VALORI MOBILIARE ( SECURITIES )
2.1. Concepte cheie
active financiare;
valori mobiliare;
actiuni;
obligatiuni
contracte futures;
optiuni;
dreptul de subscriere;
dividendul.
2.2. Caracteristicile valorilor mobiliare
Din punct de vedere economic, orice bun material dotat cu o valoare estimabila in bani, se īncadreaza obligatoriu īn una din urmatoarele doua categorii:
bunuri funciare sau imobiliare - īntelegand prin aceasta proprietatea asupra pamantului, respectiv a cladirilor
bunuri mobiliare - caracterizate prin mobilitatea lor, data de trecerea fizica de la un proprietar la altul.
Din punct de vedere juridic nu toate bunurile mobile si purtatoare de valoare sunt considerate valori mobiliare, de exemplu tablourile, bijuteriile, piesele de mobilier .
Toate activele reprezinta bunuri care au valoare pentru detinatorul lor si pot fi clasificate astfel:
active reale - reprezentate de bunuri corporale si necorporale si care utilizate in procesul economic au capacitatea de a produce venituri viitoare;
active financiare - care pot fi la randul lor:
- sunt deci instrumente negociabile, emise in forma materializata sau dematerializata, evidentiate prin inscrisuri purtand diferite denumiri (hartii de valoare, titluri de valoare etc) si care confera titularului anumite drepturi:
Valori mobiliare pot fi : actiuni, obligatiuni, instrumente financiare derivate, orice alte titluri de credit incadrate in aceasta categorie de organul de reglementare din tara, respectiv Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.
Din punct de vedere al caracteristicilor, valorile mobiliare se īmpart in trei categorii:
valori mobiliare primare;
valori mobiliare derivate;
valori mobiliare sintetice.
Titlurile de valoare primare sunt cele emise de utilizatorii de fonduri pentru mobilizarea capitalului propriu (actiunile) si cele folosite pentru atragerea capitalului de īmprumut (obligatiunile). Caracteristica definitorie a acestor titluri este ca asigura mobilizarea capitalului pe termen lung de catre utilizatorii de fonduri si dau detinatorilor lor, drepturi asupra veniturilor banesti nete ale emitentului.
Actiunile sunt titlurice reprezinta un drept de proprietate asupra unei cote-parti din patrimoniul social al emitentului. Actiunile acorda proprietarului anumite drepturi de control asupra gestiunii patrimoniului social, dreptul de a primi īn fiecare an o cota parte din profitul net, sub forma de dividende, dreptul la o cota parte din activul net existent, īn cazul īn care societatea emitenta este lichidata. Datorita veniturilor diferite de la an la an pe care le aduc actiunile, in functie de activitatea economico-financiara a societatii respective, acestea se numesc si valori mobiliare cu profit variabil.
Actiunile sunt valori mobiliare emise de o societate comerciala si reprezinta o cota parte din capitalul social al unei societati si care īncorporeaza drepturi sociale si patrimoniale.
Obligatiunile (numite si titluri de renta daca sunt emise de catre stat) sunt titluri reprezentate prin dreptul de creanta al proprietarului titlului respectiv asupra emitentului. Proprietarul unei obligatiuni este o persoana care a īmprumutat o anumita suma de bani emitentului (statul, o colectivitate publica, societate nationala sau privata), obligandu-l astfel, pe cel īmprumutat de a-l remunera, prin varsarea periodica a unei sume proportionale cu totalul īmprumutului si care se numeste, de obicei, dobanda.
Īmprumutul este rambursabil fie intr-o singura transa fie in mai multe transe, platite in conformitate cu o intelegere prealabila, materializata printr-un tabel de amortismente periodice, esalonate īnca de la emisiunea titlului.
Datorita venitului fix pe care īl aduc obligatiunile, acestea se numesc valori mobiliare cu venit fix. Prin emisiunea si negocierea lor pe piete primare si secundare de capital sunt mobilizate activele financiare disponibile la investitori si redistribuite societatilor publice si private.
Valorile mobiliare emise de stat sunt alte tipuri de titluri primare:
- bilete de tezaur - avind rolul de a acoperi imprumuturi pe termen scurt efectuate de guvern;
- bonuri de tezaur - avind rolul de a acoperi cheltuieli generale ale bugetului de stat, imprumuturile fiind pe termene de la unu la zece ani;
- obligatiuni de stat - emise de trezorerie, intre zece si treizeci de ani, purtatoare de dobinda;
- obligatiuni municipale ( comunale ) - emise de unitati ale administratiei locale pentru a efectua de obicei anumite investitii structurale.
Titlurile de valoare derivate sunt produse bursiere, rezultate din contracte īncheiate intre emitent si beneficiar si care dau dreptul cumparatorului asupra unor active ale emitentului, la o anumita scadenta viitoare, īn conditiile stabilite prin contract. Valoarea de piata a acestor titluri depinde de activele la care se refera. Exista doua categorii de titluri derivate:
contracte viitoare (futures);
optiunile (options).
Contractul "futures" este o īntelegere īntre doua parti de a vinde/cumpara un anumit activ la un pret prestabilit, cu executarea contractului la o data viitoare.
Contractele options sunt contracte īntre un vanzator si un cumparator, care dau acestuia din urma dreptul, dar nu si obligatia, de a vinde sau a cumpara un anumit activ la o data viitoare, drept obtinut in schimbul platii catre vanzator a unei prime.
Titlurile de valoare sintetice ( basket securities ) rezulta din combinarea de catre societatile financiare a unor active diferite si crearea pe aceasta baza a unui instrument de plasament nou.
O categorie aparte de active artificiale o reprezinta titlurile financiare de tip cos, care au la baza o selectie de titluri financiare primare, combinate astfel īncat sa rezulte un produs bursier standardizat. Cele mai cunoscute titluri de acest fel sunt contractele pe indici de bursa.
2.3. Drepturile de subscriere
In calitatea lor de detinatori de valori mobiliare, actionarii au anumite drepturi, stabilite prin statutul societatii comerciale respective (emitentul).
Drepturile generale ale actionarilor sunt insa supervizate de organismele statului, abilitate in mod special pentru acest lucru, intre care rolul esential este detinut de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.
Forul legislativ al tarii, parlamentul, a reglementat functionarea societatilor comerciale prin legi organice, precum Legea societatilor comerciale nr. 31/1990, modificata prin Legea nr. 441/2006 si prin legi speciale, cum este Legea pietei de capital nr. 297/2004, regulamente si instructiuni de functionare ale pietei de capital.
In aceste legi sunt stabilite de catre legiuitor jaloanele activitatii actionarilor in cadrul adunarilor generale, cadrul legal al exercitarii dreptului de vot si al primirii dividendului, ca masura a rentabilitatii plasamentului facut, pentru societatile detinute public, deschise sau inchise.
Un alt drept al actionarilor este dreptul de a subscrie in cazul majorarii capitalului social, drept pe care-l au actionarii existenti la data sedintei in care se aproba aceasta majorare sau dreptul de a primi actiuni noi, in cazul includerii in capitalul social a unor fonduri (reevaluarea patrimoniului, preluarea unor active cu titlu gratuit etc.).
In Legea nr. 31/1990 a societatilor comerciale, cat si in Legea nr. 297/2004 privind piata de capital se stipuleaza fara echivoc dreptul actionarilor existenti la subscrierea in cadrul unei majorari de capital, drept echivalent cu valoarea teoretica a dreptului de subscriere (Vtds), care se calculeaza cu urmatoarea formula de calcul:
Vtds = Cursul actiunii preexistente - Cursul teoretic al actiunii nou emise
C N + Cn n
Cursul teoretic al actiunii nou emise =
N + n
Unde: C - cursul actiunilor preexistente;
N - numarul de actiuni preexistente;
Cn - valoarea actiunii nou emise;
n - numarul de actiuni nou emise.
In cadrul dreptului actionarilor preexistenti de a primi actiuni gratuite se calculeaza valoarea teoretica a dreptului de atribuire (Vtda):
Vtda = Cursul actiunii preexistente - Cursul teoretic al actiunii nou emise
C N
Cursul teoretic al actiunii nou emise =
N + n
Unde: C - cursul actiunilor preexistente;
N - numarul de actiuni preexistente;
n - numarul de actiuni nou emise.
2.4. Dividendul
Dividendul este partea din profitul net care se atribuie anual fiecarui detinator al unei actiuni. Se aproba de catre Adunarea Generala a Actionarilor odata pe an, la incheierea exercitiului financiar, functie de numarul de actiuni detinute si de tipul actiunilor(ordinare sau preferentiale).
Sunt mai multe tipuri de dividend, functie de momentul atribuirii sau de natura actiunilor, de modul de calcul:
primul dividend: atribuit proportional cu capitalul detinut;
dividend fix: atribuit actiunilor privilegiate, inainte de distribuirea primului dividend;
dividend provizoriu: atribuit in cursul anului ca avans din primul dividend;
dividend global: suma ramasa din profitul net dupa ce s-a facut repartizarea pentru dezvoltarea societatii;
supradividend, repartizat actionarilor peste nivelul dividendului normal, in perioadele de prosperitate: dividend global - dividend fix - primul dividend.
Calculul dividendului se face functie de profitul net inregistrat, dupa ce au fost facute varsamintele legale la impozitul brut, prelevarile la rezervele legale si fonduri de dezvoltare, suma ramasa se imparte la numarul de actiuni emise de emitent si se exprima in lei/actiune :
Profit net - Rezerve legale - Fonduri de dezvoltare
Dividend = Numarul de actiuni emise
Conform prevederilor legale in vigoare, in adunarea generala a actionarilor (AGA) se hotaraste atat valoarea dividendului cat si perioada cand se face plata acestuia si modalitatile de plata puse la dispozitia actionarilor. Hotararea se publica in Monitorul oficial partea a IV-a si in ziare de larga raspandire in zona emitentului, aceasta pentru a garanta o cat mai buna informare a actionarilor.
Termenul limita de plata al dividendelor este, potrivit Legii nr. 31/1990 modificata art.238, nu mai mare de 6 luni de la data sedintei AGA, administratorii emitentului trebuind sa faca dovada comunicarii tuturor datelor necesare in presa.
|
