CULTURA ORZULUI
. &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; Orzul se numara printre cele mai vechi plante luate în cultura. Sunt mentiuni ca el s-a cultivat din epoca de piatra, o data cu primele începuturi ale agriculturii. Orzul are multiple întrebuintari în alimentatia omului, în furajarea animalelor si în industrie. Orzul este folosit în alimentatia omului sub forma de arpacas, crupele obtinute din boabe de orz prin perlare se folosesc la prepararea supelor si sosurilor, iar macinate se folosesc în hrana sugarilor si la prepararea unor specialitati. Boabele de orz reprezinta un furaj concentrat foarte bun pentru animalele puse la îngrasat, cele producatoare de lapte si animale tinere.
. &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; Paiele de orz depasesc valoarea nutritiva a celor de grîu, ovaz si secara, fiind folosite ca un bun nutret fibros. Coltii (germenii de malt) si borhotul de bere au o buna valoare furajera, contribuind la stimularea productiei de lapte a vacilor. În obtinerea maltului si a berii orzul este folosit înca din antichitate, avînd o larga utilizare si în zilele noastre. Orzoaica datorita uniformitatii boabelor, a continutului mai scazut în proteine si mai bogat în amidon este materia prima cea mai buna la fabricarea berii
Particularitati biologice
. &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; Temperatura minima de germinare este 3-4 grade C., optima 20 grade C., maxima 28-30 grade C., iar cantitatea de apa circa 48% din masa boabelor. Radacina este mai redusa cu 8,7% din masa totala a plantei decît a grîului. La înfratire fiecare frate formeaza radacini proprii ca si la grîu secara si ovaz. Orzul are puterea de strabatere mai redusa decît alte cereale. Semanat prea adînc (6-7 cm) daca solul formeaza crusta puternica, deseori coltul nu poate sa rasara
. &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; Orzul are înfratirea mai buna decît grîul secara sau ovazul. Orzul de toamna are înfratirea mai buna decît orzul de primavara. La orzoaica înfratirea trebuie sa fie mai slaba pentru a nu reduce uniformitatea plantelor si respectiv a boabelor. Orzul si orzoaica de primavara au perioada de vegetatie de 90 - 120 zile.
Cerintele fata de clima si sol
. &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; Sînt în general mai reduse decît la grîu dar aceste cerinte sînt dependente de forma cultivata. Orzul este mai rezistent la temperaturi ridicate decît grîul, secara si ovazul. Orzul de primavara (furajer) avînd perioada de vegetatie scurta, reuseste în climate uscate sau cele aspre. Orzoaica pentru a realiza calitatea ceruta în fabricarea berii se cultiva în zone mai racoroase si umede, unde continutul proteic în boabe este mai scazut, prin prelungirea perioadei depunerii amidonului.
. &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; Orzul de toamna este mai sensibil la iernare decît grîul sau secara de toamna rezistînd pîna la -15 grade C., la nivelul nodului de înfratire daca a parcurs procesul de calire. Avînd perioada de vegetatie mai scurta orzul evita seceta, maturizîndu-se înainte de secetele de vara, scapînd astfel mai usor de sistavire comparativ cu grîul. Fata de sol orzul este mai pretentios decît grîul avînd sistemul radicular cu capacitate mai redusa de absorbtie si perioada de vegetatie mai scurta.
Rotatia
. &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; În stabilirea plantei premergatoare se are în vedere forma de orz cultivata si scopul culturii. Respectarea unei rotatii corespunzatoare la orz, fara cheltuieli suplimentare asigura sporuri de productie de peste 20%. Cele mai bune premergatoare pentru orzul de toamna sînt leguminoasele anuale si perene, borceagurile, rapita. Orzoaica de primavara se seamana dupa plante care lasa solul curat de buruieni si într-o buna stare de fertilitate, însa nu prea bogati în nitrati. Bune premergatoare sînt cartoful si sfecla de zahar fertilizate, sau porumbul daca resturile organice au fost tocate si bine îngropate sa nu îngreuneze semanatul
Fertilizarea
. &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; Consumul specific de substante nutritive la orz este apropiat de cel al grîului. Astfel pentru 1000 kg boabe plus productia corespunzatoare de paie, orzul consuma în medie între 24-29 kg N, 11-13 kg P si 21-28 kg K. în substanta activa. Gunoiul de grajd desi asigura sporuri de productie nu este valorificat economic de orzul de toamna nici de orzoaica. Deoarece gunoiul de grajd se aplica altor plante, orzul se fertilizeaza în general cu îngrasaminte chimice. Pentru toate formele de orz azotul se aplica primavara. Toamna se poate da o parte din doza de azot (1/4 - 1/3), numai dupa premergatoare care saracesc solul (floarea soarelui, porumb).
. &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; Administrarea îngrasamintelor cu fosfor se face sub aratura de baza. Îngrasamintele cu potasiu se aplica pe terenurile slab aprovizionate în acest element, administrîndu-se 80 - 100 kg/ha potasiu pentru orzul de t-na. Pentru orzoaica de primavara dozele de NPK recomandate sunt urmatoarele 40-60 kg/ha N; 40-60 kg/ha P; 30-40 kg/ha K în substanta activa.
Amendamentele atat pentru orzul de toamnana cat si pentru orzoaica de primavara se recomanda sa se aplice pe solurile acide, constituind o masura necesara pentru a asigura productii ridicate. În functie de aciditatea solului se aplica 3-6 tone/ha îngrasaminte calcaroase o data la 6-7 ani sub aratura de baza, de preferinta nu în anul semanarii orzului de toamnana ci în anii anteriori).
Lucrarile solului
. &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; La orzul de toamna lucrarile de baza ale solului si pregatirea patului germinativ sînt similare cu cele pentru grîul de toamna cu mentiunea ca au pretentii mai ridicate la calitatea acestor lucrari. Pentru orzoaica de primavara uniformitatea pregatirii terenului asigura o rasarire uniforma care contribuie direct la marimea si calitatea productiei
Samînta si semanatul
. &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; Samînta trebuie sa corespunda indicilor de calitate : puritate peste 98% germinatie peste 90%, si sa fie tratata contra bolilor si daaunatorilor specifici. Epoca de semanat a orzului de toamna este cu circa 5 zile înaintea grîului (între 15 septembrie - 10 octombrie), pentru ca plantele sa intre în iarna bine înradacinate si calite. Semanatul prea timpuriu determina o dezvoltare prea puternica a plantelor pîna la intrarea în iarna, favorizînd atacul de fuzarioza, fainare si viroze, iar întîrzierea duce la scaderea rezistentei la ger a plantelor. Orzoaica de primavara trebuie semanata în prima urgenta cînd se poate iesi în cîmp. Întîrzierea semanatului orzoaicei de primavara reduce productia, marimea boabelor scade si creste continutul în proteina, diminuînd calitatea produsului.
Densitatea de semanat a orzului de t-na este de 450-500 boabe germinabile/mp., iar la orzoaica de p-vara 450-500 boabe germinabile/mp. Distanta dintre rînduri la orz si orzoaica este de 12,5 cm. Adîncimea de semanat la orzul de t-na este de 3-5 cm, iar la orzoaica de p-vara de 2-4 cm în functie de textura si umiditatea solului. Adîncimile de semanat nu trebuie sa depaseasca limitele indicate, deoarece plantele rasar greu, mai ales daca se formeaza crusta, orzul avînd o putere mai slaba de strabatere. Adîncimea de semanat influenteaza atît intervalul semanat-rasarire, cît si dezvoltarea ulterioara a plantelor. Cantitatea de samînta la hectar, la densitatea amintita, pentru orz si orzoaica este între 160-200 kg/ha, în functie de MMB, puritate si germinatie.
Lucrari de îngrijire
. &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; La orzul de toamna se executa controlul semanaturilor toamna si iarna, eliminarea excesului de umiditate în toamna si primavara si celelalte lucrari de întretinere la desprimavarare în functie de starea culturii (fertilizare, tavalugire în cazul fenomenului de descaltare). Combaterea buruienilor la cultura orzului si orzoaicei se face cu erbicide similare cu cele de la grîu în functie de spectrul de buruieni care trebuie combatute
. &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; Pentru prevenirea si combaterea daunatorilor partilor aeriene la orz se fac si tratamente pe vegetatie. Astfel la aparitia larvelor gîndacului ovazului se fac tratamente cu unul din produsele Sinoratox 3 l/ha, Dipterex 1,5 l/ha, produse ce limiteaza si atacul de afide, tripsi, muste, etc.
. &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; Recoltarea
. &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; Recoltarea orzului începe la coacerea deplina, cînd umiditatea boabelor este sub 16-17%. Întîrzierea recoltatului provoaca mari pierderi datorita ruperii spicelor si a scuturarii boabelor.
. &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp;
Orzoaica pentru malt nu se recolteaza la umiditate mai
ridicata de 15%, deoarece numai astfel se asigura o mare capacitate germinativa
a boabelor. Daca recoltatul se face la
umiditatea boabelor peste 15%, se trece imediat la uscarea acestora pîna la
umiditatea de pastrare 14%. Orzul de toamna se coace cu 7-10 zile înaintea
grîului. El trece foarte repede în rascoacere, asa încît pericolul pierderilor
daca se întîrzie recoltarea sînt mai mari decît la grîu. Capacitatea de
productie a actualelor soiuri de orz de toamna cultivate în
CULTURA SORGULUI
. &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; Fiind originar din zona calda sorgul are cerinte termice ridicate. Temperatura minima de germinatie este 10 grade C., optima 30 - 32 grade C, maxima 40 grade C. Încoltirea si rasarirea decurg normal la temperatura mai ridicata (peste 15 grade C.). Plantele sînt sensibile la temperaturi negative. Sorgul este o planta de zi scurta, iar spre nord ziua lunga si temperatura mai scazuta prelungesc perioada de vegetatie. Fata de apa sorgul are cerinte mai reduse avînd un sistem radicular dezvoltat si coeficientul de transpiratie mai redus. Consumul mai mare de apa este în faza de crestere intensa a tulpinii si paniculului precum si la umplerea bobului. Cele mai bune rezultate se obtin pe solurile usoare (nisipo - lutoase), profunde, fertile cu reactie de la neutra spre alcalina. Nu merge pe soluri reci, compacte, acide sau cu apa freatica la mica adîncime. În tara noastra sorgul poate valorifica solurile saraturoase, unde nu merg alte cereale.
. &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; Rotatia
. &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; Sorgul reuseste dupa orice cultura si chiar dupa el însusi. Conditia principala este ca premergatoarele sa nu lase solul prea înburuienat, deoarece dupa cum s-a aratat, sorgul în prima parte a vegetatiei creste încet si se îmburuieneaza usor. El urmeaza de regul dupa cereale paioase însa se cultiva si dupa floarea soarelui si porumb. Dupa sorg se obtin rezultate slabe cu majoritatea plantelor cultivate, în special cu cele de toamna, deoarece solul ramîne sarac în apa si elemente nutritive (în primul rînd în azot). Pot urma dupa sorg plante de primavara, leguminoase pentru boabe, precum si porumb, floarea soarelui, etc.
. &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; .Fertilizarea
. &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; Deoarece sorgul pentru boabe se cultiva în conditii de seceta, de obicei factorul limitativ nu-l reprezinta elementele nutritive ci lipsa apei. În aceste conditii sorgul reactioneaza ceva mai slab la aplicarea îngrasamintelor. În conditii de umiditate mai buna si pe soluri sarace, sorgul reactioneaza la fertilizarile cu N 50-80; P 30-60; K 40, kg/ha s.a.
. &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; Lucrarile solului
. &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; Pregatirea terenului pentru sorg este ca si cea prezentata la porumb. De mentionat este faptul ca semanîndu-se tîrziu o atentie deosebita trebuie sa se acorde combaterii buruienilor primavara, prin discuiri repetate pîna la semanat. Acestea duc si la aerarea si încalzirea mai buna a solului, foarte necesara, mai ales în conditiile de cultura a sorgului tehnic pe soluri ceva mai grele si cu regimul hidric ridicat.
. &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; Samînta si semanatul
. &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; Samînta dupa recoltare se usuca la 14% umiditate si se conditioneaza. Înainte de semanat samînta se trateaza cu insecto - fungicidele utilizate si la porumb. Epoca de semanat la sorg este cînd se realizeaza în sol la 5 cm adîncime cca. 14 - 15 grade C. (dimineata la ora 8) iar temperatura este în crestere. Aceasta se realizeaza în a doua decada a lunii mai. Densitatea optima la sorgul pentru boabe este de 150000 - 200000 plante/ha, însa pe soluri sarace, pe nisipuri, pe saraturi, densitatea se reduce la 100000 plante/ha. La sorgul pentru maturi densitatea este de 40 - 60 mii plante/ha, iar la sorgul zaharat 60 - 80 mii plante/ha. Distanta între rînduri este de 70 - 80 de cm, folosindu-se pentru întretinerea culturii setul de masini de la porumb. Adîncimea de semanat este de 4 - 6 cm, însa pe solurile nisipoase se poate semana la 5 - 7 cm, iar pe solurile mai rele si reci la 3 - 5 cm. Cantitatea de samînta la hectar la sorgul pentru boabe si cel tehnic este de 10 - 15 kg. Semanatul sorgului se face cu semanatori universale, folosite pentru cereale paioase sau cu cele pentru porumb.
. &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; Lucrarile de îngrijire
. &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp;
Pentru combaterea
buruienilor si a crustei, cînd sorgul are 4 - 8
. &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; Recoltarea
. &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; Recoltarea este diferentiata în functie de scopul culturii. Sorgul pentru boabe se recolteaza la maturitate deplina (septembrie), nefiind pericolul scuturarii, folosind combina de cereale paioase, cu masa de taiere ceva mai sus si turatia tobei mai redusa. Pentru a grabi si uniformiza maturizarea se poate aplica desicantul Reglone 2 - 3 l/ha, cînd semintele au circa 30% umiditate. Dupa 7 - 14 zile umiditatea boabelor ajunge la 16 - 18%. Sorgul pentru maturi se recolteaza fie la coacerea în lapte cînd se obtin panicule de foarte buna calitate, ramificatii elastice, caz în care se renunta la productia de boabe, fie la coacerea în pîrga.
. &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; Productia
. &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; Sorgul hibrid pentru boabe ajunge la productii de 5000 pîna la 10000 kg/ha seminte si productie dubla de tulpini.
. &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; Sorgul pentru maturi produce1500 - 2000 kg/ha panicule uscate, 1000 - 1500 kg/ha seminte (daca se recolteaza în pîrga) si 5000 - 8000 kg/ha tulpini.
. &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; &nb 949k1019j sp; Sorgul zaharat realizeaza 4000 - 8000 kg/ha tulpini si 2000 - 3000 kg/ha seminte, prin presarea tulpinilor rezulta 60% suc cu 8 - 15% zahar, iar dintr-o tona de tulpini rezulta 50 - 60 litri
|
