Raspunsul este corect deorece:
Relatia dintre înclinatia marginala spre consum (c') si înclinatia marginala spre economii (s') este urmatoarea:
c'+s' = 1
Deci:
0.6 + s' = 1
s' = 0.4
Înclinatia marginala spre economii (s') este definita ca raport dintre variatia economiilor si variatia venitului prin urmatoarea formula matematica:
s' = ΔS/ΔV
Deci, înlocuind cu variabilele cunoscute în aceasta problema, obtinem:
0,4 = 400 miliarde u.m/ ΔV
ΔV = 1000 miliarde u.m
Prin urmare, variatia venitului (ΔV) este de 1000 miliarde u.m.

Consumul personal de bunuri si servicii este 1000 miliarde u.m., consumul de
stat de bunuri si servicii 400 miliarde u.m., investitiile brute 300 miliarde u.m.,
consumul de capital fix 100 miliarde u.m., exportul 60 miliarde u.m., iar
importul 40 miliarde u.m. Produsul intern brut, produsul intern net si
investitiile nete sunt, în miliarde u.m

d. 1720; 1620; 200

PIB=C+G+CCF+ IN +ExpN-SVS (PIB=PNB-SVS)
IN = IB -CCF=300-100=200u.m.
ExpN=Export-import=60-40=20u.m.
SVS=0 PIB=1000+400+100+200+20-0=1720u.m.
PIN=PIB-CCF=1720-100=1620u.m.
Unde: PGB=produs global brut, PIB=produs intern brut, PIN=produs intern net, IB=investitie bruta,IN =investitie neta, CCF=amortizare, ExpN=export net, SVS= soldul veniturilor din strainatate, C=consum personal, G=cheltuieli guvernamentale.

Potrivit lui J. M. Keynes, când venitul se modifica, de regula si în medie,
consumule

e. se modifica în acelasi sens, dar cu o marime mai mica

Raspunsul este corect deoarece exista, conform economistul britanic J.M Keynes o lege psihologica fundamentala ". pe a carei actiune putem conta, cu toata încrederea, atât aprioric, pe baza cunoasterii naturii umane, cât si pe baza experientei oglindite într-o multitudine de fapte" si care spune ca, "de regula si în medie, oamenii înclina sa-si mareasca consumul atunci când venitul lor creste, dar nu cu atâta cu cât creste venitul". Altfel formulat, când venitul se modifica, de regula si în medie,
consumul se modifica în acelasi sens, dar cu o marime mai mica.

Indicatorii economici masoara activitatea economica

c. atât pentru cheltuieli, cât si pentru rezultate

Indicatorii economici sintetizeaza activitatile economice si urmaresc modul de transformare a veniturilor în cheltuieli pentru consum, drept pentru care necesita o analiza atât din partea rezultatelor, cât si din partea cheltuielilor, deoarece la rândul lor depind de venituri

Când PGB este de 6000 u.m., fiind cu 20% mai mare decât PIB, Amortizarea =
Investitiile nete, iar Investitiile brute reprezinta 1/5 din PIB, înseamna ca

b. PIN = 4500 u.m.

PGB=1,2PIB PIB=PGB/1,2=6000u.m./1,2=5000u.m.
IB= IN +CCF=1/5PIB=1/585000U.M.=1000U.M.
Dar CCF=IN=1000/2=500u.m. PIN=PIB-CCF=5000-500=4500u.m., unde PGB=produs global brut, PIB=produs intern brut, PIN=produs intern net, IB=investitie bruta,
IN =investitie neta, CCF=amortizare

Investitiile nete plus consumul de stat de bunuri si servicii plus consumul
personal de bunuri si servicii formeaza

a. PIN

PIB=C+G+CCF+ IN
PIN=PIB-CCF=C+G+ IN
Unde: IB=investitie bruta,IN =investitie neta, CCF=amortizare, PIB=produs intern brut, PIN=produs intern net

Principiul multiplicatorului investitiilor exprima interactiunea care se
formeaza între

. cresterea venitului si cresterea investitiilor

Raspunsul este corect deoarece multiplicatorul investitiilor este raportul dintre variatia venitului si variatia investitiilor care ne arata ca atunci când are loc o sporire a investitiilor fata de situatia initiala, venitul va creste cu o marime de k ori mai mare decât sporul investitiilor

Produsul intern se calculeaza ca indicator agregat

d. pentru bunurile finale

Pentru a se putea calcula o serie de rezultate si de cheltuieli este nevoie de un sistem de indicatori finali, de la încheierea unei activitati economice

Daca din produsul global brut se scade consumul intermediar, rezulta

. PIB

PGB =PIB+Ci

Principiul multiplicatorului investitiilor exprima interactiunea care se
formeaza între

d. cresterea venitului si cresterea investitiilor

Atunci când amortizarea este egala cu consumul intermediar, iar investitiile
nete sunt de doua ori mai mari decât amortizarea

c. investitia bruta este de 3 ori mai mare decât consumul intermediar

IN =2CCF
CCF= IN /2
IB = IN +CCF=2CCF+CCF=3CCF CCF= IB /3=Ci
Unde: IB=investitie bruta,IN =investitie neta, CCF=amortizare, Ci=consum intermediar

Daca înclinatia marginala spre economii este 0,5, multiplicatorul investitiilor
este

d. 2

Raspunsul este corect deoarece:
Relatia dintre înclinatia marginala spre economii (s') si multiplicatorul investitiilor (k) este urmatoarea:
k= 1/s'
Prin urmare, în cazul datelor acestei probleme, se obtine:
k= 1/0,5
k= 2
Deci, în cazul în care înclinatia marginala spre economii este 0,5, multiplicatorul investitiilor este 2

Diferenta dintre produsul intern brut si produsul intern net este egala cu:

. amortizarea capitalului fix

PIB=PIN+CCF(consum de capital fix sau amortizare); PIB-PIN=CCF

Care din urmatoarele relatii nu este corecta?:

Raspuns:

	s'+c'=1
	s'=1-c'
	k =ΔC/ΔI	Raspunsul corect este c) k =ΔC/ΔI deoarece multiplicatorul investitiilor este raportul dintre variatia venitului si variatia investitiilor care ne arata ca atunci când are loc o sporire a investitiilor fata de situatia initiala, venitul va creste cu o marime de k ori mai mare decât sporul investitiilor. Deci relatia matematica corecta este: k =ΔV/ΔI
	VD=C+S
	0<S'<1< TD>

Daca PIN = PIB - 2000 atunci

b. amortizarea capitalului fix este de 2000

PIB = PIN + CCF
CCF =2000 Unde: PIB=produs intern brut, PIN=produs intern net, CCF=amortizare

Consumul intermediar

nu cuprinde amortizarea capitalului fix

PGB=PIB+Ci
Ci=PGB-PIB(ambii indicatori contin amortizare, dar în operatie se anuleaza)
Unde: PIB=produs intern brut, PGB=produs global brut, Ci=consum intermediar

Produsul global brut, comparativ cu produsul intern brut

d. este mai mare, cu consumul intermediar

PGB=PIB+Ci Unde: PIB=produs intern brut, PGB=produs global brut, Ci=consum intermediar

Spre deosebire de produsul intern, produsul national

d. se refera la agentii economici nationali, indiferent unde îsi desfasoara activitatea

Raspunsul este corect deoarece indicatorii macroeconomici nationali iau în calcul bunurile si serviciile realizate de agentii economici nationali în timp ce indicatorii macroeconomici interni iau în calcul bunurile si serviciile realizate de agentii economici rezidenti (cei care îsi desfasoara activitatea în interiorul tarii)

Piata fortei de munca lectia 11

PIAŢA MUNCII

Ca factor activ si determinant al oricarei activitati, munca este o conditie generala a activitatii economice. Piata muncii reprezinta totalitatea relatiilor, interactiunea dintre purtatorii cererii si cei ai ofertei de munca într-un cadru care respecta reglementarile si normele în vigoare pentru a determina conditiile de angajare a salariatilor si marimea salariilor.
Pe piata muncii se vinde si se cumpara forta de munca, nu oameni. Cererea de munca reprezinta asadar necesarul de munca în societate la un moment dat, în conditii bine determinate de loc si timp, de mesaje ale pietei si de asteptari si criterii impuse de angajatori.
Trebuie sa fie facuta o diferenta foarte clara între cererea de munca si nevoia de munca. Aceasta din urma va fi întotdeauna mai mare deoarece include atât munca remunerata, cât si pe cea neremunerata. Prin urmare, muncile din activitatile casnice, cele realizate de studentti, militari în termen si alti nesalariati nu fac obiectul cererii si al ofertei.
Cererea si oferta de munca nu sunt strict conditionate de piata muncii. În functie de ceea ce se cere pe piata sub forma de bunuri materiale si servicii se formeaza si cererea de munca. Pe de alta parte, oferta de munca trebuie sa tina cont de o serie de conditii demografice. Nici oferta, nici cererea nu au o mobilitate perfecta. Pe lânga aceasta trasatura fundamentala, cele doua determinante ale pietei muncii mai au si alte caracteristici:
. Se formeaza în timp îndelungat
. Munca este singurul factor de productie variabil pe termen scurt
. Satisfacerea lor are loc în general pe termen scurt

Munca trebuie sa fie un proces reglementat. Contractul este considerat adesea în domeniul juridic drept legea partilor. Tot în aceasta maniera poate fi desfasurata si munca în conditii legale. Orice alta forma de munca este illegala si este însotita de tot felul de neajunsuri pentru ambele parti, dar în special pentru angajat. Acesta este la dispozitia firmei. Nu se poate plânge daca nu sunt respectate întelegerile prealabile pentru ca, fie este dat afara, fie este descoperita ca munceste ilegal. Firma face în acest fel evaziune fiscala, dar în acelasi timp nici nu se va bucura de daruirea si constiinta unui angajat care ar identifica interesele sale cu cele ale angajatorului sau.
Un contract ar trebui asadar sa cuprinda:
. Timpul de munca suplimentar depus
. Modul de organizare al muncii pe schimburi
. Sporurile aferente unor conditii deosebite(noaspte, stres, toxicitate, risc)
. Modul de salarizare
. Conditiile de promovare
. Protectia muncii

Cererea de munca în raport cu nevoia de munca

a. este mai mica

Cererea de munca reprezinta necesarul de munca dintr-un domeniu de activitate, sector economic bine determinat la un moment dat. Aceasta este determinata de o serie de conditii de angajare bine determinate, de asemenea, drept pentru care cererea va fi caracterizata de o oarecare rigiditate. Cei care vor sa se angajeze îndeplinesc conditiile de angajare, sau nu le îndeplinesc, calea de mijloc nu exista decât în cazuri particulare. Nevoia de munca nu are aceeasi rigiditate - desi, un anume grad are si ea - pentru ca oamenii sunt constienti ca de muncit tot trebuie sa munceasca pentru a se întretine, chiar daca la un moment dat locul de munca nu le satisface asteptarile. Prin urmare, nevoia de munca va fi întotdeauna mai mare decât cererea, pentru ca include si munca neremunerata.

Din perspectiva pietei muncii, progresul tehnologic se reflecta în principal în

c. somajul tehnologic

Acesta apare ca urmare a înlocuirii vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi si restrângerea locurilor de munca prin reorganizarea unor activitati sau firme.

Pe termen lung, marimea salariului are tendinta generala de

a. crestere

Oamenii acumuleaza experienta, îsi diversifica permanent cunostintele si au pretentii în consecinta. De asemenea, o data cu înaintarea în vârsta ei nu mai pastreaza aceleasi oportunitati de angajare la un nou loc de munca, drept pentru care solicita o serie de garantii care pot fi si materiale. Tendinta generala de crestere a salariilor poate fi si rezultatul intentiei sindicatelor de a indemniza permanent veniturile pentru a tine pasul cresterii preturilor. Aceasta tendinta generala de crestere a salariilor poate avea un efect nefast asupra economiei daca nu este însotita de o crestere corespunzatoare a productivitatii, dar nu exista întotdeauna o corelatie directa între aceasta din urma si revendicarile salariale.

Din confruntarea cererii cu oferta de munca, la nivelul firmei, se determina:

c. marimea si dinamica salariului

Marimea si dinamica salriului sunt determinate de confruntarea cererii cu oferta de munca pentru ca acestea reprezinta un pret si evolutia sa viitoare.

Negocierile colective care impun un nivel ridicat al salariului determina

b. reducerea cererii de forta de munca în momentul

În momentul în care angajatii solicita din ce în ce mai multi bani, salariul devine un cost pentru firma si pentru antreprenor, iar un cost, prin definitie, este un indicator dorit cât mai scazut. În acest sens se va reduce cererea de munca.

Fac obiectul cererii si ofertei de munca activitatile

d. care presupun munca salariata

Salariul este un pret al muncii si, ca pret, în general, poate mijlocii raportul cerere oferta. - Salariul este un pret al muncii si, ca pret, în general, poate mijlocii raportul cerere oferta.

Document Info

Accesari: 49305
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul:
in pagina web a site-ului tau.

eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare