CAPACITATEA ADMINISTRATIVA

6.1 Aplicarea consecventa a programului de guvernare

Agricultura este o prioritate strategica nationala a dezvoltarii economico-sociale a Romaniei. Punerea in practica a unei reforme de fond in agricultura a fost prioritatea de politica agricola a Programului socio-economic al Guvernului Romaniei.

Masurile propuse la inceputul mandatului noului guvern au fost exact cele luate in intervalul 1997-1999 si ale caror efecte estimate vor fi :

Stimularea productiei agricole (inclusiv prin suspendarea impozitului agricol pana in anul 2000);

Constituirea pietei funciare, stimularea concurentei si intarirea gospodariilor rurale:

punerea in posesie a proprietarilor care nu se afla in litigiu si eliberarea titlurilor de proprietate;

vanzarea si cumpararea pamantului;

initierea unui program special de privatizare si restructurare;

reformarea sistemului de finantare a agriculturii:

mecanism neadministrativ al preturilor;

mecanism de finantare a campaniilor agricole in 1997 cu resurse financiare minime;

respectarea cerintelor stabilitatii macroeconomice;

adoptarea unor masuri pentru dezvoltarea locala si initierea de programe pentru crearea de locuri de munca in sectorul neagricol din mediul rural.

In capitolul Politici agricole si de dezvoltare rurala din Programul de baza de macro-stabilizare si de dezvoltare a Romaniei pana in anul 2000 se porneste de la principiul ca agricultura sa devina un sector generator de valoare adaugata pe baza consolidarii proprietatii private si asigurarii preponderentei mecanismelor de piata.

Obiectivul acestor politici este formarea exploatatiei agricole 323e45d familiale comerciale prin sustinerea performantei si competitivitatii, in vederea asigurarii securitatii alimentare.

Constient de constrangerile mostenite (lipsa de resurse financiare proprii, deficiente grave in domeniul infrastructurii, organizare institutionala defectuoasa, lipsa unei strategii privind integrarea productiei agricole), Guvernul si-a propus abordarea politicii in domeniul agricol pe baza urmatoarelor principii:

agricultura - factor de stimulare a cresterii economice;

dezvoltarea productiei prin eliminarea controlului preturilor si liberalizarea comertului intern si extern;

diminuarea finantarii centralizate si finantarea cu resurse reale;

privatizare, demonopolizare si stimularea concurentei;

libera circulatie a terenurilor;

dezvoltarea clasei de mijloc in mediul rural;

cadru legislativ coerent;

armonizarea necesitatilor interne cu valorificarea avantajelor comparative.

Masurile din Programul de guvernare 1997-2000 care au fost deja aplicate sunt:

pregatirea pachetului legislativ necesar reformei in agricultura;

liberalizarea comertului intern si extern cu produse agricole (reducerea taxelor vamale de import, reducerea interdictiilor la export);

schimbarea sistemului de stimulente (diminuarea rolului si volumului creditului directionat);

redefinirea rolului ministerului in sensul cresterii capacitatii de a elabora si pune in aplicare politici agricole;

realizarea unui program de privatizare si restructurare a societatilor comerciale cu capital de stat;

analizarea structurilor functionale si institutionale din agricultura si a legaturilor acestora cu administratia locala si centrala;

participarea M.A.A. la intalnirile Gupului de lucru interministerial pentru probleme de dezvoltare rurala;

facilitati pentru export;

Alte masuri din acelasi program, aflate in pregatire, vizeaza:

politica de stimuletnte:

dezvoltarea sistemului de garantare a creditelor specifice agriculturii;

dezvoltarea unui sistem de credit mutual agricol;

promovarea unui sistem de asigurari pentru agricultori;

facilitarea formarii asociatiilor de tip mutual (cooperative) de aprovizionare si desfacere;

infiintarea unei retele nationale extinse de service,

dezvoltarea burselor specializate de marfuri;

politica de dezvoltare rurala:

infrastructuri adecvate;

dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii in sectorul neagricol;

cresterea gradului de ocupare a femeilor si tinerilor;

protectia mediului;

crearea premiselor redefinirii sistemului cooperatist

6.2 Linii directoare ale programului de reforma pentru anul 2000.

Prin politica Ministerului Agriculturii si Alimentatiei se va urmari accelerarea reformei incepute in anii precedenti (reducerea subventiilor simultan cu asigurarea transparentei lor, ajustarea regimului comercial al produselor agricole, privatizarea) in conditiile asigurarii unei productii agricole de natura sa asigure alimente necesare pe piata interna si disponibilitati pentru export.

Dezvoltarea sectorului privat

Concentrarea proprietatii funciare.

Subventionarea proprietarilor individuali de pamant prin cupoane (3000 miliarde lei.

Sustinerea prin credit ieftin a formarii unor ferme de dimensiuni mai mari,

Incurajarea investitiei tehnologice.

Privatizare sau lichidare.

Finalizarea procesului de restructurare a Regiilor autonome din agricultura in doua moduri

(i) transformarea lor in societati comerciale;

(ii) demararea procesului de privatizare a societatilor/companiilor nationale din agricultura, pe baza studiilor specifice.

Privatizarea unor activitati din domeniul sanitar-veterinar.

Restructurarea activitatii de cercetare agricola (restructurarea profilului statiunilor; reducerea numarului si a suprafetei acestora).

Interventii pentru regularizarea pietelor

Creditul de tip revolving pe termen scurt pentru finantarea lucrarilor agricole (15.000 miliarde lei).

Subventionarea (37%) a pretului semintelor omologate.

Subventionarea depozitarii unei parti din productia de grau si porumb (300 miliarde lei).

Prima de export pentru porumb (150 miliarde lei).

Creditul revolving pentru "Fondul Graului" (700 miliarde lei).

Incurajarea extinderii schemelor de prefinantare a productiei agricole (inclusiv introducerea certificatului de depozit).

Dezvoltarea comunitatilor rurale

Studii si programe complexe de dezvoltare rurala bazate pe implantarea de IMM de diferite profile si programe de diversificare ocupationala.

Programe de incurajare prin indemnizatii a instalarii tinerilor fermieri in agricultura.

Pentru crearea fondului de dezvoltare rurala este in pregatire un proiect de finantare de circa 200 milioane $ din partea Bancii Mondiale.

Masuri speciale

Reglementarea situatiei datoriilor tuturor unitatilor din agricultura si industria alimentara.

Incurajarea formarii organizatiilor profesionale si interprofesionale si stimularea extinderii cooperatiei ca parteneriat al producatorilor agricoli pentru atingerea unor obiective de interes comun in amonte si in aval de activitatile agricole de productie propriu-zise.

Accelerarea armonizarii institutionale, legislative si pe planul standardelor cu UE

6.3 Dezvoltarea noilor functii ale MAA

In cadrul masurilor cuprinse in Programul de guvernare privind domeniul agriculturii si industriei alimentare este prevazuta si reforma institutionala a MAA si a structurilor sale teritoriale, ca o necesitate pentru accelerarea reformei si sporirea convergentei legislatiei si a masurilor de politica agricola cu cele practicate de tarile membre ale UE.

In acest context, prin Hotararea Guvernului nr. 390/07.1997 si apoi prin Hotararea Guvernului 6/1999 a fost aprobata intr-o forma imbunatatita schema de organizare si functionare a MAA.

Ceea ce trebuie mentionat este ca in noua organigrama a ministerului, comparativ cu cea precedenta, s-au infiintat directii generale, directii sau compartimente noi cu atributii noi: dezvoltare rurala, politici agroalimentare, pescuit si piscicultura, servicii destinate agricultorilor, unitatea de consultanta pentru politici agricole.

Este pentru prima data cand in atributiile ministerului este prevazuta preocuparea pentru dezvoltarea rurala, ca o componenta esentiala a asezarii intregii agriculturi pe o baza trainica si durabila. Ca expresie a preocuparii privind soarta patrimoniului si a fondului piscicol, s-a infiintat Directia pescuit, piscicultura si inspectie.

Pentru a avea o privire unitara asupra evolutiei produselor agroalimentare, pornind de la asigurarea materiei prime si pana la comercializarea produsului finit, s-au unificat directiile de productie vegetala, animala si industrie alimentara intr-o singura directie generala de politici agroalimentare, masurile de politica agricola fiind analizate in context pe produsse sau grupe de produse, asa cum se practica si in UE.

Se urmareste permanent realizarea unei structuri flexibile si functionale, ceea ce presupune actiuni de corectare a structurilor ori de cate ori este nevoie.

Evidentiem ca, in viitor, structura MAA se va modifica pentru a fi corelata cu noile cerinte impuse de Programul SAPARD.

Pana la inceputul anului 1999, problemele dezvoltarii rurale s-au rezolvat punctual la nivelul diferitelor structuri ale administratiei publice centrale si/sau locale in functie de specificul acestora.

Astfel, intre anii 1990 - 1998 dezvoltarea a fost in sfera de preocupari a urmatoarelor institutii :

Departamentul pentru Administratie Publica Locala - in ceea ce privesc unele atributii de natura administrativa ;

Fostul Departament de monitorizare a reformei din cadrul Consiliului pentru Reforma Economica de pe langa Guvernul Romaniei, care incepand cu anul 1999 a disparut, unele din atributiile acestuia privind ruralul fiind preluate de Agentia Nationala pentru Dezvoltare Regionala care are ca principale atributii: elaborarea strategiei de dezvoltare regionala in care sunt incluse compartimentele teritoriale si functionale ale spatiului rural; promovarea parteneriatelor orizontale si verticale intre structurile administrative existente; coordonarea aplicarii Planului National de Dezvoltare , document complex ce contine si Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, in scopul corelarii asistentei straine acordate Romaniei de la Uniunea Europeana.

Agentia Romana de Dezvoltare, care raspunde de promovarea investitiilor straine;

Agentia pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii, care este o structura institutionala nou aparuta incepand cu 1999;

Ministerul Agriculturii si Alimentatiei;

Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului pentru dezvoltarea unor infrastructuri locale in concordanta cu programele generale de amenajare teritoriala;

Minsterul Apelor Padurilor si Protectiei Mediului care este responsabil pentru dezvoltarea politicii generale si a a legislatiei nationale in domeniul protectiei mediului.

In cadrul reformelor institutionale initiate de Guvernul Romaniei incepand din primavara anului 1999 s-a constituit Comitetul Interministerial National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala care este prezidat de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei.

Atributiile acestei institutii sunt : de coordonare a efortului national pentru elaborarea strtegiei de dezvoltare a spatiului rural; elaborarea Planului National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, ca document de baza pentru implementarea programului SAPARD.

Trebuie mentionat faptul ca pe 7 Septembrie 2000, a fost trecut prin Parlamentul Romaniei Legea nr. 157, referitoare la Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala aferenta Programului SAPARD si cofinantarii sale de la bugetul de stat.

In acest sens a fost conceputa Ordonanta de Urgenta 142/2000, referitoare la infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei SAPARD pentru implementarea tehnica a Programului care este prezentata si aprobata de catre Guvernul Romaniei in sesiunea din 14 Septembrie 2000.

Initiativele legislative ale Ministerului Agriculturii si Alimentatiei.

Strategia actiunii guvernamentale privind transformarile sistemice si structurale ale economiei romanesti, aplicata incepand cu anul 1997, s-a concretizat in domeniul agriculturii si alimentatiei si in promovarea sau sustinerea unui set de reglementari care sa contribuie la recunoasterea si reconstituirea relatiilor de proprietate din agricultura, crearea pietei funciare, fluidizarea pietei financiare si crearea unui cadru normativ pentru sustinerea programului de reforma a Guvernului Romaniei.

In sensul celor de mai sus, de o deosebita importanta a fost adoptarea Legii nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

La elaborarea legii, reprezentantii ministerului au urmarit ca, prin actul normativ care urma sa fie adoptat de catre Parlament, sa se aplice in domeniul fondului funciar principiul restabilirii dreptului de proprietate, iar pe de alta parte sa se inlature, pe cat posibil, numeroasele obstacole si abuzuri care au impediat punerea in aplicare a Legii nr. 18/1991.

Tot in domeniul restructurarii relatiilor de proprietate din agricultura, in scopul asezarii acestora pe baze noi, s-au promovat de care Guvern, la initiativa Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, proiectele de legi privind circulatia juridica a terenurilor si pentru modificarea si completarea Legii arenndarii nr. 16/1994. Aceste proiecte de legi au fost deja adoptate.

Pentru sustinerea financiara a producatorilor agricoli s-au promovat si adoptat mai multe acte normative, dintre care deosebit de semnificativa este Legea nr. 62/1997 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 6/1997 privind constituirea, la dispozitia Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, a unui fond de 550 miliarde lei destinat finantarii lucrarilor agricole. Pe baza acestui act normativ s-au acordat credite speciale pentru urmatoarele culturi: grau, orz, porumb, sfecla de zahar, floarea-soarelui, soia, cartofi, legume, plantatii de vita de vie si de pomi..

Un act normativ de o deosebita importanta si care a avut un real succes in aplicare a fost Ordonanta Guvernului nr. 6 din 18 august 1997, prin care s-a acordat agricultorilor - prin implementarea sistemului de cupoane - suma de peste 1300 miliarde lei. Suma pentru cupoane a fost alocata de la bugetul de stat bazandu-se pe atribuirea de cupoane fermierilor care au fost sprijiniti financiar in plata costurilor urmatoarelor inputuri agricole: seminte, material saditor, fertilizatori, pesticide, motorina sau lucrari mecanice pentru arare si cultivarea recoltelor, incluzand pasunile si pajistile. Mentionam ca aceasta initiativa a fost repetata in 1998, 1999 si de asemenea si in 2000.

6.4 Programe si ajutoare de stat privind dezvoltarea rurala

Actiuni de sustinere financiara a agriculturii de la bugetul de stat si din alte resurse

In statele UE politicile de ajutorare din partea statului aplicate producatorilor agricoli sunt mecanisme cheie, prin care se intervine in agricultura pentru a se sprijini si proteja producatorii, pe de o parte si pe de alta parte, platile care se fac reprezinta un mod de recunoastere de catre intreaga societate a locului si rolului ramurii in economie.

Analizand politica de sustinere a agriculturii, in Romania, in perioada de tranzitie putem concluziona urmatoarele:

Pe tot parcursul tranzitiei, volumul subventiilor de care a beneficiat sectorul agricol a fost mare, cu variatii serioase in functie de mecanismele practicate si de ineficienta si lipsa lor de viabilitate. Cu toate acestea, agricultura romaneasca a ramas inca intr-o stare paupera din cel putin urmatoarele motive:

cea mai mare parte a acestui sprijin a fost orientata spre segmentele din avalul agriculturii in conditiile in care statul a fost dominant pe acestea ;

au fost deseori subventionate ferme de stat care erau ineficiente, in multe cazuri marimea subventiilor acordate fiind mai mare decat valoarea pe care acestea o puteau adauga;

in general, la export, s-au practicat numeroase interdictii, in timp ce pentru importuri rareori s-au aplicat consecvent politici protectioniste;

politica cursului de schimb a fost de supra evaluare a monedei nationale .

In prezentarea politicilor de ajutoare de stat din perioada 1991 si pana in prezent se disting 3 etape care vor fi prezentate in continuare:

1991-1992 Primele ajutoare de stat erau sub forma preturilor diferentiate acordate procesatorilor din industria alimentara In aceasta perioada, la inceput de tranzitie, caracterizata prin neincrederea in fortele pietei si in care majoritatea producatorilor si intermediarilor agricoli erau intreprinderi de stat, au fost introduse si aplicate primele forme de ajutoare de stat sub forma diferentelor de pret acordate procesatorilor din industria alimentara. Marea lacuna a acestor politici a constituit-o neimplicarea directa a producatorilor agricoli, fenomen ce a produs indepartarea lor de aceste ajutoare.

Aceste prime au fost reglementate de Legea 75/1990, HG 1109/1990 si HG 464/1991; Valoarea totala a fost de 230.205 mii$ in 1991si respectiv de 533.764 mii$ in 1992.

Aceasta perioada se caracterizeaza printr-o diversificare a formelor si tipurilor de ajutoare de stat acordate producatorilor agricoli si crescatorilor de animale.

Incepand cu 1993 statul a introdus o formula mai "liberala" de sprijin financiar, creand un adevarat labirint de subventii aplicate la preturile inputurilor si al produselor agricole. Cadrul legislativ de sprijin al producatorilor agricoli a fost conferit de Legea 83/1993, ce reglementa alocatiile, subventiile la dobanzile pentru creditele de productie si investitii, primele de productie si compensatiile, avantajele fiscale , garantiile pentru obtinerea de credite, garantarea de preturi de achizitie remuneratorii pentru produsele agricole de importanta nationala si acordarea de asistenta tehnica de specialitate. Intrarea in sistem era conditionata insa de respectarea preturilor fixate in mod administrativ pentru producator, urmata de respectarea adaosurilor si preturilor cu amanuntul, controlate de catre prelucratorii si detailistii care cumparau produse subventionate.

Principalele forme de ajutoare acordate in aceasta perioada au fost:

Prime acordate producatorilor agricoli care erau cuprinse in preturile de achizitie pentru lapte de vaca, animale si pasari vii,

Prime incluse in pretul de achizitie care erau primite de producatorii agricoli pentru grau, porumb si orz

Subventii pentru furaje din import si pentru acoperirea diferentelor de curs si a dobanzilor la importurile de furaje realizate prin credite externe( reglementate prin HG 72/1992), care in anul 1992 au insumat 48.765 mii $.

Alocatii pentru ameliorarea fertilitatii terenurilor agricole prin acordarea gratuita de ingrasaminte chimice pe baza programelor de ameliorare si fertilizare;

*Mii $

Subventii pentru procurarea si mentinerea in exploatare a efectivelor de matca , acordate producatorilor agricoli;

*Mii $

Subventii in proportii de 70% sau 60% la creditele acordate pentru achizitionarea de echipamente agricole, masini, aprovizionare materiala si pentru extinderea exploatatiilor agricole, constituirea de stocuri de produse agroalimentare;

Subventii acordate pentru constituirea de stocuri de produse agroalimentare, reglementate prin HG 426/1995, OUG 7/1996 si OUG11/1996, acestea fiind de :

*Mii $

Subventii acordate pentru creditele pe termen scurt pentru aprovizionarea materiala si realizarea productiei agricole :

*Mii $

O alta directie de sustinere directa din partea statului se regaseste in prevederile Legii 50/1994. privind unele masuri de organizare a activitatii de imbunatatiri funciare, cheltuielile cu energia electrica si cu cele de intretinere si reparatii ale lucrarilor de imbunatatiri funciare. Acestea au fost suportate integral de la bugetul de stat, dupa cum urmeaza:

*Mii $

Caracteristica principala a ajutoarelor de stat acordate in aceasta perioada ramane sprijinirea producatorilor agricoli prin intermediul procesatorilor si cu conditionarea vanzarii produselor la preturi fixate in mod administrativ. De fapt, sistemul urmarea ca produsele desfacute prin sistemul controlat de stat sa ajunga la consumator prin preturi mici. Acest mecanism a eliminat insa concurenta privata aflata in formare.

In timp ce in cadrul agriculturii se consolidau sistemele de subventii, ramura se izola tot mai mult de restul economiei, care facea eforturi uriase de ajustare la cerintele pietei interne si internationale. Astfel, datorita liberalizarii pretului creditului, costul ratei dobanzilor a influentat si marimea profitului financiar al intreprinderilor agricole. In aceste conditii furnizarea creditului rural subventionat s-a dovedit a fi o problema dificila, deoarece suma necesara subventionarii dobanzii reprezenta o grea povara pentru buget. Pentru sustinerea acestei politici incepand cu 1999, Guvernul a hotarat finantarea acestor transferuri prin instrumentele planificarii centralizate. Mecanismul standard a fost ca Banca Centrala, respectiv BNR, sa elibereze linii de credite catre Banca Agricola, care apoi sa fie directionate pentru agricultura, cu rate ale dobanzii real negative.

Dupa 1997 s-a modificat orientarea modului de subventionare a agriculturii , punandu-se accentul pe sustinerea directa a producatorilor agricoli (in mare parte persoane fizice). Din 1997 imprumuturile cu dobanda subventionata nu au mai folosit surse BNR, ci subventiile prevazute au fost incluse in bugetul Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, punandu-se accent pe cresterea capacitatii de investitii.

S-a pus in practica un sistem de plata pe baza cupoanelor valorice cu finantare transparenta de la bugetul de stat. In acest sens a fost aprobata Legea 193/1997 ce abroga Legea 83/1993.

Cupoanele, reprezinta bunuri valorice si se acorda cu titlu gratuit, agricultorilor persoane fizice, titularilor cu drept de proprietate pentru suprafetele agricole de cel putin 0,5 ha. Valoarea fiecarui cupon este de 10EURO/0,5 ha si ofera beneficiarului, rspectiv proprietarului de teren, posibilitatea platii unei parti a lucrarilor agricole, furaje, medicamente, ingrasaminte chimice, motorina.

Pentru anul 2000 MAA a propus un sistem de cupoane modificat, in sensul ca beneficiarii cupoanelor vor fi persoanele fizice proprietari de terenuri agricole care exploateaza direct terenuri arabile, plantatii de vii nobile sau livezi si/sau vaci si bivolite de lapte, societatile agricole constituite conform Legii 36/1991, precum si cele constituite conform Legii 31/1990. De asemenea, beneficiari vor putea fi si arendasii, persoane fizice sau juridice, institutele de cult care exploateaza terenuri agricole.

Sumele alocate din buget pentru sistemul de cupoane sunt prezentate in urmatorul tabel :

*Mii $

In anii 1998 si 1999 prin OG 49/1998 si respectiv OG 32/1999, s-a acordat producatorilor agricoli gratuitatea depozitarii graului in spatii special amenajate, bugetul de stat suportand cheltuielile aferente depozitarii, in suma de 5.042 mii$ in 1997 si de 3.873 mii $ in 1998.

Din 1998, prin Legea 165/1998 ce stabileste infiintarea unui fond special al MAA pentru sprijinirea productiei agricole, s-a creat posibilitatea ajutorarii micilor producatorilor agricoli privati atat prin acordarea de credite, cat si prin facilitatile de acordare a acestora( rata dobanzii este suportata in proportie de 70% daca creditul este rambursat conform graficelor stabilite ).

In anul urmator prin HG 36/1999 s-au acordat credite cu dobanda subventionata pentru achizitionarea de tractoare, combine, instalatii de irigatii si constructia de sere.

De asemenea, s-a continuat politica de acordare primelor pentru producatorii agricoli pentru produsele: grau, carne de porc sau pasare ;

* pentru aceasta perioada 1USD poate fi aproximat cu 1EURO.

Politica guvernamentala de suport pentru producatorii agricoli in viitor va avea ca principale directii :

Dezvoltarea unor ferme de tip european viabile si eficiente ;

Sprijinirea producatorilor agricoli din regiuni defavorizate din punct de vedere economic si social sau din regiuni defavorizate din punct de vedere climatic sau de mediu;

Dezvoltarea unui mediu agricol care sa previna epuizarea resurselor solului si sa imbunatateasca fertilitatea solului;

Imbunatatirea infrastructurii rurale de productie agricola , care sa ofere premisele necesare generarii unor venituri mai mari agricultorilor si gasirea unor modalitati de folosire a resurselor locale, umane si materiale, pentru pentru obtinerea unor venituri suplimentare din productia neagricola ;

Initierea unor actiuni pentru stabilirea- la inceput in zone pilot - a productiei agricole ecologice.

Principalele actiuni intreprinse cu finantarea de la bugetul statului si alte surse locale in ultimii 2 ani (din ianuarie 1998), s-au constituit in ajutoare directe pentru culturile agricole (sistemul de cupoane agricole) sau prime si au acoperit in partial nevoile agriculturii.

Bugetul MAA pe categorii principale de cheltuieli

Mii.EURO

1998- Cursul mediu ECU- 9.989,90 lei

1999- Cursul mediu EURO- 16.295 lei

Sursa:Ministerul Agriculturii si Alimentatiei

Modul de finanantare a sectorului agricol pana in anul 1996 a presupus in mod constant injectarea unor fonduri insemnate din banii publici, de la bugetul statului dar si din afara acestuia, cu scopul declarat de a pune la dispozitia producatorilor credite ieftine.

Transferurile de la buget au fost completate de fonduri mai putin transparente (cvasi - fiscale), sub forma de credite directionate, refinantate de Banca Nationala, la o rata negativa a dobanzii in termeni reali. Astfel de practici au contribuit substantial la deteriorarea si tensionarea situatiei la nivel macroeconomic, culminand in 1996, an in care spijinul total acordat agriculturii din surse bugetare si sub forma transferurilor din afara bugetului a atins 3,85% din PIB.

Volumul acestor transferuri a fost foarte ridicat fata de posibilitatile reale ale economiei romanesti si, ca urmare, in anul 1996, pentru finantarea agriculturii s-a apelat la emisiune de moneda fara acoperire, generatoare de inflatie.

Pana in primavara anului 1997, sistemul prin care se furnizau credite pe termen scurt producatorilor agricoli era destul de greoi si generator de inflatie, iar piata distribuirii inputurilor pentru agricultura era dominata de societatile comerciale de tip integrator, cu capital majoritar de stat. Fondurile alocate finantarii agriculturii au fost utilizate concret, in cea mai mare parte, in sectorul de stat.

Desi asigura 80% din productie ramurii, sectorul privat agricol a primit doar circa 20% din transferurile bugetare si cvasi-bugetare acordate sub forma subventiilor la dobanzi in toata perioada in care acest mecanism a functionat.

Incepand din 1997, politica agricola a Guvernului a urmarit doua obiective:

Sustinerea financiara a producatorilor sa fie facuta transparent si pe o cale neinflationista, din resurse reale, prin eliminarea creditului directionat inflationist, refinantat de BNR si includerea in buget a sumelor aferente intregului sprijin financiar;

Subventiile acordate de puterea publica sa ajunga nemijlocit la producatorul agricol sub forma unor plati directe.

Cheltuielile bugetare s-au cifrat in 1997 la 4.760 miliarde lei (aproape 1,8% din PIB), ponderea subventiilor, primelor si transferurilor reprezentand peste 65%. Incepand cu acest an, subventiile au fost reorientate catre piata inputurilor agricole, a stocarii si a creditului pentru agricultura, dar intr-o forma diferita, cu scopul de a incerca evitarea efectelor negative de tipul celor care s-au produs in anii anteriori.

In anul 1997 a fost introdus un nou capitol de cheltuieli in structura bugetului MAA, care sa vina in sprijinul producatorilor agricoli, " credite din resurse bugetare", care a cuprins fondul de finantare a lucrarilor agricole si fondul graului, si care a reprezentat 22% din bugetul MAA pe 1997.

Tinand seama de experienta din anul 1997, in anul 1998 a fost alocata de la buget, suma de 700 miliarde lei pentru finantarea cheltuielilor din sectorul productiei vegetale si al cresterii animalelor.

O ultima schema de subventionare a agricultorilor privati a fost cea de cupoane, initiata in toamna anului 1997. Acesta a fost raspunsul ales la Guvernul Romaniei la problema trecerii comercializarii inputurilor de la integratori la filierele private de angrosisti si detailisti. Pe de alta parte, Guvernul a considerat necesara mentinerea, chiar pentru o perioada limitata, a subventiilor pentru agricultura, dar mai ales orientarea lor spre agricultura privata, care desi dominanta, a beneficiat pana in 1997, de subventii incomparabil mai reduse fata de cea de stat. In implementarea sistemului de cupoane, optiunea fundamentala a MAA a fost: cupoanele vor fi acordate tuturor proprietarilor de terenuri agricole, proportional cu suprafata. Ponderea cupoanelor in totalul bugetului MAA a fost: 28% in 1997, 52% in 1998 respectiv 41% in 1999.

Actiuni de sustinere financiara comunitara

Principalele actiuni intreprinse cu sprijin comunitar in ultimii ani (din ianuarie 1995) in domeniul dezvoltarii rurale si agriculturii sunt cele derulate prin programele Phare ale Uniunii Europene - programe de finantare nerambursabile.

Fondurile Phare pentru agricultura si dezvoltare rurala au fost derulate prin:

Unitatea de Gestionare a Programelor Phare PMU - din cadrul MAA;

Fundatia Internationala de Management - FIMAN prin programul FIDEL Programul pentru intreprinderi mici si mijlocii si dezvoltare regionala;

Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului. - MLPAT

Fonduri Phare derulate prin PMU

Asistenta acordata de catre Uniunea Europeana sectorului agricol din Romania, prin intermediul programelor Phare derulate de MAA, a inceput in anul 1991.

Programe Phare derulate prin MAA

Activitatile principale sustinute prin Phare s-au orientat spre:

(i) Sprijin pentru reforma funciara, inregistrarea proprietatii si sistemul informational teritorial.

UE a alocat in acest sens 10,2 MECU, sprijinul acordat constand in:

Asistenta tehnica pentru transferul de know-how, pregatirea si gestionarea computerizata a datelor si

Achizitionarea de echipament si software necesare sistemului informational si de inregistrare a teritoriului.

Datorita echipamentului suplimentar si a transferului de know-how, reforma funciara a progresat.

Pana in iulie 1997, au fost eliberate 99% din titlurile provizorii (adeverinte) si 68% din titlurile de proprietate. In cadrul acestui program a fost oferita si pregatire pentru evaluarea funciara.

(ii)      Sprijinirea politicilor agricole

Pentru a asista MAA din Romania la formularea unei strategii coerente pentru o agricultura privata intr-o economie de piata, UE a acordat prin expertii sai consultanta in acest sens.

In 1991, in PATG a fost prevazut proiectul "Celula de politici si strategii", in valoare de 1,2 MECU. Proiectul a avut ca obiectiv acordarea de asistenta tehnica la cererea MAA pentru elaborarea de politici agricole.

In 1995, a fost prevazut proiectul "Ajustarea sectorului agricol si sprijin pentru politici", in valoare de 2,8 MECU. In cadrul acestuia, Integrarea in UE si Reforma Politicii Agricole, reprezinta un sub-proiect cu un buget de 1 MECU, al carui obiectiv a fost de a sustine MAA printr-un un program de pregatire si sprijin tehnic oferit echipelor implicate in pregatirea negocierilor pentru aderarea la UE, pentru a determina actiunile necesare si asistenta Phare posibila in vederea armonizarii legislatiei si a standardelor in contextul integrarii europene, pentru a disemina informatiile referitoare la politicile agricole..

(iii)            Imbunatatirea eficientei pietelor agricole

In vederea imbunatatirii eficientei pietelor pentru produsele agricole, Phare a acordat sprijin pentru:

infiintarea unor filiere agroalimentare precum si

infiintarea unui sistem informational de piata agricola

In 1992, a fost prevazut proiectul Canale de distributie, in valoare de 4,6 MECU.

Sub-proiectul care a avut ca obiectiv infiintarea pe piata a unor canale de distributie private s-a concretizat in crearea a sase piete pilot a caror functionare urma sa inceapa pana la sfarsitul anului 1995. Valoarea acestuia a fost de 2 MECU. Au fost infiintate sase piete pentru legume, fructe, cereale si animale, a fost deschisa o bursa de cereale si carne. Din cauza cadrului legal nepotrivit, cinci din cele sase piete nou-create si-au intrerupt activitatea.

Sistemul Informational de Piata a fost infiintat pentru a oferi fermierilor, oamenilor de afaceri si administratiei publice informatii despre piata, despre preturile produselor agricole din intreaga tara. Sub-proiectul prin care s-a realizat acest obiectiv a fost in valoare de 2,6 MECU si avut urmatoarele componente: asistenta tehnica pentru proiectarea sistemului, pregatirea acordata operatorilor si furnizarea de echipament.

(iv) Asistenta tehnica, juridica si financiara acordata fermierilor privati

Fermierii au nevoie de ajutor pentru a opera intr-un mediu nou orientat spre piata. Acest ajutor este acordat prin:

a)      Servicii de extensie agricola

In 1992, prin proiectul Asistenta pentru dezvoltarea serviciilor de distributie a informatiilor, care a avut ca obiectiv asigurarea de asistenta tehnica pentru dezvoltarea unei retele de servicii specializate in domeniu a fost in valoare din 1,9 MECU.

In 1995, in cadrul proiectului Extensia agricola, in valoare de 3,5 MECU. Rezultatele acestui proiect s-au concretizat prin infiintarea unor ferme demonstrative si a Agentiei Nationale de Consultanta Agricola - ANCA (in octombrie 1998).

b)      Sistemul de prognoza a culturilor

In 1992, proiectul pilot Sistem de prognoza agricola - 670 mii ECU a avut ca obiectiv folosirea sistemului de teledectie combinat cu analiza de teren, in 17 judete. S-a infiintat Centrul Roman de Utilizare a Teledectiei in Agricultura (CRUTA) care a devenit in prezent un organism independent,oferind informatii Ministerului Agriculturii pe baza de contract.

In 1995, Sisteme de prognoza a culturilor - 1MECU - si-a propus dezvoltarea sistemului la nivel national, consolidarea institutiei responsabile (CRUTA) si largirea seriei de produse informationale in domeniul de raportare (prognoza agricola) si in domeniul administrativ (fertilizare, irigatii, protectia solului).

c)      Agricultura in zonele montane

In 1992, prin sub-proiectul Agricultura in zona montana - 950 mii ECU. Rezultatul a constat in finantarea prin credite nerambursabile a 61 de societati mici si mijlocii (asociatii si persoane private) din 4 judete.

( v) Infiintarea Fondului de Garantare a Creditului Rural prin proiectul Creditul Agricol din anul 1992, in valoare de 9 MECU;

Insuficienta capitalului si accesul limitat al fermierilor privati la credite reprezinta doua din principalele obstacole in calea dezvoltarii sectorului agricol. Infiintarea Fondului are ca scop sprijinirea dezvoltarii in Romania a unei agriculturi private, prin oferirea de garantii bancare intreprinzatorilor mici si mijlocii din mediul rural pentru imprumuturi pe termen mediu si lung necesare finantarii noilor investitii pentru agricultura in segmentele de productie, distributie, prelucrare si servicii. Fondul opereaza prin patru banci participante la schema: Banca Agricola, Banca Comerciala Romana, Banca Romana de Dezvoltare si Bancoop. Fondul poate garanta pana la 60% dintr-un imprumut, in timp ce bancile care imprumuta suporta riscul pentru cel putin 40% din imprumut.

UE a contribuit cu 9 MECU la infiintarea Fondului si a oferit training personalului din banci pentru gestionarea fondului printr-un alt proiect din 1992, Instruire bancara, in valoare de peste 1MECU.

(vi) Infiintarea unor Centre de Consultanta pentru ferme si intreprinderi agro-industriale

In 1992 a fost derulat proiectul "Fermieri si afaceri agricole", in valoare de aproape 3 MECU. Rezultatul acestui proiect a fost infiintarea unui serviciu de consultanta privat, independent, pentru agricultura si societati agro-industriale care sa poata oferi clientilor sai cunostintele de management necesare pentru a conduce o firma profitabila. La sfarsitul proiectului de 3 ani, in tara erau infiintate 16 firme private de consultanta. Fiecarei noi companii i s-a oferit training, asistenta juridica si financiara, precum si o dotare minima.

Asistenta tehnica pentru restructurare si privatizare

Phare a acordat sprijin pentru accelerarea privatizarii si restructurarii sectorului agricol, prin urmatoarele actiuni:

A Privatizarea societatilor agro - industriale.

Inca din anul 1991 a fost realizat un studiu agro-industrial cu obiectivul - asistenta tehnica pentru redresarea si reforma industriei de prelucrare a produselor agricole - in valoare de 1,2 MECU si care a avut ca rezultat stabilirea strategiei de restructurare/privatizare a 193 de societati comerciale agro-industriale.

In anul 1992 a fost implementat proiectul "Sprijin pentru industria alimentara" prin care, 18 companii comerciale din domeniul agro-industriei au primit consultanta specializata in vederea pregatirii pentru privatizare. Ca urmare a acestui proiect, 6 societati comerciale au fost privatizate. De asemenea, au fost pregatite planuri de afaceri pentru toate companiile selectate si au fost realizate contacte cu potentiali investitori locali si straini importanti.

Tot in 1992 un alt proiect Phare "Privatizare/restucurare ", in valoare de peste 4,5 MECU a inclus un sub-proiect "Instruirea echipelor manageriale ale unor societati comerciale din industria alimentara" ( 1,3 MECU) care a avut ca obiectiv imbunatatirea eficientei acestor societati de prelucrare a produselor agricole prin introducerea unui management modern, adaptat economiei de piata.

In 1995, a fost initiat proiectul "Asistenta financiara pentru ferme si societati agroindustraile private" - 2,5 MECU.

B privatizarea complexelor industriale de crestere a pasarilor si porcilor

Initial in 1991 s-a pus accent pe furnizarea in regim de urgenta a furajelor pentru animale si a echipamentului necesar pentru a sprijini un sector in criza, astfel:

In 1991, prin programul Furnizari pentru agricultura cu un buget alocat de 25 MECU. Programul a cuprins doua proiecte:

"Furnizari pentru agricultura" - 15,8 MECU, care a avut ca obiectiv sprijinirea sectorului zootehnic prin importul unor cantitati considerabile de produse necesare acestui sector.

"Sprijin pentru fermierii privati" - 9 MECU prin asigurarea asistentei tehnice pentru redresarea si reforma productiei zootehnice, precum si pentru sprijinirea mecanizarii lucrarilor agricole.

In 1992, s-a alocat suma de 1MECU proiectului "Privatizarea complexelor de crestere a puilor si porcilor", pentru a asista procesul de privatizare.

C Restructurarea/privatizarea serviciilor in agricultura.

Phare a acordat asistenta tehnica pentru dezvoltarea si implementarea politicii privind serviciile de conservare a solului, protectie a plantelor si serviciilor sanitar-veterinare, selectie si reproductie a animalelor, in prezent aflate sub controlul direct al Ministerului Agriculturii. Principalul obiectiv al acestor proiecte a fost restructurarea serviciilor mentionate mai sus pentru a corespunde nevoilor unei economii de piata, respectiv privatizarea acelor activitati care s-ar putea dezvolta eficient sub proprietate privata.

Proiectele au fost:

In 1992, "Privatizarea serviciilor de protectia solului si plantelor", cu un buget de 530.000 ECU

In 1992, "Privatizarea serviciilor de reproductie a animalelor si sanitar-veterinare", -500.000 ECU.

d)      restructurarea si privatizarea ROMCEREAL - monopolul in comertul cu cereale.

Guvernul a recunoscut nevoia restructurarii si privatizarii sistemului de depozitare a cerealelor reprezentat de Romcereal, care reprezenta atat un monopol (la achizitionarea de cereale) cat si un monopol (pentru furnizarea input-urilor) raportat la producatorul obisnuit. In 1995 Guvernul a hotarat restructurarea ROMCEREAL- ului pe doua nivele: Agentia Nationala pentru Produse Agricole (ANPA) si 41 societati comerciale (COMCEREAL) locale judetene implicate in comertul cu cereale. Phare a sprijinit atat Agentia Nationala cat si companiile locale prin doua proiecte separate.

Primul, "Asistenta tehnica pentru ANPA", cu un buget de 543.000 ECU a avut ca obiectiv acordarea de asistenta tehnica pentru echipa manageriala a agentiei nou formate, pentru a o ajuta la restructurarea ulterioara si a propus consolidarea sectorului cerealier.

Cel de-al doilea proiect, "Asistenta tehnica pentru restructurarea/privatizarea societatilor comerciale Comcereal, rezultate din divizarea Romcereal", cu un buget de 720.000 ECU a oferit asistenta tehnica pentru restructurarea a 5 societati comerciale pilot.

Rezultate si estimari ale proiectelor finantate prin PHARE, in perioada 1998 - 1999:

Proiectele finantate prin Phare pentru sectorul agricol in perioada 1998-1999 au fost:

RO-9704 Harmonisation Food Standards

RO-9804 Institution Building

RO-9810 Twinnings

si au avut ca principale obiective accelerarea procesului de aliniere a Romaniei la standardele U.E. in domeniile:

standarde alimentare,

sanatatea plantelor si animalelor,

precum si dezvoltarea capacitatii Ministerului Agriculturii si Alimentatiei si structurilor sale pentru implementarea Acquis-ului Comunitar.

Pentru Proiectele RO-9804 si RO-9810, care sunt inca in curs de desfasurare, nu exista pana in prezent un raport de evaluare* (* Sursa: Raport Anual de Evaluare Nr. R/RO/AGR/99085).

In cadrul Proiectului RO-9704 a fost initiata o lege generala a alimentatiei si adoptata o legislatie ce aliniaza Romania la reglementarile Uniunii Europene privind etichetarea alimentelor

Colaborarea prevazuta in cadrul proiectului si inceputa de catre M.A.A. cu Institutul de Chimie Alimentara a fost abandonata, urmand ca M.A.A. sa-si gaseasca un nou partener de lucru.

Interventii Phare prevazute cu incepere din anul 2000 pentru sectorul agricol

- MEURO-

Comitetul de Directie PHARE de la Bruxelles a aprobat propunerea de Memorandum de Finantare pentru anul 2000.

In cadrul acestui Memorandum sunt incluse si Fisele Proiectelor PHARE pentru agricultura. MAA va derula urmatoarele proiecte PHARE:

Armonizarea legislatiei si intarirea capacitatii de administrare a acquis-ului comunitar in domeniul vinurilor .

Acest proiect isi propune continuarea si accelerarea armonizarii legislative, institutionale si operationale pentru alinierea la standardele UE.

Bugetul total - 2,5 mil EURO.

Statistica agricola si regionala

Obiectivul principal al programului este sa creeeze baza pentru realizarea unui sistem statistic agricol durabil, conform principiilor statisticii comunitare.

Bugetul total - 2 mil EURO.

Intarirea si dezvoltarea capacitatii de punere in aplicare a acquisului privind protectia impotriva microorganismelor daunatoare.

Proiectul isi propune implementarea acquisului comunitar in sectorul fitosanitar.

Bugetul total - 2,5 mil EURO.

Intarirea sistemului de control al calitatii produselor agro-alimentare.

Obiectivul general consta in continuarea si imbunatatirea alinierii procedurilor de control al calitatii alimentelor la acquisul comunitar.

Imbunatatirea si armonizarea legislatiei veterinare si a capacitatilor de aplicare.

Prin realizarea acestui proiect se urmareste continuarea si imbunatatirea alinierii standardelor si controalelor de igiena si sanatate veterinara la acquisul comunitar.

Bugetul total - 4,9 mil EURO.

Suport pentru Politica Agricola si Coordonare

Sporirea capacitatii economice si administrative a oficialilor din ministere si alte unitati la nivel central si regional pentru dezvoltarea si implementarea politicilor coordonate pentru piata, de dezvoltare si aliniere la UE.

Bugetul total - 4,25 mil EURO.

Alte Programe PHARE

Suportul pentru ministere si alte servicii publice in vederea armonizarii standardelor alimentare (RO 9704 - 01)

Obiectivul proiectului

Acest proiect are drept obiectiv specific sustinerea ministerelor si a institutiilor in implementarea legislatiei U.E. referitoare la alimentatie conform Programului, asa cum se stipuleaza in Anexa 2 a Cartii Albe referitoare la pregatirea tarilor membre a CEEC pentru participarea la Piata Interna (a C.E.) - peste 150 de directive cu privire la: determinarea ministerelor si organizatiilor si a metodologiei adoptate in functie de nevoile lor specifice. Ministerele (Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, Ministerul Sanatatii, Ministerul Industriei si Comertului, Oficiul Protectiei Consumatorului) sunt responsabile pentru implementarea intregii legislatii referitoare la aria alimentatiei si agriculturii.

Data de incepere a proiectului a fost 30 martie 1999; proiectul se va finaliza la 31 ianuarie 2001.

Rezultate principale obtinute pana in prezent

Au fost create doua Unitati de Armonizare a Legislatiei Alimentare atat la Ministerului Agriculturii si Alimentatiei (in cadrul Directiei pentru industrie alimentara) cat si la Ministerului Sanatatatii (in cadrul Directiei generale pentru igiena si sanatate publica), ambele unitati au fost echipate cu computere, imprimante si soft necesar.

"Unitatea de traduceri pentru legislatia alimentara" a fost creata de catre Ministerul Agriculturii si Alimentatiei si a fost dotata cu personal si echipamente necesare. Personalul selectat include: 4 translatori, un terminologist si un administrator de date. Acestia au fost pregatiti in tehnicile de traducere utilizate de statele noi ale UE in perioada de preaderare si aderare. Au fost instalate programe soft speciale si a fost editat un manual de traducere.

Unitatea de traducere a tradus peste 150 de directive ale UE (inclusiv amendamentele) pentru industria alimentara, conform prioritatilor stipulate in Cartea Alba, dupa cum urmeaza: etichetarea alimentelor; aditivi alimentari; materiale si articole in contact cu alimentele; igiena alimentara si controlul oficial al alimentelor; produse contaminanti, produse alimentare ecologice, acid erucic in uleiuri si grasimi; apa potabila, apa minerala si produsele congelate; cacao si ciocolata; zahar; miere de albine; suc de fructe; gemuri de fructe, jeleuri, marmelade, piure de castane, lapte conservat, lapte partial sau total deshidratat; caseina si produse caseinizate; extracte de cafea si cicoare. Rezultatele primei traduceri a fost considerat traducere bruta. Documentele traduse au fost supuse urmatoarelor procesari: revizuire legislativa si lingvistica.

Au fost create 6 Grupuri Comune de Lucru (GCL). Personalul GCL apartine: Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, Ministerului Sanatatii, Ministerului Industriei si Comertului, Oficiului pentru Protectia Consumatorului.

Membrii celor 6 GCL au facut o revizie tehnica a traducerii directivelor UE si apoi cu suportul echipei de traducatori s-au realizat versiuni consolidate a fiecarei parti a legislatiei traduse. Membrii GCL au primit sustinere si assistenta tehnica din partea expertilor UE.

Membrii GCL au alcatuit "Planuri de Actiune" in vederea implementarii fiecarui pachet legislativ.

Pentru intarirea mecanismelor, se va face o baza de date pentru 139 de laboratoare pentru controlul calitatii produselor alimentare (MAA, MS, OPC si private). A fost stabilit necesarul de echipamente pentru acestea. Dosarul de licitatie pentru echipamente a fost pus in circulatie. Proiectul este in curs de implementare.

Efecte

Personalul din cadrul Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, Ministerul Sanatatii, Oficiul pentru Protectia Consumatorului si Ministerul Industriei si Comertului implicat in problemele de industrie alimentara este bine pregatit, este capabil sa inteleaga si sa puna in aplicare legislatia UE cu privire la produsele alimentare.

Este inserata o glossa cu terminologia UE in domeniu alimentar.

Conducerea celor 18 laboratoare pentru controlul alimentelor este pregatita cu procedurile referitoare la obtinerea acreditarii din partea UE si 6 laboratoare vor fi partial echipate.

Dificultati intampinate

Nu au fost intampinate pana acum.

Sustinerea intreprinderilor din industria alimentara in vederea armonizarii standardelor alimentare (Ro 9704 - 02)

Obiectivele proiectului

Sa sustina intreprinderile din industria alimentara in vederea adaptarii din mers la noul mediu rezultat in urma consolidarii noilor standarde de calitate si pregatirii de aderare la Uniunea Europeana.

Proiectul a inceput la 30 martie 1999; se va finaliza la 31 ianuarie 2000.

Rezultate principale realizate pana in prezent

O supraveghere a pietei pentru 50 de importanti producatori de produse alimentare in vederea identificarii informatiilor de care aveau nevoie in conexiune cu procesul de aliniere la Uniunea Europeana.

Partenerul roman pentru "Centrul de Informare" si "Newsletter" ambele pentru industria alimentara a fost selectat in urma unei licitatii restranse.

Activitatile pentru ambele componente sunt implementate impreuna cu personalul selectat al Partenerului roman.

Numarul pilot al "Stiri pentru Industria Alimentara' a fost editat iar urmatoarea editie (lunara) va fi pregatita.

Partenerul pentru componentele "Pregatire si Consultanta" este in curs de selectare.

Efecte potentiale

Industria alimentara romaneasca va avea un centru de informare propriu si autofinantat si un jurnal la dispozitie conducand la o capacitate informationala unitara.

Dificultati intampinate

Exista un numar limitat de companii romane (de stat sau private) interesate in dezvoltarea unui sistem informatic si informational pentru industria alimentara (lipsa capitalului duce la reducerea drastica a potentialilor clienti).

Proiectul "Dezvoltarea Serviciului National de Extensie" (Ro 9505 - 01 - 01)

Obiectivele proiectului

In continuarea proiectului 9203, acest proiect a dus la crearea unui Serviciu National de Extensie (SNE), in agricultura la nivel local, ca proiect de constructie institutionala. Acest serviciu fiind finantat de bugetul national a fost proiectat pentru a se adresa in special fermierilor mici si mijlocii, initial gratuit. Serviciile de extensie si de consultanta ofera fermierilor informatii actualizate din domeniile agricol si agrozootehnic.

Proiectul a inceput in ianuarie 1998 si s-a finalizat in decembrie 1998.

Principalele rezultate obtinute

Au fost create Servicii Nationale de Extensie la nivel central si local.

Sediile locale si cele centrale au fost partial echipate.

Un numar de 16 persoane din tot atatea judete pilot au fost pregatite in special in domenii manageriale si economice (pregatirea tehnica nu s-a dovedit a fi necesara).

Un numar de 18 persoane din 10 judete care nu erau pilot au fost deasemenea pregatite pe o perioada scurta in aceleasi domenii.

Au fost acumulate mai multe studii de caz.

Efecte

Asistenta tehnica privind producatorii mici si mijlocii este acum definitivata ca o institutie existenta, creata in acord cu standardele Uniunii Europene.

A fost facut functional un important si acesibil sistem de difuzare la nivel de comuna prin intermediul scrisorilor de afaceri, utilizarea mass mediei, ateliere de lucru, intalniri periodice intre producatori si cei din serviciul de extensie etc.

Ca un efect colateral trebuie mentionata cresterea numarului de beneficiari.

Dificultati intalnite

Sistemul a fost proiectat pentru a deveni cu autofinantare si capabil de a se privatiza in urmatorii 10 ani. Introducerea de noi taxe pentru serviciile acordate este perceputa ca o dificultate.

Proiectul "Politica de consultanta pentru dezvoltarea serviciilor de creditare rurala"

(Ro 9505 - 03 - 02)

Obiectivele proiectului

Sa propuna un sistem de credite agricole mutuale in Romania si sa introduca termenii de referinta pentru lansare.

Proiectul a inceput in februarie 1998 si s-a finalizat in iunie 1998 (a beneficiat de o alocare bugetara limitata de 52.000 EURO).

Rezultate principale

S-a publicat o diagnoza a situatiei existente.

In corelatie cu activitatea Fondului de Garantare a Creditelor Rurale a fost proiectat un sistem mutual de credite.

Au fost schitati 'Termenii de Referinta' pentru implementarea unui astfel de sistem.

Efecte

Exista o idee coerenta despre implementarea unui sistem de credite mutuale pentru agricultura Romaniei.

Dificultati intampinate

Conceptia creata de actualul proiect trebuie sa fie adusa la zi si trebuiesc identificate si alocate resursele financiare pentru implementarea proiectelor de asistenta tehnica.

Proiectul 'Dezvoltarea rurala in Romania' (Ro 9505 - 04 - 03 - 0005)

Obiectivele proiectului

Sa defineasca o strategie complexa de dezvoltare a zonelor rurale ale Romaniei si sa creeze un cadru de lucru la nivel institutional pentru implementarea viitoarelor politici de dezvoltare rurala.

Proiectul a inceput la 12.01.1998 si s-a finalizat la 12.10. 1998.

Rezultate principale

O diagnoza a spatiului rural (pentru 2685 comune) pentru care s-au analizat 45 de indicatori. Bazat pe acest studiu s-au definit zone cu diferite potentiale de dezvoltare.

A fost creata, tiparita si distribuita Cartea Verde pentru Dezvoltarea Rurala in Romania.

Un Plan de Actiune pentru Dezvoltare Rurala a fost adoptat la sfarsitul acestui proiect sub forma unui document interministerial.

S-au adoptat un numar de 34 de sugestii pentru proiecte pilot.

Efecte

Romania detine acum o diagnoza a zonei rurale pentru toate comunele si o supraveghere a gospodariilor (doar pentru un numar limitata de comune).

O cale coerenta de colaborare pe termen mediu si lung a fost acceptata si adoptata de catre toate autoritatile interesate.

Au fost puse bazele planului de dezvoltare rurala.

Dificultati intampinate

In timpul implementarii proiectului in 1998 nu au existat dificultati majore cu exceptia inexistentei datelor despre veniturile fermierilor.

Proiectul 'Alinierea la UE si politica de reforma' (Ro 9704 - 03)

Obiectivele proiectului

Asistenta suplimentara pentru 'Grupurile de Lucru' ale Ministerului Agriculturii si Alimentatiei in cadrul activitatii lor de transpunere a aquis-ului comunitar si pregatirii pentru multi si bilaterale exercitii de screening.

Proiectul a inceput in iunie 1999 si s-a finalizat in noiembrie 1999.

Rezultate principale

Au fost traduse multe regulamente si directive ale UE, in special de membrii Grupurilor de Lucru.

Membrii grupurilor de lucru au fost pregatiti pentru a intelege si a prezenta domeniul lor de activitate in fata examinatorilor UE.

Prezentarea pentru screening-ul bilateral a fost pregatita incluzand fisele sectoriale.

Efecte

Personalul Ministerului Agriculturii si Alimentatiei implicat in PAC este antrenat si pregatit sa inteleaga si sa aplice legislatia europeana.

Dificultati intampinate

Slaba cunoastere a limbilor straine de catre membrii grupurilor de lucru.

O perioada prea scurta acordata pentru implementarea proiectului.

Proiectul Ro 03 Fondul de Garantare a Creditului Rural

Obiectivele proiectului

Obiectivele specifice ale acestui proiect sunt de a furniza asistenta pentru infiintarea Fondului de Garantare a Creditului Rural (FGCR) si de asemenea, sa furnizeze asistenta tehnica pentru Institutul Roman Bancar.

Proiectul a inceput in 1994 si s-a finalizat in 1998.

Rezultate principale

Asistenta tehnica sub forma de studii pregatitoare si revizii ale functionarii FGCR.

O linie de finantare de 9 MECU.

Organizarea pregatirii pentru Institutul Bancar Roman si personalul din banci implicat, furnizarea de material didactic si echipament.

Efecte

14 specialisti pregatiti

24 de persoane pregatite

un manual in 3 volume

6 instructori pregatiti

20 de seminarii totalizand 189 de ofiteri de credit din filialele locale

Dificultati intampinate

Lipsa unei proiectari care sa cuprinda toate dimensiunile: constructii institutionale in interiorul sectorului financiar, constructii institutionale care sa asiste sectorul rural in adresarea lui catre sectorul financiar, pregatirea, existenta surselor de fonduri pentru credite pe termen lung.

In 1997 in cadrul Programului Operational pe Tara (POT '97) fondurile pentru sectorul agricol au fost in valoare de 4 MECU, avand ca obiectiv sa sustina armonizarea si alinierea legislatiei agroalimentare, a standardelor de productie la aquis-ului comunitar.

In 1998 - in cadrul programului PHARE '98, prioritatile principale au fost armonizarea legislatiei sanitar-veterinare, pregatirea/implementarea strategiilor de aliniere. Valoarea programului a fost de 5 MEURO.

FIMAN Fundatia Internationala de Management - programul FIDEL - Program pentru intreprinderi mici si mijlocii si pentru dezvoltare rurala (doar o parte a acestora a fost pentru agricultura, si cate au avut impact asupra acestui sector). Au fost 20 de proiecte pentru agricultura si dezvoltare rurala.

Proiectul RO Phare 98/SPP/02:Constructie intitutionala a Ministerului Agriculturii si Alimentatiei pentru implementarea Programului SAPARD

Parteneri de twining: Ministerul Agriculturii din Franta, Marea Britanie si Germania. Franta a primit managementul proiectului.

Partener de infratire - Ministerele Agriculturii din Franta, Marea Britanie si Germania. Conducerea proiectului revine Frantei.

Bugetul proiectului - 1.000.000 EURO

Durata proiectului - 18 luni, incepand cu data de 20 octombrie1999 pana la data de 20 aprilie 2001

Obiectivul general - Intarirea capacitatii Ministerului Agriculturii si Alimentatiei de a elabora politica structurala si strategia de dezvoltare rurala conform planului national si reglementarii europene, pentru aplicarea si implementarea masurilor din planul SAPARD.

Proiectul are trei componente. Timpul afectat fiecarei componente a fost inegal distribuit, o mare parte din acesta acordandu-se in exclusivitate Componentei nr.3 - Programului SPP, in dezavantajul Componentei nr.1

Stadiul actual se prezinta astfel:

A Componenta nr. 1 are ca obiective: elaborarea Planului National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (PNADR), elaborarea si demararea programului operational SAPARD si adoptarea acquis-ului comunitar in domeniul dezvoltarii agriculturii si dezvoltarii rurale.

In faza de audit a legislatiei referitoare la agricultura si dezvoltare rurala au fost realizate contactele preliminare, obtinerea documentelor si referitor la analiza si sintetizarea documentelor a fost elaborata o lista a legislatiei care trabuie sa fie elaborata/armonizata astfel incat sa fie revizuibila si completata.Aceasta lista este inclusa in cea de-a doua varianta a PNADR.

Pe 11 Octombrie 2000 Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala a fost oficial depus la Comisia Europeana.

Prin Ordonanta de Urgenta nr. 142/21Septembrie 2000 s-a aprobat infiintarea Agentiei SAPARD.

Lansarea programului pilot SPP a avut loc in 21 septembrie1999 si pana la 12 noiembrie 1999 proiectele au fost depuse la Directiile Generale pentru Agricultura si Industrie Alimentara. Verificarea proiectelor la nivel central s-a efectuat in perioada 6 decembrie 1999 - 31 martie 2000 (datorita numarului mare de proiecte 1842), iar elaborarea proceselor verbale si transmiterea la Agentia Nationala pentru Dezvoltare Regionala s-a facut in data de 18 aprilie 2000.

In cadrul sedintei din 19 mai 2000 de la sediul ANDR, CTNS a hotarat aprobarea finantarii proiectelor asa cum sunt ele prezentate in anexa, iar sumele ramase nealocate au fost redistribuite asistentei tehnice.

Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti a aprobat la 26 iulie 2000 proiectele incluse in cadrul masurilor 1,2,3, urmand ca pentru masura 4 sa fie organizata o noua evaluare incepand cu data de 12 septembrie 2000. La propunerea MLPAT reevaluarea va incepe cu 15 septembrie 2000 si va include personal din cadrul MAA, MLPAT, MAPPM si ANDR.

Dupa incheierea procesului de re-evaluare un nou Comitet National Tehnic de Selectie va avea loc pentru validarea rezultatelor.Rezultatele stabilite in aceasta noua sedinta vor fi transmise Delegatiei Comisiei Europene pentru aprobare.

Programul Special Pregatitor- Actiuni Rurale

Pe data de 21 septembrie 1999 s-a lansat la Euro Info Centre din Bucuresti, sub auspiciile Delegatiei UE la Bucuresti, Programul PHARE denumit SPP (Special Preparatory Programme) - Actiuni rurale in valoare de peste 3 mil. EURO (din care sprijinul Comunitar reprezinta 2,5 mil EURO). Programul fusese acceptat de Comitetul National Tehnic de Selectie. Termenul limita de primire a proiectelor a fost stabilit pe 12 noiembrie 1999. Prin SPP se incurajeaza initierea de programe privind agricultura si dezvoltarea rurala in urmatoarele directii:

investitii in exploatatii agricole;

imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole;

dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice generatoare de venituri alternative;

dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale.

Programul SPP urmareste testarea urmatoarelor lucruri:

-veridicitatea directiilor de dezvoltare preconizate;

-dimensiunea programelor si a proiectelor posibile de initiat la nivelul aplicantilor din spatiul rural;

-puterea economica a actorilor care participa;

-tipurile de actori implicati in elaborarea de programe si proiecte de dezvoltare ;

-nivelul de cunostinte tehnice legate de procedurile de elaborare a unor programe si proiecte de dezvoltare locala;

-functionalitatea parteneriatelor si a institutiilor create pentru selectarea, monitorizarea si controlul fondurilor alocate;

-necesitatile viitoare de acte normative si de reglementari;

-necesitatile viitoare de instruire, comunicare si informare pentru diferitele nivele ale administratiei publice si ale societatii civile.

Pentru acest program au fost depuse la Directiile Generale pentru Agricultura si Alimentatie proiecte simple si complexe care au fost analizate, verificate si transmise Directia Generala pentru Dezvoltare Rurala si Programe pentru preselectie. Aceste rezultate reprezinta un prim semn care demonstreaza capacitatea existenta in spatiul rural de a face proiecte si de a gasi cofinantare.

S-au analizat un numar de 1.842 de proiecte reprezentand submasuri din care 1.480 din proiectele simple si 362 din proiectele complexe.

Rezultatele preselectiei proiectelor SPP

Atat solicitantii care au depus proiecte eligibile, dar care nu au fost preselectate pentru SPP, cat si solicitantii ale caror proiecte au fost neeligibile, vor primi o nota din partea Comitetului Tehnic National de Selectie. In acesta nota vor fi precizate pe scurt recomandari pentru ca proiectul se fie adaptat conditiilor programului SAPARD pentru a putea fi depus pentru finantare in cadrul acestui program.

La data de 19.05.2000, comitetul national tehnic de selectie a selectat 60 de proiecte :

pentru masura 1, 33 proiecte cu un cost total eligibil de 2,4 MEUROS,

pentru masura 2, 12 proiecte cu un cost total eligibil de 1,5 MEUROS,

pentru masura 3, 13 proiecte cu un cost total eligibil de 1,3 MEUROS,

pentru masura 4, 2 proiecte cu un cost total eligibil de 0,3 MEUROS

Alte actiuni pentru ajutor rural

Phare opereaza in stransa colaborare cu alte institutii si organizatii internationale: BIRD, BERD, USAID, Guvernele din Franta, Germania si Olandei. In acest caz majoritatea proiectelor beneficiaza de credite de tip grant si nu de fonduri nerambursabile. Imprumuturile de tip grant include de regula asistenta tehnica necesara implementarii proiectului. Exista anumite granturi axate in special pe problemele de mediu.

Se dezvolta asistenta importanta prin proiecte bilaterale finantate de statele membre. Au fost implementate cu succes proiecte cu ajutorul guvernelor Frantei, Germaniei si Olandei.

Actiuni de sustinere financiara prin Banca Mondiala

In momentul inceperii reformelor structurale ale Guvernului Romaniei, Banca Mondiala si-a redefinit programul de imprumut pentru a sprijini Romania sa realizeze redresarea economica, oferind consultanta si finantare pentru sprijinirea reformei in diferite sectoare. Pe termen mediu, Banca va acorda prioritate sprijinirii programelor sectoriale legate de aderarea la Uniunea Europeana.

Incepand din 1990, imprumuturile angajate de la Banca Mondiala pentru Romania totalizeza aproximativ 2,681 miliarde USD (Sursa: Projects Portofolio World Bank).

Agricultura reprezinta un sector cheie pentru Banca Mondiala. Principalele proiecte se concentreaza pe dezvoltarea cadastrului general, servicii de sprijin pentru agricultura, sisteme de irigatie si administrarea lor, sistemul de finantare rurala. Cele mai importante proiecte desfasurate de BM:

Proiect cofinantat pentru Sprijinirea Fermierilor si a Intreprinderilor Agricole Private.

Valoarea proiectului - 164,7milioane USD din care 100 milioane USD reprezinta imprumutul acordat de catre Banca Mondiala Co-finantarea a fost realizata de catre Banca Agricola, Banca Comerciala Romana si beneficiarii finali. Proiectul are ca obiective: sprijinirea dezvoltarii zonelor rurale, incurajarea cresterii productivitatii si eficientei in agricultura, generarea de locuri de munca si imbunatatirea nivelului de trai.

Beneficiarii acestui proiect sunt: taranii si intreprinderile prelucratoare de produse agricole. Unitatile sau societatile proprietate de stat sau publice in care majoritatea actiunilor este detinuta de sectorul public au fost excluse. Investitiile in productia de tutun, noi livezi, noi vii si ferme de animale au fost excluse.

Proiectul de cadastru

Valoarea acestui proiect este de 37 milioane USD, din care imprumutul acordat de Banca Mondiala este in valoare de 25,5 milioane USD. Proiectul are ca obiectiv sprijinirea programului de reforma funciara prin asigurarea unei baze de inregistrare si protectie a dreptului de proprietate asupra pamantului si crearea unei piete eficiente de vanzare a terenurilor. Proiectul va fi implementat pe o perioada de 4 ani, incepand din 1998. Proiectul este destinat realizarii unui sistem general de cadastru si inregistrare a terenurilor, in zonele urbane si rurale.

Proiectul privind crearea unui sistem national de servicii pentru agricultura

In cursul celui de-al treilea trimestru al anului 1996, Guvernul Japoniei a acordat Guvernului Romaniei un imprumut nerambursabil pentru agricultura gestionat de catre Banca Mondiala. Ministerul Agriculturii este beneficiarul proiectelor si gestionar al fondurilor. Cele doua proiecte au fost:

Asistenta tehnica pentru studiul privind reabilitarea sistemului de irigatii - 295.000 USD

Asistenta tehnica pentru studiul privind crearea unui sistem national de servicii pentru agricultura - 219.840 USD

Ambele proiecte au avut ca principal obiectiv intocmirea de studii de fezabilitate si Termenii de Referinta pentru viitoare imprumuturi ale Bancii Mondiale, vizand cele doua domenii. Ambele contracte s-au definitivat la sfarsitul anului 1996 si s-au implementat in cursul anului 1997.

Ca urmare a acestor studii, s-a stabilit ca vor fi acordate imprumuturi pentru cele doua proiecte: pentru cel referitor la dezvoltarea serviciilor destinate agricultorilor, costul a fost estimat la circa 25 milioane USD, iar imprumutul acordat de catre Banca urmeaza a fi stabilit.

Banca Mondiala - Proiectul de dezvoltare rurala in Romania

A.             Obiectivele generale ale Proiectului

Obiectivul general al Proiectului de Devoltare Rurala este cresterea veniturilor din mediul rural si a standardelor de viata.

B.             Obiectivele de dezvoltare

Proiectul propus are trei obiective de dezvoltare esentiale, care ar urma sa contribuie la reducerea saraciei si cresterea economica in mediul rural:

Dezvoltarea valorilor in mediul rural: cresterea capitalului social, material si uman in zonele rurale si, foarte important, cresterea productivitatii valorilor rurale;

Dezvoltarea pietelor si a activitatilor sectorului privat din rural: imbunatatirea accesului populatiei rurale la piata produselor agricole pentru producatia agricola si factori de productie, si sprijinirea investitiilor si crearii de locuri de munca in sectorul ne-agricol din spatiul rural;

Descentralizarea rurala: dezvoltarea capacitatii administrative si financiare a comunitatilor rurale de a devolta spatiul rural in cadrul unui sistem descentralizat care sa incurajeze participarea populatiei locale interesate;

Exista un studiu finantat de Banca mondiala (firma Binnie & Partners) care identifica sistemele de irigatii ce pot fi reabilitate cu costuri minime (aproximativ 850$/ha) si intr-o perioada scurta de timp.

Conceptia Proiectului:

In cadrul Proiectului de Dezvoltare Rurala se va asigura asistenta tehnica si pregatire. Gama activitatilor ce vor putea fi finantate va fi stabilita in functie de starea infrastructurii si alte optiuni, pe baza unor criterii asupra carora urmeaza a se cadea de acord cu UE si Guvernul roman.

PDR Componenta 1: Crearea capacitatii locale de dezvoltare rurala

Obiectiv: Unul dintre obiectivele proiectului este acela de a sprijini crearea unor capacitati administrative pentru dezvoltare, precum si crearea capacitatii individuale de a participa la luarea deciziilor economice.

PDR Componenta 2: Organizatiile de fermieri si diversificarea in afara fermei.

Obiective: Aceasta componenta urmareste cresterea accesului micilor fermieri din mediul rural la pietele materiilor prime si produselor agricole, pamantului si fortei de munca agricole, stimuland totodata activitatile de desfacere si cu profil neagricol din mediul rural, inclusiv pe cele de prelucrare a produselor agricole.

PDR Componenta 3: Infrastructura rurala (tehnica sau sociala)

Obiectivele componente: Dezvoltarea si ameliorarea infrastructurii tehnice este considerata a fi o conditie a dezvoltarii rurale. Aceasta componenta va contribuii deasemena la imbunatatirea si/sau refacerea infrastructurii sociale existente in mediul rural cu accent pe sanatate, educatie si legaturi sociale.

Monitorizare: Activitatile de monitorizare vor fi realizate de catre Agentiile de Dezvoltare Regionala care vor raporta cele constatate Unitatii de Administrare a Proiectului.

Acoperirea teritoriala si modul de stabilire a zonelor si/sau a grupurilor tinta.

Au fost discutate optiunile referitoare la dimensiunea geografica a Proiectului. Intrebarea care se pune este daca Proiectul trebuie sa se concentreze pe anumite zone preselectionate (judete) care sunt mai putin dezvoltate, sau sa acopere intreaga tara.

Aranjamente institutionale si de implementare

Proiectul va avea doua niveluri principale de decizie:

(i)                  administratiile comunale si judetene vor avea o functie de planificare si implementare in cadrul responsabilitatilor teritoriale actuale si acordurilor existente;

(ii)                administratia centrala va aloca fondurile, va asigura indrumarea politica generala si armonizarea prioritatilor regionale cu cele nationale.

Stabilirea prioritatilor si identificarea Proiectelor se va face de jos in sus. Proiectele de investitii care vor fi sprijinite de Proiectul de Dezvoltare Rurala vor fi identificate de catre comunitatile locale si reprezentantii acestora.Proiectul de Dezvoltare Rurala va avea un manual operational ce va include liniile directoare si pocedurile de ajutorare pentru beneficiarii locali sprijinindu-i in luarea unor decizii rationale si financiare.

Respectarea normelor tehnice si de mediu. Odata identificat portofoliul de proiecte de catre comune si judete, acestea vor fi supuse evaluarii pentru a se vedea daca normele, standardele si procedurile existente sunt respectate. Aceasta se va face de catre administratiile locale si agentiile de reglementare corespunzatoare la nivel de judet.

Agentiile de Dezvoltare Regionala (ADR). Birourile regionale ADR vor prezenta proiecte pentru examinare si clasificare la oficiile regionale ale ARD care vor:

(i)                  verifica propunerile pentru a vedea daca corespund criteriilor de finantare ale bancii;

(ii)                vor evalua proiectele din punct de vedere financiar si economic.

Dar ADR nu are prin ea insasi puterea de a aproba proiectele.

Aprobarea finantarii proiectelor - clasificarea proiectelor eligibile. Decizia de aprobare a proiectelor se ia de catre Consiliul Regional de Dezvoltare, alcatuit din reprezentanti ai administratiei locale si a altor parti interesate la nivel local.

Alocarea fondurilor pe regiuni. Un numar de proiecte de investitii, in ordinea stabilita de catre Consiliul de Dezvoltare Regionala, va constitui baza contractului ce va fi negociat de o regiune cu administratia centrala. Dintr-o suma totala, Guvernul va repartiza regiunilor o anumita suma in functie de prioritatile nationale si criteriile de alocare a fondurilor.

Proiectul de Dezvoltare Rurala: Costul pe componente si surse de finantare (milioane dolari SUA):

Proiectul de Dezvoltare a Finantarii Rurale

Costul proiectului : 93 mil. dolari SUA

BIRD : 50 mil. dolari SUA

Guvernul Romaniei : 3 mil. dolari SUA

Beneficiarii : 40 mil. dolari SUA

Perioada de implementare : 5 ani

Obiectivele Proiectului

Proiectul isi propune drept obiective (a) accelerarea transformarii economiei rurale prin marirea fluxului de capital investitional in acest sector, (b) cresterea rolului sectorului privat in economia rurala prin (i) sporirea accesului gospodariilor rurale cu activitati antreprenoriale si intreprinderilor private la serviciile financiare, si (ii) sprijinirea intermediarilor financiari privati reglementati pentru a-si spori prezenta in localitatile rurale si a umple golul ce s-ar putea crea prin privatizarea bancilor de stat si inchiderea probabila a unei parti semnificative a actualei retele de sucursale rurale; (c) facilitarea integrarii in Uniunea Europeana (UE) prin cresterea capacitatii economiei rurale de absorbtie a sumelor alocate de UE in cadrul 'Programului Special de Dezvoltare Agricola si Rurala in Vederea Aderarii' (SAPARD) prin asigurarea fondurilor necesare de cofinantare a investitiilor private realizate cu ajutorul acestui program, si (d) reducerea saraciei rurale prin finantarea investitiilor agricole si ne-agricole pentru segmentele de populatie mai saraca ce nu au acces la credit in momentul de fata. Proiectul mai urmareste si imbunatatirea mediului juridic si institutional pentru tranzactiile si intermediarii financiari din mediul rural in patru puncte esentiale in care este necesara reforma.

Componentele Proiectului

Creditul rural si leasingul. Aceasta componenta va finanta (a) sub-imprumuturile acordate unor beneficiari eligibili din sectorul privat pentru finantarea unor activitati productive (agricole si ne-agricole) in mediul rural; (b) sub-imprmuturi mici acordate familiilor si microintreprinderilor din mediul rural; si (c) leasingul imobilizarilor amortizabile, precum mijloace mecanice, utilaje, echipamente, vehicole.

Servicii bancare pentru public si microfinantare. Componenta va finanta (a) majorarea cheltuielilor datorate, intre altele, (i) elaborarii tehnologiilor corespunzatoare asigurarii serviciilor financiare necesare intreprinzatorilor mici si foarte mici din localitatile rurale mici; si (ii) infiintarii si functionarii unei retele de birouri bancare private pilot; (b) pregatirea si acordarea de asistenta tehnica bancilor private si ONG-urilor pentru prestarea de servicii bancare pentru public si acordarea de microcredite.

Administrarea proiectului si asistenta tehnica pentru dezvoltarea unei piete a serviciilor financiare rurale. Componenta va finanta (a) cresterea cheltuielilor Guvernului ca urmare a aplicarii si urmaririi Proiectului si (b) asistenta tehnica acordata Guvernului pentru (i) crearea unui sistem de certificate de depozitare (varanturi), (ii) analizarea optiunilor de reforma a regimului contabil si fiscal al activelor amortizabile si leasingului, (iii) studierea posibilitatilor de creare a unor instrumente care sa permita creditorilor cunoasterea situatiei creditelor anterioare acordate solicitantilor din mediul rural (de ex. agentii de cotare a creditelor, baze de date central administrate pentru uzul bancilor), (iv) examinarea optiunilor de reducere a riscului general al tranzactiilor de creditare rurala prin marirea numarului si calitatii serviciilor de asigurari private din mediul rural (in special asigurarea agricola pe baza unui indice); si (v) reglementarea si supravegherea institutiilor mutuale de intermediere financiara rurala infiintate pe baza Legii 109/1996.

Proiect de Controlare a Poluarii Agricole

Cost estimat: $ 8,4 mil

BIRD: $ 3,4 mil.

Guvernul Romaniei: $ 5 mil.

Implementarea va fi efectuata de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei mediului, in colaborare cu Ministerul Agriculturii si Alimentatiei.

Principalul obiectiv al proiectelor este reducerea poluarii Dunarii si Marii Negre cu nitrati. Poriectul are ca scop diminuarea poluarii difuze produse de pouantii agricoli, si ar trebui executat intr-o zona pilot din regiunea Calarasi, incluzand terenurile agricole de pe aria administrativa a 7 comune, precum si o zona agricola indiguita (polder).

Aceste activitati sunt sunt leagte direct de planul de actiune strategic pentru reabilitarea partii de jos a Dunarii si a Marii Negre.

Proiectul contine 4 componente:

promovarea practicilor de ferma ecologice printre fermierii privati (2,8 mil.$)

restaurarea ecologica a zonei indiguite (polder) Boianu-Sticleanu (1,88 mil.$)

consolidarea capacitatii institutiilor si Guvernului roman de a elabora politici si reglementari cu privire la mediu si la impactul agriculturii asupra mediului (0,5 mil. $)

popularizarea in scopul constientizari publicului (0,58 mil.$)

aceasta ultima componenta a proiectului va fi realizata prin pregatirea si implementarea unui plan de constientizare publica, pentru a sigura o mai buna intelegere a bunelor practici agricole si pentru a disemina aceste bune practici agricole pentru apa si protectia mediului. Aceasta componenta va lua in considerare adaptarea in Romania a codului Bunelor Practici Agricole utilizat de tarile UE, conform Directivei Consiliului CEE cu privire la protectia apei imptriva poluarii cu nitrati - 91/676/CEE (Directiva Nitrati).