Cultura legumelor solano-fructoase
Grupa legumelor solano-fructoase, din familia botanica
Solanaceae, cuprinde patlagele rosii(tomate), patlagele
vinete(vinetele),ardeiul gras, ardeiul gogosar,ardeiul lung,ardeiul
Kapia,ardeiul iute, de la care se consuma fructele bogate in principii
nutritive si chimice. Fructele contin vitamine din grupa A,B,B2,B6,PP,glucide,
saruri minerale(Ca,Ph, Mg, K, S si Zn),acizi organici. Proprietatile
terapeutice sunt recunoscute:revitalizant, antiscorbutic,dizolvant uric,diuretic,reduce
colesterolul(vinete), actiune stimulativa a stomacului(ardeiul iute) si
anticanceroasa(tomatele). Se cultiva in toata
Sunt plante anuale,cu inflorescenta dispusa in etaje(tomate) sau cu flori solitare(vinetele si ardeiul), cu fructe de culori diferite, cu crestere determinate, adica cu port pitic sau semiinalt sau cu crestere netederminata, adica cu port inalt(tomate). Plantele au radacina pivotanta, care patrunde adanc in sol. La tomate, tulpina nu-si mentine pozitia verticala, de aceea se araceste, pe ea formandu-se lastari, numiti copili. La ardei si vinete se formeaza 2-4 ramificatii pe care are loc fructificarea. Solano-fructoasele sunt plante termofile, nerezistente la temperaturile scazute din primavera si toamna. 626e47g
Alegerea si pregatirea terenului
se cultiva in toate zonele tarii pe soluri cu textura usoara, permjeabile, profunde,afanate,cu continut ridicat de substante nutritive si materie organica, libere de boli si nematozi, accesibile irigarii. Ca plante premergatoare se recomanda lucerna, leguminoasele,bostanoasele, varza, conopida,porumbul, graul. Ca lucrari de pregatire a terenului se indica: scarificarea, nivelarea, fertilizarea de toamna cu 3-50 t/ha gunoi de grajd, 120-200 kg/ha superfosfat si 100-200 kh/ha sare potasica in substanta active, ce se realizeaza concomitant cu aratura adanca la 28-32 cm. modelarea terenului este obligatorie, ca si perfectarea rigolelor de udat.
Cultura tomatelor
Tomatele ocupa o suprafata apreciabila si au o
importanta mare pentru piata interna si export. In conditiile din
Cultura
timpurie in
Cultura
de vara toamna in
Cultura protejata se practica in adaposturi joase si in sere acoperite cu material plastic in doua cicluri de productie:martie-iulie si martie-septembrie. Rasadul repicat se produce in sere inmultitor, semanand intre 5-10 februarie pe strat nutritive, in cuburi si ghivece nutritive. Plantarea are loc in a doua jumatate a lunii martie si a doua jumatate a lunii aprilie in adaposturile joase. Ca hibrizi se recomanda: Export II, Solara, Savor, Cristal. Ingrijirea culturilor consta in completarea golurilor din cultura:a conducerea plantelor cu o tulpina principala la 3-4 inflorescente sau 4-8 inflorescente in ciclul lung (martie-septembrie) cu inlaturarea lastarilor laterali si carnitul varfului de crestere. Se fac 4-6 fertilizari, 10-12 udari,defolierea, stimularea florilor, sustinerea cu spalieri de sarma sau araci, protectia plantelor contra bolilor si daunatorilor, controlul si dirijarea microclimatului. Recoltarea are loc din ultima decada a lunii mai pana in prima decada a lunii august. Productia este de 15-25 tone fructe la hectar.
Cultura fortata este extinsa in serile incalzite, acoperite cu sticla, de tip individual sau bloc, in doua cicluri de productie, iarna-vara(I) si vara-iarna(II). Hibrizii cultivati: Angela, Nemarom, Vemone. Rasadul se produce numai in sere inmultitor de sticla cu incalzire, cu semanatul pentru ciclul I intre 1-20 noiembrie, iar pentru ciclul II in perioada 1-25 iunie. Pregatirea normelor se face conform redate in partea generala:administrarea ingrasamintelor organice, mobilizarea solului, frezarea si modelarea terenului. Plantarea are lor in perioada 20 decembrie-10 ianuarie pentru ciclul I si in intervalul 10-20 iulie pentru ciclul II, la distanta de 80X50 cm. Lucrarile de ingrijire:se face completarea golurilor imediat dupa plantare, afanarea solului, mecanizat cu motoprasitoarea sau manual folosind unelte de tip Wolf. Plantele se conduc la o singura tulpina cu 10-12 inflorescente in primul ciclu de productie si 7 inflorescente in ciclul al II lea. Alte lucrari de ingrijire:mulcirea terenului, copilitul saptamanal, defoliatul la baza plantelor, stimularea fructificarii si polenizarea artificiala cu ajutorul unui vibrator electric, rarirea fructelor, prin indepartarea acelor ramase mici din inflorescenta, dirijarea factorilor de mediu, 10-12 fertilizari si udari, combaterea bolilor si daunatorilor. Recoltarea incepe in ultima decada a lunii martie si se termina in ultima decada a lunii iunie la ciclul de iarna-vara; pentru al II lea ciclu recoltarea are loc in intervalul 20 septembrie-10 decembrie. Productia realizata este de 80-100t/ha in primul ciclu si 50-70 t/ha in ciclul al II lea de productie.
Cultura vinetelor
Cultura acestei plante ocupa suprafete moderate, mai
ales in centru si sudul Moldovei, toata Campia Romana,
Metode de cultura
Vinetele se cultiva in
Date tehnice privind cultura vinetelor
Elementele fluxului tehnologic |
Caracteristici |
Soiurile |
Pentru camp:Daniela, Amurg, Pana Corbului 36; Pentru solaria:Andra, Daniela; Pentru sere:Rima |
Producerea rasadului |
Pentru camp:in rasadnite sau sere din plastic prin semanat intre 25 februarie-10 martie in cuiburi si ghivece nutritive; Pentru cultura protejata:in rasadnite sau sere inmultitor cu semanat intre 5-15 februarie in ghivece si cuiburi nutritive; Pentru cultura fortata:in sere inmultitor intre 20-30 decembrie in ghivece nutritive |
Plantarea rasadului |
In camp:5-20 mai; In adaposturi joase si sere solar: 1-10 aprilie; In sere de sticla:20 decembrie-10 ianuarie; Pe teren modelat la 50 X 40 cm |
Ingrijirea plantelor |
Completarea golurilor, fertilizari,8-12 udari, conducerea cu 2-4 ramificatii, combaterea bolilor si daunatorilor, sustinerea plantelor in cazul serelor |
Intretinerea solului |
Prasile manuale si mecanice, mulcerea terenului |
Recoltare |
Manuala, esalonat, in functie de coacerea fructelor in perioada 15 iulie-30 octombrie in camp;10 iunie- 10 septembrie in adaposturi;10 martie-20 iunie in serele de sticla |
Productia |
In camp:25-30 t/ha;in adaposturi:30-40t/ha;in sere de sticla:50-70 t/ha |
Cultura ardeiului
Ardeiul este o leguma care contine o mare cantitate de vitamina C si are multiple intrebuintari in alimentatie,in stare proaspata si chiar conservata. Planta este pretentioasa fata de caldura si apa,fiind iubitoare de lumina, de aceea se cultiva mai mult in sud, sud-estul si sud-vestul tarii.
Metode de cultura
Ardeiul gras si iute se cultiva in rasadnite si sere,in tot anul, iar ardeiul gogosar, lung si Kapia numai in camp, in perioada vara-toamna. Se cultiva numai prin rasad.
Date tehnice privind cultura ardeiului
Elementele fluxului tehnologic |
Caracteristici |
Soiuri recomandate |
Ardei gras:Galben superior,
Isalnita 85 V, Minis 27, Urias de California; Hibrizi:Sonar,Atlas,Bruinsma.
Ardei gogosar:Splendid, Neptun, Auriu, Granat,Titan. Ardei lung:Kapia de
Kurtovo, Lung romanesc, |
Producerea rasadului |
in rasadnite si sere, prin semanat la 20-25 februarie pentru cultura timpurie de ardei gras si iute;25 februarie-15 martie pentru cultura de vara la ardei gras si gogosar;la 5-20 martie pentru cultura tarzie la ardei lung si gogosari;in cuburi si ghivece nutritive,in pat nutritive, repicat si nerepicat,in functie de cultura, in rasadnite si sere in octombrie- februarie,esalonat |
Plantarea rasadului |
In cultura timpurie 20-25 aprilie la ardei gras si iute;in cultura de vara 25 aprilie-15 mai la ardei gras si gogosari;in cultura tarzie 5-20 mai la ardei lung si ardei gogosar; in cultura protejata februarie martie,in cultura fortata ianuarie |
Ingrijirea plantelor |
Completarea golurilor,comabaterea bolilor si daunatorilor. In sere se conduce la 2-4 ramificatii |
Intretinerea solului |
Prasile manuale si mecanice in numar de 4 pe rand,10-12 udari, fertilizari |
Recolatarea fructelor |
Manuala, esalonata din 20 iulie pana ain 1-10 octombrie,in functie de cultura;in sere recoltarea are loc in perioada martie-iunie |
Productia |
Ardei gras:15-20t/ha;ardei lung 20-25 t/ha si ardei iute 8-10 t/ha; in cultura fortata 40-60 t/ha |
Bibliografie:
-"Sisteme horticole comaparate"- Prof.univ.ing. Bujor MANESCU, Doctor docent in stiinte Conf.univ.dr. ing. Marcela STEFAN
-internet:www.gradinadelegume.uv.ro
|