Agricultura - proiect de an

UNIVERSITAREA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA A BANATULUI DIN TIMISOARA

FACULTATEA DE AGRICULTURA

PROIECT DE AN

Cap.1. DATE GENERALE

Denumirea investiției:

PROIECTAREA UNUI SISTEM HIDROTEHNIC PE RAUL BERZASCA IN AMONTE DE LOCALITATEA BERZASCA

Obiectivul și scopul lucrarii

Lucrarile de indiguire au ca obiect apararea terenurile agricole și obiectivele social-economice de revarsarile cursurilor de apa. In lucrarea de fața, principalul scop este reducerea riscului de inundații asupra populației, infrastructurii și terenurilor agricole din zona.

Amplasamentul lucrarilor de indiguire se propune in amonte de localitatea Berzasca, pe raul Berzasca.

1.3. Elaborator proiect

IRIMIE AURELIAN STEFAN, student in anul IV Ingineria si Protectia Mediului in Agricultura, grupa 1241 A.

Ordonatorul principal de credite:

Comuna Berzasca, jud. Caras-Severin

1.5. Autoritatea contracatanta:

Primaria comunei Berzasca, jud. Caras-Severin

Cap.2. STUDII SI CERCETARE

2.1. Cadrul natural.

Cadrul fizico-geografic

2.1. Asezare – Vecinatati

Berzasca este asezata in sudul Banatului, pe Dunare, intre orasele Moldova Noua si Orsova.

Coordonatele sale geografice sunt de 21.95° longitudine estica si 44.64° latitudine nordica.

Asa cum a fost deja evidentiat, comuna Berzasca se afla asezata in Clisura

Dunarii, la o distanta de 74 km de Orsova si 58 km de Bazias.

„Situata in partea de sud a judetului Caras-Severin, ca si a Banatului in intregul sau, pe DN 57, localitatea Berzasca, resedinta comunei cu acelasi nume, se afla la o distanta de cca 191 km de municipiul Timisoara. Comuna Berzasca se intinde pe o suprafata de 26773 ha, din care 1368 ha reprezinta terenul agricol.

In alcatuirea acestui teritoriu administrativ intra urmatoarele localitati: Berzasca, Bigar, Cozla, Drencova si Liubcova.

Relieful este format din munte, deal, terase si lunci ce se desfasoara, in trepte de la nord la sud. Relieful montan este reprezentat de bordura carpatica a Muntilor Locvei si Almajului. Inaltimile principale situate pe teritoriul comunei sunt Iovita (435 m) si Musuroane (420 m) pentru Muntii Locvei si Dealul Capriva (912 m), Talva Ravna (816 m), Dl. Mesnicului (783 m), Movila Mare (756 m), Talva Toronita (713 m), Varfu Ciucaru (544 m) si altele, pentru Muntii Almajului.

Relieful deluros este reprezentat de terasele superioare ale Dunarii, iar cel de terase, de catre terasele inferioare ale Dunarii si terasele Orevitei, ambele forme regasindu-se in cadrul Depresiunii Liubcova, compartimentul Orevita.

Luncile semnificative sunt prezente pe cursul paraurilor Orevita, Brestelnic si Berzasca.

Pe langa paraurile amintite, reteaua hidrografica bogata ce brazdeaza zona montana si deluroasa cuprinde, intre altele, urmatoarele cursuri: Toronita, Recica, Valea Camenitei, Ilova, Stanic, Dragostele, Cozla, Sirina, Ogasu Musnic, Valea Tesni, Og. Capriva, Og. Sleni, V. Starnescu, Stanca, vaile Bucimbreacului, Brazilor si Rafnei.

Din punct de vedere climatic, comuna se incadreaza in arealul temperat-continental moderat, cu accentuate influente mediteraneene, cu manifestarea concreta a doua microclimate locale, cerespunzatoare zonelor montana si depresionara.

Temperatura medie anuala este cuprinsa intre 9,5 si 11,50C, iar precipitatiile medii anuale se inscriu intre 701 si 900 mm (Atlasul climatologic, 1966). Precipitatiile sunt abundente, dar neuniform repartizate in cursul anului, sau de-a lungul anilor, fapt care face ca in perioada estivala sa se inregistreze deficite de apa in sol, compensate, partial, prin umiditatea relativ ridicata a aerului, ca urmare a situarii zonei in proximitatea Dunarii, situatie in care se asigura o dezvoltare armonioasa pentru majoritatea plantelor de cultura.

Vegetatia de pe teritoriul comunei este alcatuita din paduri de foioase, pajisti si grupari ruderale, fiind dispusa in etaje specifice, conditionate de cadrul natural, in care litologia variata si relieful diversificat (munte, deal, terase, lunci) si climatul, in general calduros-umed, au un rol determinant.

Padurea prezinta o intrepatrundere a elementelor continentale cu cele termofile, o bogata varietate fitocenologica, un caracter mozaicat al asociatiilor si frecvente schimbari ale etajarii, conditionate de orientarea vailor si interfluviilor, de prezenta abrupturilor petrografice si structurale, de relieful depresionar si climatele specifice.

In principal, se disting etajul fagetelor (situat in teritoriu intre 400-500 m), reprezentat de fagete acidofile, intre care Fagus silvatica in asociere cu Quercus petraea (gorun) si Carpinus betulus (carpen), etajul gorunetelor (200-300 m), reprezentat de Q. petraea, Q. polycarpa, Q. dalechampii (gorun), in asociere cu arborete de Carpinus betulus (carpen) si Ruscus aculeatus (ghimpe) sau Tilia tomentosa (tei) si Ruscus hypoglossum (ghimpe), etajul padurilor hidrofile (pe versanti mai insoriti si altitudini pana spre 130 m), reprezentat de cereto-garnitete, garnitete cu cer, garnitete cu stejar pufos si carpenite, paduri de carpenita (Carpinus orientalis).

O caracteristica o reprezinta dispunerea altitudinala, in benzi subtiri, a stejarilor semixerofili si mezofili, incepand cu Quercus pubescens (stejarul pufos), Q. cerris (cerul), Q. frainetto (garnita) si terminand cu gorunul. In locul padurilor defrisate s-au instalat tufarisurile termofile (sibleac), alcatuite din specii submediteraneene, saxicole si calcicole, intre care: scumpia (Cotinus coggygria), mojdreanul, stejarul pufos, carpinita, liliacul (Syringa vulgaris), visinul turcesc (Padus mahaleb), spinul cerbului, patachina.

Padurile higrofile (zavoaiele), situate in luncile Orevitei, Brestelnicului, Berzascai si in lungul Dunarii, sunt constituite din salcete (Salix alba, S. fragilis, S. triandra, S. purpurea), din Populus alba si P. nigra (plop alb si negru), frecvent Populus tremula, iar pe vaile cu curs permanent, zavoaie de aninisuri (Alnus glutinosa).

Vegetatia primara a pajistilor a fost profund modificata de influenta antropozoogena, supravietuind intercalata intre terenurile agricole, este constituita din grupele zonale ale asociatiilor xeromezofile, xeroterme, xerotermofile, mezohigrofile din lunci, higrofile si acvatice.

Vegetatia cultivata este reprezentata prin grau,orz, secara, cartofi, lucerna, trifoi, legume, vie si pomi precum marul, parul, prunul, ciresul, visinul, caisul, piersicul, corcodusul si nucul, acesta din urma, dezvoltandu-se si spontan, mai cu seama pe versantii insoriti.

Din motive obiective, investigatia pedologica a invelisului de sol s-a efectuat numai pe terenul agricol existent in depresiunea Liubcovei, pe o suprafata de 1601 ha, corespunzatoare patrimoniului fostei C.A.P. Prin gruparea unitatilor de teren (U.T.) din cartograma alaturata rezulta urmatoarele tipuri dominante de soluri :

1. Cernoziomuri tipice, 1-4: 2,5%;

2. Cernoziomuri cambice, 5-7: 0,9%;

3. Soluri rendzinice si pseudorendzinice, 8-21 (semicarbonatice, argiloiluvale, vertice): 3,2%;

4. Soluri brune luvice, 22-81 (tipice, pseudogleizate): 18,9%;

5. Luvisoluri albice, 82-98 (tipice, pseudogleizate): 4,8%;

6. Soluri brune eumezobazice, 99-111 (tipice, pseudogleizate): 5,1%;

7. Soluri gleice si pseudogleice, 112-117 (tipice, molice): 1,9%;

8. Vertisoluri , 118-128 (tipice, pseudoredzinice). 3,0%;

9. Regosoluri si soluri litice, 129-165 (tipice, rendzinice): 8,9%;

10. Soluri aluviale si aluviuni recente, 166-179 (tipice, litice, gleizate): 11,5%;

11. Soluri erodate si coluvionate, 180-242 (tipice, carbonatice, pseudorendzinice, vertice, rendzinice): 15,1%;

12. Asociatii de soluri, 243-263: 24,2%.

Terenul investigat in Depresiunea Liubcova se constituie din urmatoarele folosinte: arabil 599 ha, pasuni 525 ha, fanete 196 ha , vii 32 ha, livezi 16 ha si neproductiv 233 ha.

Referitor la incadrarea in clase de calitate (fertilitate), pentru categoria de folosinta 'arabil', situatia se prezinta astfel: cl. a I-a 15 ha (0,9%), cl. a II-a 126 ha (7,9%), cl. a III-a 319 ha (19,9%), cl. a IV-a 430 ha (28,1 %) si cl. a V-a 691 ha (43,2%).

Factorii limitativi care greveaza aupra calitatii pamantului in zona cercetata sunt dimensionati de: volumul edafic util mic si extrem de mic (7,4%), compactitate (moderata 49,5%), textura grosiera (4,2%) si fina (moderata 9,8%), aciditate (moderata 2,7%), panta terenului sever-extrem de severa 29,7%), eroziunea de suprafata (severa 52,8%), eroziunea in adancime (moderata 8,2%, severa 9,4%, foarte severa 8,5%, extrem de severa 29,7%), erouiunea de suprafata (severa 52,8%), eroziunea in adancime (moderata 8,2%, severa 9,4%, foarte severa 8,5%, extrem de severa 4,6%), alunecari si prabusiri (severe 39,8%, extrem de severe 5,8%), neuniformitatea terenului (severa 21,3%, foarte severa 17,5%), excesul de umiditate freatica (sever 2,4%, foarte sever 6,8%, excesul de umiditate stagnanta (moderat 20,3%, sever 10%, foarte sever 2,7%).

Din perspectiva elementelor restrictive enumerate, se deduce necesitatea de a proceda la masuri vizand prevenirea si eliminarea excesului de umiditate freatic si din precipitatii, de combatere a eroziunii si alunecarilor prin lucrari hidrotehnice si culturale curente, precum si executarea de lucrari de amendare calcica periodica si fertilizare radicala.

Avand in vedere ponderea insemnata a terenurilor neagricole (paduri, tufisuri, ape, stuf), precum si conditiile pedoclimatice specifice zonei cercetate, care permit dezvoltarea unei bogate si variate flore in vederea maririi potentialului natural de surse melifere, sugeram imbunatatirea compozitiei floristice cu specii ca Tylia tomentosa, T. cordata, Acer tataricum, A. campestre, A. platanoides, Sorbus domestica, S. avellana, Corylus maxima, Malus silvestris, Robinia pseudacacia, Salix alba etc.'

Este incadrata de un peisaj natural deosebit de variat, complex si pitoresc.

Faptul ca aceasta zona a fost locuita inca din cele mai vechi timpuri si ca a

reprezentat in ultimele trei secole o asezare importanta din acest tinut, dovedeste

simbioza dintre cadrul natural al zonei si locuitori, faptul ca potentialul natural a permis

in mod constant o existenta socio-economica.

In partea de est se invecineaza cu teritoriu comunei Svinita din judetul Mehedinti,

la nord cu M-tii Almajului si localitatile cehe Ravensca si Girnic, la sud cu Fluviul

Dunarea, care reprezinta miracolul acestui colt geografic de tara, iar la vest cu comuna

Sichevita.

Localitatea Berzasca, are statut administrativ de comuna in cadrul judetului

Caras Severin, are o populatie de 3145 de locuitori si are in componenta sa

urmatoarele localitati:

• Berzasca;
• Liubcova;
• Bigar;
• Cozla;
• Drencova.

Teritoriul administrativ al comunei ocupa o suprafata de 24 934 hectare.

2.2. Relieful

Dat fiind faptul ca Berzasca ca si comuna este situata in Clisura Dunarii, face parte

din zona Defileului Bazias – Gura Vaii, fiind astfel cuprinsa in zona de Rezervatie a

“Parcului Natural Portile de Fier”, care se impune prin diversitatea, varietatea,

originalitatea si unicitatea ecosistemelor ce o compun, prin pitorescul inegalabil al

Defileului Dunarii.

Evolutia si forma reliefului acestei zone, clima blanda cu nuante

submediteraneene, ofera conditii deosebite pentru dezvoltarea diferitelor tipuri de

ecosisteme, de un remarcabil interes stiintific.

Relieful comunei Berzasca, diversificat, este de un pitoresc aparte, el

constituind si o importanta sursa turistica.

Forme montane, premontane, depresiunea si campia larga din jurul acestei

comune, precum si zona de lunca, favorizeaza o vegetatie variata si o varietate de

activitati agricole.

Berzasca este strajuita de dealurile, “Cracul cu Toaca”, “Dealul Mic”,

“Abrila” si “Cracul Lupsii”, la poalele carora se deschide abrupt o zona larga de campie.

Este strabatuta de Raul “Berzasca”, in care se varsa Raurile “Abrila” si “Toranita”.

Fulviul Dunarea, care-i scalda partea sudica, vine sa inchida aceasta mica

depresiune si sa-i consfintesca pitorescul inegalabil.

Intreaga zona, este practic strajuita din trei parti - nord, vest si est - de M-tii

Almajului.

In mare formele reliefului se infatiseaza in doua planuri: primul este cel al luncii, al teraselor joase, o forma de campie, iar cel de al doilea , cel al culmilor, alungite perpendicular pe Raul Berzasca, afluentii acestuia si Valea Orevitei.

Elementul morfologic principal al micii depresiuni il constituie terasele.

Poenile reprezinta de asemenea locuri specifice, unde locuitorii au dezvolotat un

sistem specific Banatului, acela de organizare a gestiunii familiare, pe domenii de

productie, stagii de locuire si grade de varsta, asa numitul sistem al salaselor dedicate pastoritului dar si a culturii pomilor fructiferi.

Fenomenele endocartice au condus la formarea unor pesteri si avene pe raza comunei Berzasca, care dau reliefului o nuanta aparte.

Cele mai importante sunt: “Gaura Haiduceasca”, din cadrul Rezervatiei Valea

Mare; “Gaura cu Musca”; “Gaura Chindiei II”; “Valea Polevii”; “Pestera Zamonita” si “Cascada Pisatoarea”.

Daca vetrele satelor principale si anume localitatile Berzasca si Liubcova s-au

constituit si evoluat in zona depresionara, din vecinatatea teraselor si in cea de lunca, adica acolo unde au fost conditii care sa le permita o existenta mai favorabila sub aspect socio-economic, localitatile mai mici, catunele, cum este Bigarul s-au constituit in cadrul montan si au trasaturi cu totul diferite.

Pentru locuitorii comunei Berzasca, un deal, o vale, o lunca, un munte, un parau, o padure sau o poiana, exprima conotatii speciale, mai ales din punct de vedere etnografic, religios sau al activitatii economice.

Respectivele denumiri reprezinta memoria topografica si orala a comunei, ele fiind legate de o anumita perioada din viata fiecarui locuitor.

Din punct de vedere pedologic, formarea si evolutia solurilor din comuna Berzasca, a fost determinata de multitudinea factorilor fizico-geografici, care au actionat asupra lor. Perimetrul comunei este situat in zona solurilor brune de padure, aflate in diferite stadii de dezvoltare. Repartitia solurilor in cadrul comunei este in general rezultatul schimbarilor bioclimatice, legate de distributia altitudinala a reliefului, cele mai importante categorii fiind:

- soluri brune, acide;

- soluri brune podzolite;

- soluri brune podzolite – argiloase;

- soluri brune ghizate;

- soluri aluviare si aluviuni.

Pentru localnici, pamantul comunei Berzasca reprezinta o adevarata bogatie, atat cel situat la deal si munte cat si cel de pe terase, campie si lunci.

Pentru localnici conditia esentiala a pamantului este chiar existenta acestuia.

Pamantul era in fond singurul bun, de care puteau sa fie siguri in fata naturii ca nu-l vor pierde.

2.3. Vegetatie si fauna

Zona nu face exceptie de la specificul general al Banatului Montan si anume ca , vegetatia forestiera reprezinta peste 65%, din vegetatia locului.

Climatul temperat continental, cu pronuntate influente submediteraneene, face sa se inregistreze un numar mare de habitate naturale terestre, caracteristice pajistilor, tufarisului, etajului fagului, etajului subalpin, cu habitate de stancarii si pesteri si atajului arboretului amestecat, specific inaltimilor cuprinse intre 800 -1200 m, unde fagul este amestecat cu alte specii de foioase, dar si cu brad, in proportii diferite.

Vegetatia este caracterizata prin alternanta ale formatiilor de fagete si gorunete.

Caracteristica principala a acestei parti de sud a Banatului Montan este data de

bogatia elementelor termofile: pinul negru, castanul comestibil, stejarul pufos, alunul turcesc, carpinita. De asemenea fagetele pure sau in amestec cu alte specii, (paltin, frasin, cires, tei, carpen), ocupa cele mai intinse suprafete.

In cadrul formatiilor de fagete, amestecul de fag cu diferite foiase si a gorunetelor, putem aminti cateva tipuri reprezentative pentru aceasta zona:

Fagetul de deal si de munte, cu flora de mull, este cel mai reprezentativ tip de faget, foarte larg raspandit. Domina fagul, la care se adauga diseminat bradul,

paltinul de munte, gorunul, garnita, carpenul, teiul, etc. Acesta este de

productivitate superioara, iar regenerarea naturala se produce foarte activ;

Specific sudului Banatului, implicit zonei Berzasca, este si fagetul de deal, pe soluri schelete si pe pante foarte repezi. Etajul dominant este format din fag,

alaturi de care se mai gasesc alunul turcesc, ciresul, teiul si frasinul.

Productivitatea este una mijlocie;

La fel de bine reprezentat in sudul Banatului, este si “sleaul de deal” cu fag.

Arboretele sunt compuse din fag, carpen, tei argintiu, tei pucios, cires, ulm de

munte;

O alta formatie de vegetatie o reprezinta fagetul normal, cu flori de mull. Este cel mai raspandit tip de padure, identificat la o altitudine de 700 -1200 m.

Padurile in aceasta zona, au un rol important, in protectia apelor, a terenurilor, a solurilor, un rol de productie, climatic, antipoluant, etc.

Padurea, datorita structurii, a formei, a densitatii arboretelor care o compun, modifica climatul zonei si creaza in jurul sau un microclimat cu caracteristici diferite de cele ale terenului descoperit.

Un asemenea tip de vegetatie forestiera determina si o fauna care in zona

Berzasca este la fel de bogata si variata.

Climatul continental, cu pronuntate influente mediteraneene, a favorizat cu deosebire in zonele umede si calde de pe malul Dunarii, vietuirea mai multor specii de pasari, cu numeroase elemente sudice si vest-asiatice.

Aceasta zona este una dintre putinele din tara, unde poate fi observata o

diverisitate specifica de elemente rare si unde pe o suprafata restransa pot fi intalnite un numar asa mare de specii de pasari, ce pot fi oaspeti de iarna, oasepeti de vara, specii de pasari si specii sedentare.

Fauna pasarilor, din padurile de fag si de amestec, din zona Berzasca, este deosebit de bogata.

Aici putem intalni: ierunca, ciocanitoarea de munte, cucul, corbul,uliul, cocosul de

munte, huhurezul, fazanul, prepelita, potarnichea, etc.

In portiunile de lunca de-a lungul Dunarii intalnim rata salbatica, lisita, gasca

salbatica. In padurile din imprejurimile comunei Berzasca, atat din zona de deal cat si din cea de munte, vietuiesc urmatoarele specii de animale: veverita, vulpea, mistretul, cerbul, caprioara, ursul brun, rasul, pisica salbatica, bursucul, etc.

Toata aceasta fauna reprezinta un important fond cinegetic, care a permis si dezvoltarea activitatii de vanatoare, atat in zone special amenajate cat si in zone libere.

O bogatie aparte a acestei zone este ichtiofauna, datorata Fluviului Dunarea, unde din pacate multe specii de pesti au disparut iar altele sunt pe cale de disparitie, datorita pescuitului abuziv si ilegal, practicat in perioada de prohibitie. Cele mai importante specii de peste, ce fac si obiectul principal al activitatii de pescuit, sunt: salaul, somnul, crapul si stiuca.

Alaturi de acestea se gasesc specii protejate, cum sunt: cega, nisetrul si morunul. Poate fi afirmat faptul ca peisajul geografic din aceasta parte de sud a Banatului Montan, din aceasta parte de sud-vest a tarii, prin formele de relief si numarul foarte mare de fenomene carstice, prin clima cu nuante mediteraneene, a favorizat si determinat mentinerea si dezvoltarea unei biodiversitati specifica doar acestei regiuni, de o valoare naturala inestimabila.

2.4. Cilma. Hidrografie.

Clima este una continental moderata, cu influente submediteraneene, cu perioade de incalzire in timpul iernii si a primaverii timpurii, cu cantitati medii de precipitatii destul de ridicate.

Valorile medii anuale ale temperaturii, variaza in jurul a 9 – 11 grade celsius.

Mediile zilnice ale lunii iulie au valori cuprinse intre 25 -29 grade celsius, iar mediile zilnice ale lunii ianuarie de -3, -4 grade celsius.

Cantitatea de precipitatii, constituie una dintre cele mai importante caracteristici ale climei locale si totodata una din verigile principale ale circuitului apei in natura.

Apa provenita din ploi si din topirea zapezilor, constituie rezerva de umezeala a solului, necesara plantelor in perioada de vegetatie.

De asemenea alimenteaza Raurile si Paraurile din zona, acestea fiind considerate

alaturi de Fluviul Dunarea, principalele surse a evaporarii.

In aceste conditii masele de aer umed, asigura cantitatea de precipitatii necesara

zonei. Mediile anuale ale cantitatilor de precipitatii ajung in aceasta zona la valoarea de 700 mm.

Dinamica aerului din aceasta zona, este determinata de culuarul Dunarii, de curentii ce se formeaza aici, avand in vedere ca acest culuar este flancat de cele doua mari compartimente geomorfologice, care confera acestei portiuni statutul de defileu.

In anumite perioade ale anului, caracterul turbulent al vanturilor, ce se formeaza pe acest culuar, ia forme extrem de vijelioase. Cel mai cunoscut vant format in aceasta zona de sud-vest, cu acest tip de caracter, care ajunge sa bata cu o forta de peste 100 km/ora, este Cosava.

Existenta economica a comunei Berzasca, a fost si este legata in mare masura de reteaua hidrografica, care dreneaza mica depresiune si care apartine retelei hidrografice dezvoltata in M-tii Almajului - Masivul Zvinicea Mare (1124 m).

Reteaua hidrografica dezvoltata, in acest masiv, evolueaza pe doua directii distincte, opuse: spre sud (Valea Dunarii ), se dezvolta Valea Berzasca, Valea Orevitei si Sirinia, avand traecte paralele, iar spre nord, Valea Putnei si a Rudariei, afluenti de stanga ai Nerei. Afluentii Raului Berzasca sunt Paraurile Abrila si Toranita.

Apele acestui Bazin hidrografic, apartin clasei de mineralizare bicarbonanate calcice.

Ca ape subterane identificam un Parau subteran care formeaza si trece prin

Pestera Zamonita si se descarca in Izvorul Mistretului, cu debit important dar fluctuant.

Un alt parau subteran important, este cel care genereaza “Cascada Pisatoarea” si care este drenat subteran pana la confluenta cu Valea Sirinea.

Aceste parauri subterane sunt rezultatul fenomenelor endocarstice atat de

specifice Banatului Montan.

Alte activitati

Pe raza comunei Berzasca se mai afla o societate specializata in confectii si tricotaje, activeaza o firma de constructii, o firma de transport si doua societati de prestari servicii in turism.

In total functioneaza 41 de agenti economici.

Comert - 30

Constructii - 1

Turism - 2

Servicii (masuratori) topografice-  1

Agenti economici 10

Persoane autorizate  10

Asociatii familiale 16

Cap.3. PROIECTAREA PROPRIU-ZISA

3.1. Stabilirea tipului digului

In urma analizarii studiilor efectuate, propun executarea unui dig longitudinal cu un dig existent.

In urma cercetarilor efectuate, rezulta ca apele maxime in dreptul digului proiectat au atins cota de 123,35 m și au inundat o fașie de teren lata de aprox. 1500 m cu un strat de apa in grosime de 15 m.

Studiile pedologice efectuate releva faptul ca in zona dig-mal, solul are o textura argilo-nisipoasa, iar greutatea sa volumetrica este de 1800 kg/m³.

3.2. Stabilirea traseului digului

S-a stabilit traseul digului longitudinal pe traseul de la cota 124,50 m. Acesta urmeaza cursul raului și se va proiecta la o distanța de aprox. 250 m de malul opus.

Știind zona care trebuie aparata de inundații, distanța dig-mal de 50-100 m, atunci distanța dintre cele 2 diguri este de aproximativ 250 m.

Prin nivelment geometric de ax pe traseul digului proiectat stabilim cota terenului din 200 in 200 m.

3.3. Stabilirea cotei coronamentului

C_C = CNA_max + h_i + h_sv + h_t + h_{rez ,} unde :

C_C – cota coronamentului [m]

CNA_max – cota nivelului apelor maxime inainte de indiguire [m] =123,35 m

h_i – suprainalțarea datorata incorsetarii [m]

h_sv – inalțimea de spargere a valurilor  [m]

h_t – inalțimea de tasare  [m]

h_rez – inalțimea de rezerva  [m]

3.3.1. Calculul inalțimii digului

h_i = C = c

h_i – suprainalțarea datorata incorsetarii [m]

t – adancimea apelor maxime in albia majora [m] =0,15 m

c – coeficientul lu Schezy inainte de indiguire

b – lațimea albiei majore [m] = 1500 m

C - coeficientul lu Schezy dupa indiguire

B – distanța intre diguri [m] = 250 m

h_i =

- 1 ) =

- 1 ) =

=0,34 m

3.3.2. Calculul inalțimii de spargere a valurilor pe taluz

h_sv = 3,2 * 2h_v * k *

h_sv – inalțimea de spargere a valurilor  [m]

k – coeficientul care ține cont de rugozitatea taluzului k = 0,9 - taluz inierbat

h_v – inalțimea valurilor maxime [m] 2h_v = 0,5 m

- taluzul exterior al digului m = 3

h_sv

= 0,48 m

3.3.3. Calculul inalțimii de tasare

h_t = 3χ10 % [ H_a + h_i + h_sv]

h_t – inalțimea de tasare  [m]

h_i – suprainalțarea datorata incorsetarii [m] =0,34 m

h_sv – inalțimea de spargere a valurilor  [m] = 0,48 m

H_a = CNA_max - CT _min

CNA_max – cota nivelului apelor maxime inainte de indiguire [m] =123,35 m

CT _min – cota minima a terenului [m] =122,00 m

H_a =

= 1,35 m

h_t = ( 1,35 + 0,34 + 0,48 ) =

* 2,17 =

=0,15 m

3.3.4. Calculele inaltimii de rezerva h_rez = 0

Se constata din date statistice si cercetari ca albia raului nu s-a colmatat.

Conditiile geografice si climatice din zona nu favorizeaza colmatarea apei.

Cc = 123,35 + 0,34 + 0,48 + 0,15 + 0 = 124,32 m

Concluzie: Data fiind lungimea mica a digului si panta longitudinala redusa a cursului de apa indiguit, cota coronamentului este aceeasi pentru intreaga lungime a digului.

Digul existent care este pe malul opus are o cota a coronamentului egala cu 124,80 m . (rezultata din studii si cercetari)

C_A = 10…………..0,5

6……………X X=0,3m = C_A = 125,3m

C_B = 8……………0,5

3,5………….X X=0,22m = C_B = 123,72m

C_C = 26………….0,5

9…………..X X=0,17m = C_C = 123,17m

C_D = 98………….0,5

16…………..X X=0,08m = C_D = 122,92m

C_E = 54………….0,5

26………….X X=0,24m = C_E = 123,24m

C_F = 31…………0,5

7………….X X=0,11m = C_F = 123,39m

C_G = 13,2……….0,5

4,3……….X X=0,16m = C_G = 122,84m

C_H = 13,5……….0,5

7,5……….X X=0,28m = C_H = 123,28m

C_I = 14……….0,5

8…………X X=0,28m = C_I = 122,72m

C_J = 13,2……….0,5

7,7……….X X=0,29m = C_J = 122,71m

C_K = 12,2………0,5

8,7………X X=0,32m = C_K = 122,68m

C_L = 13,2………0,5

9,8…….X X=0,37m = C_L = 122,63m

C_M = 13,2………0,5

10,7………X X=0,40m = C_M = 122,60m

C_N = 13,2………0,5

11,8………X X=0,44m = C_N = 122,56m

C_O = 13,2……0,5

12,7………X X=0,48m = C_O = 122,52m

C_P = 3,2……….0,5

0,5……X X=0,07m = C_P = 122,43m

C_Q = 3,2……….0,5

1,5………..X X=0,23m = C_Q = 122,27m

C_R = 3,2……….0,5

2,4………..X X=0,37m = C_R = 122,13m

C_S = 1,6……….0,5

0,2……….X X=0,06m = C_S = 122,44m

3.4. Stabilirea elementelor profilului transversal

3.4.1. Calculul inalțimii digului - (H₁)

H₁ = C_C - C_T [m]

H₁ – inalțimea digului [m]

C_C - cota coronamentului [m]

C_T – cota terenului [m]

H_{1 max} = C_C - C_{T min} [m]

H_{1 max} – inalțimea maxima a digului   [m]

C_C - cota coronamentului [m] =124,32 m

C_{T min} – cota minima a terenului [m] = 122,00 m

H_{1 max} =

= 2,32 m

3.4.2. Calculul inalțimii apelor maxime in fața digului - (CA_max)

CA_max = C_{T min} + H_max  [m]

H = CNA_max + h_i - C_T [m]

H_max = CNA_max + h_i - C_{T min} [m]

B_max – inalțimea apelor maxime in fața digului

CNA_max – cota nivelului apelor maxime inainte de indiguire [m] =123,35 m

h_i – suprainalțarea datorata incorsetarii [m] =0,34 m

C_{T min} – cota minima a terenului [m] = 122,00 m

H_max =

= 1,70 m

CA_max = 122,00 + 1,69 =

= 123,70 m

3.4.3. Calculul inalțimii de siguranța – (h)

h = H_{1 max} - H _max [m]

h = h_sv + h_t + h_rez [m]

h =

= 0,63 m

3.4.4. Stabilirea lațimii coronamentului – (Cr)

Pe raurile interioare, lațimea coronamentului variaza de la 2,5 m pana la 5,5 m. In cazul de fața, Cr = 3m.

3.4.5. Stabilirea inclinarii taluzului – (n)

n ≥

6 χ 8 – in funcție de textura solului

n ≥

n ≥ n ≥ 3,03

B = Cr + H₁ (m+n) [m]

B_max = Cr + H_{1 max} (m+n) [m]

B – baza digului/ampriza [m]

Cr – lațimea coronamentului [m] = 3 m

H_1max – inalțimea maxima a digului [m] = 2,32 m

n – panta taluzului interior m = n = 3

B_max =

= 3+ 2,32*6,1 =

= 3+ 14,15 =

= 17,15 m

3.5. Verificarea secțiunii digului

3.5.1. Verificarea la rasturnare

B ≥ a * H_{1 max}

a – coeficient de siguranța (2χ3) a= 3

greutatea volumetrica a terenului  = 1800 kg/m³

greutatea volumetrica a apei = 1000 kg/m³

B ≥ 3 * 2,32

B ≥ 3 * 2,32

B ≥ 3 * 2,32

B ≥ 3 * 1,5 * 2,32 

B ≥ 10,44 m

Verificarea la rasturnare este pozitiva deoarece am abținut B= 16,92 m și verifica B ≥ 10,44 m nu exista pericol de rasturnare.

3.5.2. Verificarea la alunecare

G * a > P_t

G – greutatea digului pe metru liniar [t/m]

a coeficientul de frecare la alunecare 0,3χ0,5 0,3 – funcție de umiditatea terenului

P_t - presiunea totala(hidrostatica, hidrodinamica) a apei asupra digului [t/m]

G = H_{1 max} (g_p g_a

G – greutatea digului pe metru liniar [t/m]

B – baza digului/ampriza [m] = 16,92 m

Cr – lațimea coronamentului [m] = 3 m

H_1max – inalțimea maxima a digului [m] = 2,32 m

greutatea volumetrica a terenului  = 1800 kg/m³=1,8 t/ m³

greutatea volumetrica a apei = 1000 kg/m³=1,0 t/ m³

G = 2,32(1,8-1) =

2,32*0,8 =

= 18,48 [t/m]

P_t = P_s + P_d unde:

P_s =g_a

P_d = 0,5 * P_s

P_s acționeaza perpendicular pe taluz sin b

P_s =

= 1,44 t/m

P_d =

= 0,72 t/m

» » » P_t = 1,44 + 0,72 = 2,16 t/m

G * a > P_t

>

5,54 > 2,16 T nu exista pericole de alunecare

3.5.3. Verificarea presiunii digului pe terenul de fundație

P< P_a

P =

P – presiunea digului pe terenul de fundație

P_a – portanța admisibila a terenului de fundație [kg/cm²]

H_1max – inalțimea maxima a digului [m] = 2,32 m

greutatea volumetrica a terenului  = 1800 kg/m³=1,8 t/ m³

P = =

= =

= 0,42 t/m² T kg/m²

P_a kg/cm²

T P< P_a

3.6. Redactarea profilului longitudinal al digului

Profilul longitudinal se gasește in partea de piese desenate la planșa nr. 2.

3.7. Calculul terasamentelor

S_{p max} =

S_{p (x)} =

S_{p (x)} – suprafața secțiunii transversale in punctul x

B_(x) – baza digului/ampriza in punctul x [m]

Cr – lațimea coronamentului [m] = 3 m

H_1(x) – inalțimea digului in punctul x [m]

CONCLUZII

Indiguirile sunt lucrarile de imbunatațiri funciare care sunt alcatuite dintr-un ansamblu de construcții, instalații sau amenajari, care au drept scop apararea unei suprafețe de teren impotriva inundațiilor provocate de apele de viitura ale raurilor.

Conform calculelor deprinse din acest proiect, digul pe care l-am proiectat ar trebui sa protejeze atat comuna Berzasca cat si suprafate de teren aferenta comunei de apele revarsate ale raului Berzasca.

BIBLIOGRAFIE

1. Oncia Silvica, Imbunatatiri funciare, Ed. Agroprint, Timisoara, 2009

2. Oncia Silvica, Imbunatatiri funciare, Ed. Orizonturi universitare, Timisoara, 2004

3. Legea Apelor, Legea 107/1996

4. https://www.ghidulprimariilor.ro/business.php/PRIMARIA-BERZASCA/44032/

5. https://www.comunaberzasca.ro/index.html

6. https://ro.wikipedia.org/wiki/Berzasca,_Cara%C8%99-Severin