Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload


Caracteristicile si domeniile de utilizare ale principalelor specii de lemn - Specii autohtone


Caracteristicile si domeniile de utilizare ale principalelor specii de lemn - Specii autohtone



Datorita proprietatilor fizico-mecanice, care pot diferi substantial de la o specie la alta, fiecare esenta de lemn are anumite domenii de intrebuintare. Recunoasterea speciei de lemn si cunoasterea caracteristicilor, respectiv a domeniilor de utilizare, este importanta pentru obtinerea unor produse de calitate superioara.


Specii autohtone

Speciile autohtone se clasifica din punct de vedere botanic in: specii de foioase si specii de rasinoase.




a. Specii de foioase

Principalele specii de foioase, mentionate in ordinea importantei lor, sunt: fagul, stejarul, nucul, frasinul, ulmul, carpenul, salcamul, teiul, plopul, mesteacanul, aninul, paltinul.

Fagul are un lemn de culoare alb-rosiatica, fara duramen sau cu duramen fals brun-rosiatic. Razele medulare sunt vizibile, formand oglinzi mari pe sectiunea radiala si lenticele pe sectiunea tangentiala. Inelele anuale sunt vizibile, fiind usor retrase in dreptul razelor medulare. Lemnul prezinta o textura fina.

Din punct de vedere al proprietatilor fizico-mecanice, lemnul de fag este un lemn omogen, tare si greu, prezentand contrageri mari. Este dens, cu fibra scurta, cu elasticitate si duritate medie. Se usuca usor, dar cu tendinta de crapare si deformare, putrezeste usor.

Din punct de vedere tehnologic, lemnul de fag se prelucreaza usor, se preteaza la colorare, se incleiaza, se lacuieste si se lustruieste bine.

Lemnul de fag se intrebuinteaza la fabricarea parchetelor, placajului, mobilei obisnuite si curbate, in industria chimica la distilarea uscata etc.

Stejarul are un lemn cu alburn alb-galbui-brun si cu duramenbrun-galbui pana la brun rosiatic. Razele medulare sunt bine conturate, inalte, formand oglinzi mari pe sectiunea radiala. Porii, dispusi inelar, sunt usor observabili cu ochiul liber, iar inelele anuale, delimitate de porii mari din lemnul timpuriu, sunt mari si mai neregulate. Lemnul de stejar are o textura uniforma, dar aspra, cu desene frumoase pe sectiunile longitudinale.

Lemnul de stejar este tare, greu, dens si cu contrageri mici. La uscare crapa si de aceea este supus unor regimuri de uscare lenta.

Din punct de vedere tehnologic se prelucreaza si se finiseaza bine, avand o culoare frumoasa cand este lustruit natur sau cand este acoperit cu lacuri mate.

Lemnul de stejar este utilizat la fabricarea furnirelor, panelelor, parchetului, mobilei, pervazurilor pentru usi si ferestre etc.

Nucul. Sunt mai multe specii, cel mai intrebuintat fiind lemnul nucului comun. Lemnul de nuc prezinta un alburn lat de culoare alb-cenusiu si un duramen brun-inchis cu dungi negricioase. Porii sunt uniform imprastiati, mari, vizibili cu ochiul liber si umpluti cu substante negricioase. Razele medulare fine formeaza oglinzi numeroase pe sectiune radiala. Lemnul de nuc are textura fina, cu desene frumoase, cele mai apreciate din punct de vedere estetic fiind cele ale lemnului situat spre radacina.

Lemnul de nuc este omogen, dens, tare si greu, cu contrageri mijlocii. Este un lemn flexibil si durabil.

Din punct de vedere tehnologic se prelucreaza bine prin frezare, strunjire, sculptare; se incleiaza si se finiseaza bine, prin lustruire suprafetele capatand un aspect frumos.

Lemnul de nuc este utilizat la fabricarea furnirului, a mobilelor fine, a patului pentru arme etc.

Frasinul are un lemn cu alburn lat, alb-galbui si cu duramen brun-deschis pana la brun-cenusiu sau brun-roscat. Inelele anuale se vad datorita porilor mari din lemnul timpuriu, in schimb razele medulare nu se vad cu ochiul liber. Lemnul are o textura grosiera, aspra, prezentand adesea fibre ondulate, care formeaza, mai ales pe sectiunile longitudinale, desene foarte apreciate din punct de vedere estetic.

Lemnul de frasin este dens, tare si foarte elastic, prezentand contrageri mijlocii. Se usuca greu, cu o tendinta pronuntata de crapare, motiv pentru care se aleg regimuri lente de uscare.

Se prelucreaza, se incleiaza si se finiseaza bine. De asemenea, se curbeaza si se deruleaza bine in furnire.

Este utilizat la fabricarea mobilei, schiurilor, aparatelor de gimnastica etc.

Ulmul este caracterizat de un lemn cu alburn alb-galbui-rosiatic si cu duramen brun-ciocolatiu. Razele medulare prezente in numar mare, slab vizibile cu ochiul liber, formeaza oglinzi brun-roscate, in sectiunea radiala. Inelele anuale sunt delimitate de porii mari din lemnul timpuriu. Prezinta o textura grosiera, cu desene frumoase pe sectiunile longitudinale.

Lemnul de ulm este un lemn greu, potrivit de tare, elastic, cu contrageri mijlocii si mari, care se despica greu. La uscare se deformeaza, crapa si isi inchide culoarea.

Se prelucreaza mai greu, dar se curbeaza, se incleiaza si se coloreaza bine. Nu se poate lustrui bine.

Lemnul de ulm este intrebuintat la obtinerea furnirului (ulmul mazarat constituind un material pretios la fabricarea furnirelor estetice), parchetului, mobilei.

Carpenul prezinta un lemn fara duramen, alb-rosiatic, cu luciu de sidef pe sectiune longitudinala. Razele medulare sunt late, iar inelele anuale destul de evidente, usor ondulate, retrase in dreptul razelor medulare; uneori, inelele anuale sunt grosier ondulate. Prezinta o textura fina.

Este un lemn omogen, dens, moale, potrivit de greu, rezistent la socuri mecanice si uzura; se despica foarte greu datorita fibrelor foarte incalcite.

Se foloseste in principal la confectionarea cozilor si manerelor pentru unelte si scule: cozi de ciocane, manere pentru pile, corpuri de rindele etc.

Salcamul are un lemn cu alburn alb-galbui si duramen galben-auriu pana la brun-verzui. Culoarea lemnului se inchide foarte mult din cauza oxidarii sevei. Razele medulare, foarte fine, dau un luciu auriu sectiunii radiale, foarte apreciat. Porii, dispusi inelar, sunt mari, vizibili cu ochiul liber si apar ca zgarieturi evidente in sectiunile longitudinale. Inelele anuale sunt delimitate de porii din lemnul timpuriu. Lemnul de salcam are o textura grosiera.

Salcamul are un lemn foarte durabil, tare, greu, dens, lipsit de elasticitate, caracterizat de contrageri mici. La uscare crapa, fiind necesara uscarea in regim lent.

Se intrebuinteaza ca lemn de constructie, pentru pari de mina, stalpi de telefon, doage de butoaie etc.

Teiul prezinta un lemn fara duramen de culoare alb-galbui-rosiatica. Razele medulare sunt rare si mici, iar porii sunt mici, uniform imprastiati, invizibili cu ochiul liber. Inelele anuale au linii sinuoase. Lemnul de tei are o textura fina, fara desene caracteristice.

Teiul are un lemn moale si usor, omogen, cu contrageri mici pana la mijlocii, aproape egale pe toate directiile. Se usuca greu.

Lemnul de tei se prelucreaza, se sculpteaza, se finiseaza si se incleiaza bine.

Din lemn de tei se fabrica mobila usoara, plansete pentru desen, chibrituri, placaj, furnir, panel, obiecte de uz casnic etc.

Plopul. Din varietatea de specii, sunt utilizate in special: plopul alb, plopul tremurator si plopul negru.

Plopul alb are un alburn ingust de culoare alb-galbui sau alb-rosiatic si duramen rosiatic sau rosiatic-brun. Razele medulare sunt foarte mici si numeroase. Porii, vizibili cu lupa, sunt mai mari si mai numerosi in prima parte a inelului. Prezinta pete medulare alb-rosietice.

Lemnul plopului alb este usor, moale, elastic si se lucreaza usor; este putin durabil. Se intrebuinteaza la fabricarea plansetelor pentru desen, a furnirelor (prin derulare), a chibriturilor etc.

Din punct de vedere calitativ, plopul tremurator este superior plopului alb. Lemnul plopului tremurator este alb-cenusiu, mat, cu inele anuale vizibile; duramenul nu este distinct de alburn. Textura este fina, fara desene.

Lemnul plopului tremurator este omogen, usor, moale si prezinta contrageri mijlocii. Se usuca cu deformari si se scamoseaza la prelucrare. Se coloreaza bine, dar se lustruieste greu si nu prea bine. Se intrebuinteaza la fabricarea chibriturilor, a celulozei necesara la obtinerea vascozei etc.

Plopul negru prezinta alburn alb-galbui sau alb-galbui-cenusiu, de latime mijlocie (8-12 inele) si duramen cenusiu-galbui. Inelele anuale sunt distincte si usor ondulate. Porii numerosi, relativ mari, grupati de regula radial, sunt sensibil egali ca marime si prezenti pe toata latimea inelului anual. Petele medulare sunt rare si de culoare alba.

Lemnul plopului negru este durabil, usor, poros si moale. Fiind mai atos, se prelucreaza mai greu decat lemnul celorlalte specii de plop. Se utilizeaza la fabricarea furnirelor si placajelor, a partilor interioare ale mobilei etc.

Mesteacanul are un lemn fara duramen, de culoare alb-galbuie sau alb-rosiatica, care prezinta un luciu sidefiu pe sectiunea radiala, datorat razelor medulare foarte fine. Inelele anuale se disting mai greu. Textura lemnului de mesteacan este fina si uniforma.

Lemnul de mesteacan este foarte omogen, semigreu, moale, lucios si elastic, prezentand contrageri mijlocii pana la mari. Se usuca greu, cu tendinta de patare. Se prelucreaza usor si bine, se incleiaza si se lustruieste bine; de asemenea se coloreaza bine, dar numai cu coloranti solubili in apa.

Este utilizat la fabricarea aparatelor pentru gimnastica, a schiurilor, chibriturilor, furnirelor etc.

Aninul. Specia cea mai des folosita este aninul negru. Aninul negru are un lemn fara duramen, initial de culoare alb-rosiatica, care devine portocaliu intens prin expunere la aer. Inelele anuale sunt vizibile, cu un contur usor ondulat. Prezinta atat raze medulare false, mate, cat si raze normale lucioase. Lemnul anin negru are o textura fina pana la semifina. Pori sunt uniform imprastiati, mici, invizibili cu ochiul liber.

Lemnul de anin negru este semigreu, moale, putin elastic, cu contrageri mijlocii pana la mari. In apa este mai durabil decat in aer. Se usuca bine, fara a prezenta crapaturi.

Lemnul de anin se frezeaza si se strunjeste bine, se deruleaza usor in furnire, se incleiaza, se coloreaza si se lacuieste bine.

Se intrebuinteaza la fabricarea creioanelor, a plansetelor pentru desen, a furnirelor si a mobilierului simplu sau sculptat.

Paltinul are un lemn fara duramen, alb sau alb-galbui, cu luciu pronuntat pe sectiunea radiala, dat de razele medulare care formeaza oglinzi numeroase, joase si foarte lucioase. Inelele anuale sunt vizibile, iar fibrele ondulate si nodurile mici, grupate, dau desene deosebit de apreciate (paltin cret, mazarat, „coada de paun”, „ochi de pasare” etc.). Lemnul de paltin are textura fina si uniforma.

Paltinul are un lemn omogen, semigreu, semidur, elastic, cu contrageri reduse. Se usuca greu, cu tendinte de crapare si de deformare. Se sculpteaza foarte bine si se prelucreaza, se coloreaza, se lacuieste bine.

Lemnul paltinului se intrebuinteaza la fabricarea mobilei, a instrumentelor muzicale, a furnirului si placajului etc.


b. Specii de rasinoase

Principalele specii de rasinoase prezentate in ordinea importantei sunt: molidul, bradul, pinul silvestru, tisa si laricele.

Molidul prezinta un lemn fara duramen, de culoare alb-galbui deschis, slab vargat, cu luciu pe sectiunea radiala. Inelele anuale, care se disting mai greu, au un contur regulat. Lemnul, cu inele regulate, inguste si dese, este foarte apreciat la fabricarea instrumentelor muzicale. Canalele rezinifere sunt mici. Este caracterizat de o textura fina si uniforma.

Lemnul de molid este moale, usor si elastic, cu contrageri reduse. Se usuca usor, repede si fara defecte. Se prelucreaza usor si se incleiaza, se coloreaza si se lacuieste bine.

Lemnul de molid se intrebuinteaza la fabricarea furnirului, panelului, mobilei, instrumentelor muzicale etc.

Bradul are un lemn fara duramen, de culoare alb-galbuie cu nuante albastrui-cenusii, fara luciu, fara canale rezinifere. Inelele anuale sunt distincte, cu contur regulat, cu lemn pronuntat, ceea ce determina o textura fina pana la mijlocie.

Lemnul de brad este usor si moale, se despica usor, prezinta contrageri reduse. Se usuca repede, fara deformari, dar cu tendinta de crapare. Prezinta smulgeri de fibre la rindeluire si se frezeaza mai greu, calitatea suprafetelor prelucrate fiind slaba. Se incleiaza si se finiseaza bine.

Pinul silvestru. Dintre speciile genului Pinus, pinul silvestru este cel mai intrebuintat. Lemnul pinului silvestru prezinta un alburn lat, galbui sau alb-rosiatic si un duramen clar, distinct, de culoare rosiatic-bruna. Inelele anuale se disting bine datorita diferentei de culoare dintre lemnul timpuriu si lemnul tarziu. Lemnul pinului silvestru este bogat in rasina, prezentand canale rezinifere de marime mijlocie pana la mare.

Pinul silvestru are un lemn moale, usor, elastic, cu contrageri mici. Se prelucreaza destul de bine, dar cu dificultati datorate continutului ridicat in rasina. Suprafetele prelucrate nu sunt netede.

Lemnul de pin silvestru se intrebuinteaza in constructii (pentru grinzi, dusumele, tamplarie), ca stalpi, la fabricarea mobilei etc.

Tisa are un lemn cu alburn foarte ingust, de culoare alb-galbui si un duramen distinct, de culoare brun-rosiatica, care poate prezenta uneori dungi mai inchise. Inelele anuale sunt clare, distincte, inguste, ondulate fin, cu textura fina si uniforma, fara canale rezinifere. Nodurile numeroase dau un aspect deosebit, prin desenele frumoase care apar la debitarea tangentiala a furnirelor.

Lemnul de tisa este greu, dur, foarte dens si cu contrageri mici. Se prelucreaza si se finiseaza bine, iar imbinarile prin incleiere sunt rezistente.

Lemnul de tisa se intrebuinteaza la mobila stil si la confectionarea unor mici obiecte de arta sculptate.

Laricele prezinta un alburn ingust, galbui-rosiatic si un duramen clar, distinct, brun-rosiatic. Inelele anuale sunt vizibile, cu o textura fina si uniforma. Prezinta canale rezinifere mici.

Lemnul de larice este moale, semigreu, cu contrageri mici. Se usuca usor, dar cu tendinte de deformare; se debiteaza mai greu si se coloreaza si se lacuieste cu dificultate datorita continutului ridicat de rasina.

Din lemnul de larice se produce tamplaria fina, lambriurile, mobila.



Document Info


Accesari: 812
Apreciat: hand icon

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )