|
Sub inelele
pantecului se gasesc mici placute de ceara secretate de niste glande
speciale. In interiorul stupului, fiind multe albine care muncesc de zor,
temperatura este ridicata, iar albinele "transpira", secretand din
solzii de pe burta felioare de ceara. Materia prima lipita de abdomen se
deosebeste de aceea a celulelor fagurilor: este mai sfaramicioasa si mai
intunecata la culoare. Cu ajutorul picioruselor, insecta desprinde aceste
lame si le amesteca bine in falci, inmuindu-le cu saliva. In acest fel, ceara
prelucrata devine mai deschisa la culoare, mai maleabila.
Operatiile de construire a fagurelui sunt destul de complicate si la ele
participa zeci de lucratoare. La inceput se formeaza peretele de sustinere a
fagurelui si scheletului sau, albinele depunand ceara rand pe rand. Abia dupa
ce stalpisorii peretilor sunt incheiati, incepe modelarea fagurelui, actiune
intr-adevar colectiva, la care albinele folosesc buza inferioara, falcile si
piciorusele. Desi la prima vedere, fagurele pare acatuit din celule perfect
egale, lucrurile nu stau tocmai asa. In centru se gasesc celule mici,
casutele lucratoarelor, cele mai numeroase (7/8 din numarul total). Pentru
masculi, adica pentru trantori, albinele modeleaza la exterior cateva celule
regulate, dar mai mari. Casutele matcilor, numite botci sunt construite de
obicei la marginea fagurelui; au o infatisare speciala: sunt foarte mari,
neregulate si au o deschidere larga. O data cu modelarea fagurelui, incepe
operatia de umplere a celulelor.
Tot albinele sunt acelea care isi repara stupul in locurile deteriorate ale
acestuia, cu un chit rasinos (cules din secretiile rasinoase ale unor
copaci). Toamna, tarziu, ele isi micsoreaza urdinisul, mai ales daca iarna se
anunta foarte friguroasa. Pe toata perioada rece a anului, albinele stau in
stupi. In prima zi calda si insorita a primaverii, albinele ies din stupi ca
sa-si goleasca vezica de excremente, dupa iarna indelungata pe care au
petrecut-o, ingramadite in stupi. Pentru a face acest lucru, ele se apropie
cu predilectie de suprafetele deschise la culoare (de exemplu de rufele albe
intinse la uscat).
|
|
Dupa vreo trei zile
de incubatie (de la data când matca a depus oule) puii de albine sau
larvele primesc un strop de laptisor de matca la fiecare 4 - 5
minute, de la o echipa de doici care lucreaza neobosite cât e ziua
de lunga, hranindu-i pe acesti puisori.
Când puisorii de albine au împlinit 3 zile, doicile le schimba
hrana. de la laptisor de marca la un amestec de miere si apa numit
"nectar".
Apoi primesc "polen". La inceput de primavara albinele zboara mai
cu seama prin tufele de alun si salcii de unde albinele iau un praf foarte
fin: polenul. Cand bobocii salciilor se deschid spre sfarsitul iernii,
oamenii se bucura de matisorii catifelati. N-ar trebui insa taiati pentru ca
din ei se vor umple cu polen "saculetele galbene" ale albinelor.
Picioarele din spate, putin indoite si acoperite cu par des, sunt pentru
albine ca niste cosulete care sunt umplute cu polen. Cand se intorc acasa,
arata de parca ar fi imbracate cu pantalonasi galbeni. Polenul este
"painea" albinelor. Contine albumina si vitaminele necesare pentru
hranirea puilor de albine.
Dar, bineinteles, hrana de baza a albinelor este mierea pe care ele o prepara
si o depoziteaza in celulele fagurelui
|
|
Matca este "regina" stupului. Ca dimensiuni,
ea este cea mai mare albina. Este cea care depune ouale in faguri.
Lucratoarele indeplinesc mai multe munci, functie de vârsta pe
care o au si anume:
- curatarea celulelor - Este prima munca oficiala a lor.Imediat dupa
ce au iesit din celula se spala; in acest timp i se usuca aripioarele. Munca
de a curata celulele este grea si de aceea, inainte de a se apuca de curatat,
ele iau un strop de miere pentru a avea energie si putin polen pentru a i se
intari muschii. Munca in celule dureaza vreo trei zile, dupa care albina
trebuie sa indeplineasca o alta si anume aceea de doica;
- albinele doici - Ele hranesc si ingrijesc larvele pana acestea ies
din celule. Tot ele le asigura lpuilor de albine si caldura necesara.La
inceput, dupa trei zile de incubatie, ele dau larvelor laptisor de matca la
fiecare 4 - 5 minute timp de 3 zile. Apoi le ofera un amestec de miere si apa
numit "nectar". De asemenea puii de albine primesc polen. O albina
munceste ca doica timp de 1 - 2 saptamani, dupa care va indeplini functia de
constructor ai fagurilor de miere.
- albinele constructori - Pentru a construi, mai intai albinele se
hranesc si stau impreuna o zi intreaga. Asa cum stau ele atarnate, 8 glande
de sub stomacul lor produc fulgi micuti de ceara. Mai tarziu, albinele vor
mesteca acesti fulgi de ceara dandu-le forma corespunzatoare formand astfel
peretii fagurelui. Constructia fagurelui duraza aproximativ 5 zile.
- albinele curatitoare. Acesta este o munca mai putin placuta si
consta in curatarea stupului si cararea afara a gunoiului.
- albinele paznici - Albinele studiaza cu mare grija pe cei care vor
sa vina in cetatea lor. Orice musafir nepoftit este tratat ca dusman si
atacat. Ele asigura paza la urdinis oprind intrarea oricarui intrus;
- albinele ventilatoare - Albina ia parte la functionarea sistemului
de aer conditionat al stupului. Aceasta munca este de o importanta cruciala,
pentru ca atunci cand afara este foarte cald, larvele ar putea muri.
- albinele mesagere - Ele au rolul de a cauta sursele de hrana si a da
de veste celorlalte lucratoare despre distanta la care se gasesc si calitatea
noilor surse de hrana;
- albinele culegatoare strang nectarul, polenul si propolisul;
Trantorii asigura perpetuarea speciei, imperechind matca.
|
|
Inca de la primele flori
de primavara, de la ghiocelul cel alb, de la canepa codrului cea albastra, de
la untisorul cel galben, de la podbal si de la alte flori albinele aduna
sucul dulce al florii, nectarul.
Cu trompa nectarul este absorbit si depozitat in gusa albinei unde este
transportat pana la depunerea lui in fagure. Aici are loc transformarea
nectarului in miere. Ca mierea sa nu fermenteze datorita nivelului mare de
umiditate, albinele ventileaza intens mierea, dupa care ele capacesc celulele
cu ceara.
In cosuletul (corbicula) ultimei perechi de piciorise ele strang polen
sau propolis, o materie rasinoasa, cu care isi astupa crapaturile sau in care
invelesc oaspetii nepoftiti, ucisi cu acele veninoase si care sunt prea mari
pentru a fi carati afara din stup.
|
