CONDITIILE DE EXPERIMENTARE DE LA MOARA DOMNEASCA
3.1. ASEZAREA GEOGRAFICA
Teritoriul fermei de cercetare si productie Moara Domneasca din cadrul S.D.E. Belciugatele, care cuprinde si campul experimental al disciplinei de Agrotehnica este situat l`a N-E de Bucuresti, pe partea dreapta a soselei Bucuresti-Constanta.
Se invecineaza la vest cu teritoriul comunei Afumati, la est cu comuna Ganeasa, iar la sud este despartit de Bucuresti prin linia de centura.
Situat in Campia Vlasiei, teritoriul fermei nr. 6 Moara Domneasca este o subunitate a Campiei Romane. Aspectul general este un plan, cu mici denivelari si numeroase crovuri (depresiuni) de marimi si forme diferite.
Teritoriul este traversat de la N-V la S-E de o vale adanca cu latimea de 150-200 m, amenajata ca helesteu. Versantii vaii sunt asimetrici, cel nordic abrupt cu panta variand intre 10o si 20o, iar cel sudic prelung cu panta de 3o-5o.
Localitatea Moara Domneasca se afla situata in partea de S-E in zona de tranzitie de la stepa la silvostepa, la 44o 30' latitudine nordica si 29o 31' longitudine estica, la o altitudine de 90 m fata de nivelul marii.
3.2. CONDITIILE CLIMATICE
Clima de la Moara Domneasca, dupa formula propusa de Koppen poate fi reprezentata ca fiind de tipul D.f.a.x., in care:
D - climat temperat cu ierni aspre, in care temperatura medie a lunii celei mai reci coboara sub -3oC, iar cea mai calda prezinta temperatura mai mare de +10oC;
f - precipatiile sunt repartizate pe tot tim 141g67b pul anului;
a - veri calduroase, temperatura medie a lunii celei mai calde fiind mai mare de 22oC;
x - cele mai putine precipitatii cad la inceputul verii, perioada anului cuprinsa intre lunile mai-iunie, ce despart cele doua perioade secetoase;
- perioada de seceta este cuprinsa in intervalul limitat de lunile iulie-octombrie.
3.2.1. Precipitatiile
Din datele pluviometrice inregistrate la Statiunea Meteorologica Afumati, din tabelul 3.1. rezulta ca media anuala a precipitatiilor in decursul anului este neuniforma, luna cea mai ploioasa fiind mai, cu o medie lunara pe 25 ani de 73.6 mm; in lunile august si septembrie cad cu aproximativ 22 mm mai putine precipitatii.
Luna cea mai secetoasa este octombrie, cu o medie lunara de 30,5 mm, urmata de luna aprilie cu o medie lunara de 32,7 mm.
Ploile cazute in lunile mai-iunie au un caracter torential, constituind un obstacol in infiltrarea apei in sol; din acest motiv infiltratia se face greu, o parte se pierde prin evaporatie sau se colecteaza in crovuri, plantele avand de suferit din cauza lipsei de apa, in perioadele de vegetatie critice. Deficitul de umiditate se mai poate constata si din valorile indicelui de ariditate Emn. De Martonne (tabelul 3.2).
Lunile sunt caracterizate printr-un coeficient mic de 24, iar prin analiza coeficientului evapotranspiratiei potentiale lunare (calculat prin metoda Thornthwaite) se constata ca sunt mai mari decat media lunara a precipitatiilor cazute (tabelul 3.3).
3.2.2. Temperatura
In tabelul 3.4 sunt prezentate temperaturile medii lunare pe 25 de ani si cele din anii agricoli 1996 si 1997 inregistrate la Statiunea Meteorologica Afumati, de care apartine staiunea Moara Domneasca.
Media anuala pe 25 de ani este de 10,4oC cu aproximativ 1oC mai mare decat temperatura medie anuala a Romaniei, de 9,5oC. Din datele prezentate in tabel se observa ca lunile cele mai calduroase sunt iulie si august, care au inregistrat o medie lunara de 21,7oC, cu media lunara a intervalului perioadei de vegetatie (lunile aprilie-octombrie) oscileaza in jurul valorii de 17oC, ceea ce denota ca toate plantele de cultura, din punct de vedere al temperaturii gasesc conditii optime. In ceea ce priveste perioada rece a anului, aceasta se caracterizeaza prin temperaturi scazute, cea mai scazuta temperatura fiind de -3,66oC in luna ianuarie.
Din datele prezentate in tabelul 3.5 se constata ca numarul zilelor cu temperaturi mai mici de 0oC zile cu inghet, dupa Statiunea Meteorologica Afumati, in timpul anului, este de 114 zile.
Perioada de vegetatie cand ziua este desavarsit de lunga cuprinde 190 de zile.
Numarul zilelor fara inghet in decursul unui an este de 213 zile.
In tabelul 3.6 sunt prezentate datele privind numarul zilelor pe luni, cu temperaturi mai mari de 0oC.
3.2.3. Umiditatea relativa a aerului
Din datele inregistrate la Statiunea Meteorologica Afumati, prezente in tabelul 3.7 rezulta ca media anuala a umiditatii atmosferice este de 69%, cele mai scazute valori inregistrandu-se in lunile de vara, cuprinse intre 68-71%, iar cele mai ridicate in sezonul rece cuprinse intre 83-94%.
3.2.4. Regimul eolian
Pe teritoriul localitatii Moara Domneasca, vantul dominant este cel care sufla din directia est, avand frecventa medie multipla de 16,3%. Vanturile ce bat din directiile sud si nord au frecventa de 2,6% si, respectiv, 2,5%.
Vanturile ce bat din directia nord si nord-est sunt insotite in majoritatea cazurilor de ploi sau zapada. In timpul iernii spulbera zapada cazuta aducand prejudicii serioase culturilor de toamna.
Perioada de calm inregistreaza valori multianuale de 42,7%, iar restul de 57,4% bat vanturi din directii diferite.
3.3. HIDROLOGIA SI HIDROGRAFIA
Teritoriul Moara Domneasca apartine din punct de vedere hidrologic raului Arges, ce curge la 22 Km in sudul teritoriului.
Singura apa de suprafata este balta Moara Domneasca, ce apartine raului Arges.
Debitul baltii in anii secetosi este scazut, in anii cu precipitatii normale debitul e corespunzator.
Pe teritoriul Moara Domneasca, apa freatica, in functie de relief, se afla la o adancime de 8m, sub nivelul solului, iar pe formele de relief negative se afla la o adancime de 6-7cm sub nivelul solului permitand in unele locuri ridicarea ei pana la suprafata solului. Acest fenomen se manifesta pe o perioada cu precipitatii abundente, producand fenomene nedorite proceselor de solificare a solului, iar pe aceste locuri se pot observa procese de gleizare a solului in diferite stadii de evolutie, ducand in ultima instanta la obtinerea de productii mici la hectar pentru culturile sensibile la procesele de gleizare a solului.
3.4.SOLUL
Ferma Moara Domneasca are o suprafata de 602 ha formate din urmatoarele tipuri de sol:
brun roscat molic, care ocupa o suprafata de 437 ha, reprezentand 72,4% din totalul suprafetei;
cernoziom moderat care ocupa o suprafata de 122.7 ha, ceea ce reprezinta 15.36% din suprafata totala;
cernoziom tipic levigat cu levigare slaba, care ocupa o suprafata de 27 ha reprezentand 4.48% din suprafata totala;
cernoziom tipic lutos degradat pe o suprafata de 15.4 ha reprezentand 4.48% din suprafata totala.
3.4.1.Conditiile de formare
Relieful sub care s-a format solul brun roscat este D.f.a.x. cu temperaturi medii anuale in jurul valorii de 11oC, media anuala a precipitatiilor fiind de 600 mm cu evapotranspiratia ce depaseste valoarea de 600 mm, iar valoarea indicelui de ariditate este de 25-30 mm.
Roca mama pe care s-a format solul este reprezentata de loess si depozite loessoide. Roca mama in decursul timpului, sub actiunea apei incarcata de CO2 rezulta din descompunerea materiei organice datorita actiunii bacteriilor, au spalat solurile usoare impreuna cu CaCO3 in adancime formandu-se acizi huminici si fulvici, silicatii, hidroxidul de Ca- Ca(OH)2 si CaCO3 au fost descompusi si levigati in adancime.
Sub actiunea proceselor de descompunere si levigare partiala sau depus pe profilul solului sub forma de sescvioxizi de tipul unor agregate mici, feromanganati, dand profilului de sol culoarea rosiatica.
Pe formele de relief plane, procesul de transformare al rocii mama datorita microreliefului a ajuns pana la 2.8-3.2 m adancime. Solul brun roscat are profilul Am- Bt- C. Orizontul Am are o grosime de 40 cm si o culoare mai deschisa decat orizontul adiacent, ce are o culoare mai roscata datorita acumularii oxizilor de fier nehidratati sau slab hidratati.
Orizontul Bt are o grosime variabila intre 100-130 cm si o culoare mai rosiatica, materialul in stare umeda prezinta variatii de culoare de la 7.5YR la 5YR.
In orizontul C se intalnesc neoformatii aparute din acumulari in carbonati de Ca sub forma unor concretiuni bine formate (tabelul 3.8).
3.4.2. Proprietatile solului
Solul brun roscat are o structura lutoasa sau mijlocie fina datorita procentului mai ridicat in argila, in special in partea superioara a orizontului.
Structura este grauntoasa, medie si mare in orizontul Am si prismatica foarte mare in orizontul Bt.
Continutul in humus este cuprins intre 2.5% si 3.5% avand o rezerva de humus de 60-160t/ha.
Gradul de saturatie cu baze coboara sub 2%, iar pH-ul pana la 6, activitatea microbiana fiind intensa.
Caracterizarea indicilor hidrofizici este prezentata in tabelul 3.9.
Greutatea volumetrica pe stratul de 0-50 cm are valori cuprinse intre 2.60-1.63t/m3, ceea ce inseamna ca solul este afanat, iar la adancimea de 30-50cm este tasat. La adancimea de 50-100 cm greutatea volumetrica are valori cuprinse intre 1.60- 1.62t/m3, ceea ce arata ca solul are o tasare marita. La peste 100 cm greutatea volumetrica depaseste aceste valori.
Valorile ridicate ale greutatii volumetrice impun luarea de masuri pentru mobilizarea solului in adancime.
Capacitatea de camp pe stratul 0-30 cm are valori cuprinse intre 23.0 si 24.8%, ceea ce denota ca solul are capacitate de inmagazinare mijlocie.
La 50-100 cm valoarea medie scade sub 6.8%, de unde rezulta ca sunt necesare norme de udare cuprinse intre 350 si 400m3/ha.
Coeficientul de ofilire in stratul 0- 50 cm are valori de 9.0- 13.5 (12%), iar la adancime mai mare de 50 cm valoarea coeficientului de ofilire creste; datorita acestui fapt sunt necesare udari mai frecvente pentru a mentine rezerva de apa utila deasupra plafonului minim.
3.4.3. Fertilitatea solului
Solul brun roscat are o fertilitate mai scazuta decat cele cernoziomice in ceea ce priveste proprietatile fizice, chimice si trofice.
Continutul de humus este mediocru, cel de azot total scazut, continutul de fosfor este normal, iar continutul de potasiu este bun spre foarte bun.
In anii cu precipitatii normale solul brun roscat asigura o buna aprovizionare cu apa a plantelor, iar in anii secetosi aprovizionarea cu apa este dificila.
In anii ploiosi se observa o aprovizionare in exces cu apa producand prejudicii culturilor in camp. Din aceasta cauza, pentru reglarea regimului de umiditate in afara aplicarii unei agrotehnici adecvate, se recomanda mobilizarea solului pe o adancime pe cat posibil de mare.
Se recomanda sacrificarea pe doua directii si totodata aplicarea gunoiului de grajd, eliminarea excesului de umiditate, iar uneori irigarea datorita secetei. In cazul solului care se afla intr-un sistem de irigare se recomanda realizarea unui sistem de drenaj.
Fertilizarea cu azot a solurilor brun roscate se recomanda sa fie facute in functie de: - planul de fertilizare al unitatii;
proprietatile solului;
planta premergatoare;
conditiile climatice ale anului respectiv.
Fertilizarea cu fosfor si potasiu se recomanda sa se execute toamna. Pe solul brun roscat se recomanda doze de ingrasamant mai mari decat pe cernoziomurile existente.
Nota de bonitare este de 40 de puncte pentru sol, 15 puncte pentru terenul drenat si 5 puncte pentru apa freatica de la 7-8 m adancime.
3.5. VEGETATIA
Pe teritoriul fermei Moara Domneasca se intalneste vegetatie caracteristica, atat arbori de stepa cat si de padure, teritoriul e incadrat in zona de tranzitie de la zona de stepa la padurea de campie. Cea mai reprezentativa e vegetatia lemnoasa formata din specii apartinand genului Quercus: Q. Cerris, Q. pedunculiflora alaturi de speciile Tillia tomentosa, Acer campestris si Acer tataricum.
Speciile de arbusti mai des intalnite in zona sunt Ligustrum sp., Rumus spinosa.
Vegetatia ierboasa spontana este intalnita pe marginea drumurilor; se pot identifica: Poa pratensis, Festuca pseudovina, Lolium perene, Agrostis tenuis, Agropyron repens, Cynodon dactilon.
3.6. ORGANIZAREA FERMEI MOARA DOMNEASCA
Din totalul de 602 ha teren agricol al fermei, 524 ha sunt cu teren arabil, din care afectate sectorului de cercetare circa 42 ha, restul de 482 ha sectorului de productie.
Suprafata afectata sectorului de cercetare este de 7 ha pentru colectivul de Agrotehnica; 10 ha pentru colectivul de Fitotehnie; 6 ha pentru colectivul de Ameliorare a plantelor; 6 ha pentru colectivul de Producerea furajelor; 13 ha pentru colectivul de Agrochimie.
Sectorul de cercetare este condus de consiliul stiintific al Facultatii de Agricultura, iar conducerea operationala este asigurata de seful de ferma; pentru colectivele de la catedre, campurile sunt conduse de specialisti in cadrul acestora.
Laboratoarele de cercetare sunt dotate cu aparatura necesara, cu tractoare si o parte din masinile necesare executarii lucrarilor din campurile experimentale.
Ferma Moara Domneasca are o formatie de mecanizare echipata cu 7 tractoare U650, corespunzator cu suprafata de lucru dupa cum urmeaza:
4 discuri
4 pluguri PP3-30
1 MAS
1CARP-4
1tractor TIM
7 grape stelate
4 grape
3 cultivatoare CCPU-4.2
3 grape cu discuri GD-3.2
1 MET-2500
1 MRM-2.2
1 MIG-5
1 SUP-4.8
1 SCP-8
Aprovizionarea tehnico- materiala se realizeaza prin serviciul ADT al SED Belciugatele si se desfasoara foarte deficitar pentru campurile experimentale.
In ce priveste forta de munca, aceasta e asigurata de personalul de la catedresi muncitorii zilieri.
Livrarea productiei se face catre trei beneficiari principali: Romcereal pentru produsele de la culturile de grau, porumb, orz, etc si SCS Belciugatele pentru materialul semincer, iar U.S.A. Bucuresti pentru contractele de cercetare.
Unitatea are in structura sa: un sef de ferma, un economist, un magaziner, 5 mecanizatori, un mecanic, un electrician, 6 muncitori permanenti si zilieri din satele Ganeasa si Moara Domneasca.
Ferma dispune de un atelier mecanic propriu, carburanti, un patul si o magazie centrala.
|
