice care pot fi formulate sunt: - rata rentabilitatii cheltuielilor aferente cifrei de afaceri a crescut cu 10,13 puncte procentuale, - aceasta modificare pozitiva a fost determinata de cresterea preturilor de livrare (+14,47 puncte procentuale) si de schimbarea structurii fizice a cifrei de afaceri (+7,72 puncte procentuale), - se remarca, în acest caz, influenta nefavorabila cauzata de cresterea costurilor unitare complete de productie. Nivelul ratei rentabilitatii cheltuielilor aferente cifrei de afaceri a suportat o diminuare cu 12,06 puncte procentuale prin majorarile înregistrate la nivelul costurilor unitare complete. Pe baza acestei constatari sunt îndeplinite conditiile care sa justifice recomandarea de a efectua o analiza de detaliu cu privire la situatia cheltuielilor de exploatare aferente cifrei de afaceri, a costurilor unitare complete, pentru a preciza categoriile de cheltuieli la care au avut loc cresteri si cauzele care le-au determinat, stabilirea categoriilor de produse sau servicii la care costurile unitare complete au crescut. Cazul 1. Analiza dinamicii valorii medii a activelor circulante prin prisma influentei modificarii cifrei de afaceri realizata în medie într-o zi si a vitezei de rotatie a activelor circulante, exprimata prin durata medie în zile a unei rotatii, se bazeaza pe urmatorul sistem de calcule:
|
puncte procentuale.
puncte procentuale
puncte procentuale
puncte procentuale
puncte procentuale
puncte procentuale.
în timp ce
cresterea valorii medii a activelor circulante a favorizat cresterea
rezultatului din exploatare cu 6.428,6 mii lei. 
CA0 = 21.591 mil. lei