Cultura porumbului pentru siloz
Zonarea ecologica. Se cultiva în mai toate zonele ecologice, dar foarte favorabile sunt zonele irigate din Câmpia Dunarii, Dobrogea, sudul Moldovei si Câmpia Banatului, pe soiurile de tip cernoziom, balan de stepa, brun roscate de padure si aluvionare.
Locul în asolament. Ca plante premergatoare se recomanda cerealele de toamna si culturile perene, mai putin sfecla de zahar.
Hibrizii. În cultura se prefera hibrizii precoci (35-40%) din suprafata si târzii (60-65%): Elan, Turda 200, Fundulea 420.
Pregatirea terenului. Porumbul reactioneaza foarte bine la fertilizarea cu gunoi de grajd si moderat la îngrasamintele cu azot, fosfor si potasiu. Ca lucrari ale solului se recomanda nivelarea terenului, aratura la începutul sezonului rece si pregatirea terenului în vederea sem 929x2318j anatului cu grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colturi.
Semanatul are loc în luna aprilie cu 50-70.000 plante/ha pe teren neirigat si 80-85.000/ha pe teren irigat, la distanta de 70 cm între rânduri.
Îngrijirea culturii consta din câteva udari, combaterea buruienilor, a bolilor si daunatorilor.
Recoltarea se face când porumbul a acumulat o masa vegetala maxima în faza de ceara a boabelor cu masini specializate.
Productia poate atinge 60-80 tone/ha masa verde în conditii de irigare si 25-40 tone/ha pe teren neirigat.
Cultura sorgului furajer
Aceasta planta începe sa se impuna în alimentatia animalelor pentru
continutul mare în calciu si fosfor si pentru rezistenta la seceta.
Sorgul ca specie (sorghum vulgare, sorgum bicolor) are doua subspecii
folosite ca furaje: sorgul pentru boabe cu panicul compact, dens care
formeaza boabe mari si sorgul furajer cu panicul rasfirat si care lastareste puternic (fig.
Fig.
Sorgul
a - panicul cu ax lung;
b - panicul cu ax compact
Zonarea ecologica. Se cultiva în Câmpia Româna, Dobrogea,
sudul Moldovei si Câmpia Banatului pe soluri de tip cernoziom si brun
roscat de padure dar prefera si aluviunile.
Locul în asolament. Sorgul urmeaza dupa leguminoase
perene, cereale de toamna, sfecla de zahar, porumb, plante medicinale, plante furajere, care elibereaza terenul pâna la 25 aprilie în cultura principala.
Hibrizii. Se cultiva numai hibrizi simplii dupa cum urmeaza:
- La sorgul pentru boabe: Andreea, Arolba, Fundulea 21, Fundulea 30, Fundulea 32;
- La sorgul furajer: Nutricom;
- La hibridul sorg x iarba de sudan: Fundulea 1104, Tinca si Tutova.
Pregatirea terenului. Se pregateste terenul începând cu
încorporarea a 30-80 tone/ha gunoi de grajd odata cu aratura, la care se adauga fosfor si potasiu în doze de 50-90 kg/ha. Sorgul valorifica eficient azotul care se aplica la semanat si dupa fiecare coasa. Ca lucrari ale solului se asigura aratura de toamna si patul germinativ în primavara cu grapa cu discuri si cu combinatorul în preziua semanatului.
Semanatul se efectueaza dupa 1 aprilie, la o temperatura în sol de
+12...13°C fiind o planta iubitoare de caldura, asigurând urmatoarele reguli:
- La sorgul pentru boabe: numar de plante la ha 77-200 mii plante la
teren irigat si 150-300 mii plante la teren neirigat; Norma de
samânta 8-12 kg/ha; distanta între rânduri 50-70 cm; adâncimea 3-6
cm în functie de sol;
La sorgul furajer si hibridul sorg x iarba de
150-200 mii/ha; samânta 40 kg/ha; distanta între rânduri 12,5-15 cm; adâncimea de semanat 2-3 cm.
Îngrijirea culturii. În perioada de vegetatie se fac lucrari de
îngrijire a culturilor prin 2-3 udari, erbicidarea cu SDMA în faza de înfratire a plantelor si combaterea daunatorilor (Tanymecus) cu Decis sau Sinoratox.
Recoltarea. Pentru nutret verde începe când plantele au
înaltimea de 40-50 cm si se continua timp de 20-25 de zile pâna la aparitia paniculului. Pentru fân se recolteaza când apare paniculul.
Productia, este de 25-30 tone/ha masa verde.
Cultura lucernei
Zonarea ecologica. Lucerna (Medicago Sativa) este planta
furajera cu cea mai mare suprafata si se cultiva în toate zonele ecologice, cu precadere pe terenurile irigate si pe tipurile de sol cernoziomice profunde, permeabile, bine aprovizionate cu substante nutritive cu ph peste 6,5. De asemenea da rezultate bune pe soiurile brun roscate de padure si balane de stepa irigate.
Locul în asolament. Ca plante premergatoare prefera
cerealele de toamna, cartoful timpuriu, mazarea si plantele anuale furajere recoltate pâna la începutul toamnei.
Lucerna ramâne în asolament 2-3 ani dupa care se desteleneste. Amplasarea lucernei dupa prasitoare timpurii nu se recomanda. În zonele colinare este de preferat sa se cultive în amestec cu graminee perene, iar în cele de câmpie singura (cultura pura).
Pe terenurile irigate se asociaza foarte bine cu golomatul.
Soiurile. În tara noastra au fost create o serie de soiuri valoroase, cu potential ridicat de productie si rezistenta marita la boli.
Lista oficiala a IDTIS propune pentru cultivate 17 soiuri perene dintre care mentionam: Adonis, Aurora, Satelit, Selena, Super, Topaz, Triumf.
Pregatirea terenului. Consta în fertilizare cu gunoi de grajd
la planta premergatoare cu 2 sau 3 ani înainte ca lucerna sa vina pe aceeasi sola, fosfor în cantitate de 50-120 kg P2O5/ha, azot numai pe solurile slab aprovizionate, la fel si potasiu. Aratura se executa la 22-25 cm adâncime la începutul toamnei, iar patul germinativ cu grapa cu discuri, urmata de tavalug, în primavara.
Semanatul. Se practica între 1-15 martie în zonele de câmpie
si 5-25 martie în zonele de deal, în cultura irigata. Institutul de la Fundulea recomanda semanatul pe terenurile irigate între 15-28 august în zona colinara si 25 august-5 septembrie în câmpia din sudul tarii. Aceasta epoca are o eficienta ridicata ceea ce face ca în anul I de vegetatie productia sa creasca cu 70-100%, consumul de erbicide sa sca da cu 50-70%, cel de apa cu 15-20%, iar combustibilul la lucrarile solului cu 20-30%. Semanatul se executa la 12,5 cm între rânduri cu 20-22 kg/ha samânta, la adâncimea de
1,5-2,5 cm.
Îngrijirea culturii consta din udari repetate în perioada de
vegetatie, dupa fiecare coasa, combaterea buruienilor pe cale chimica,
precum si a bolilor si daunatorilor. De retinut ca odata cu recoltarea masei verzi tratamentele se suspenda pentru a nu intoxica animalele care o consuma.
Recoltarea. Se recoltea za dupa urmatorul program: în anul I
în intervalul dintre începutul si mijlocul fazei de înflorire a plantelor; în
urmatorii ani la faza de îmbobocire. Se recolteaza manual cu coasa sau cu masini specializate.
Productia. Rezulta din 3-4 coase în anii normali si 5-7 coase
pe terenurile irigate, ajungându-se la 50-70 tone/ha masa verde, iar pe
terenurile neirigate la 25-30 tone/ha.
Cultura trifoiului rosu.
Trifoiul (Trifolium pratense) este o planta care da un nutret valoros, bogat în substante proteice digestibile
Zonarea ecologica este stabilita în regiunile mai umede si
racoroase din Transilvania, în nord-estul Moldovei, sud-vestul tarii si
sectoarele subcarpatice. Este rezistent la ger si cu pretentii reduse fata de caldura.
Locul în asolament. Ca plante premergatoare merg
prasitoarele timpurii, cerealele de toamna si de primavara, plantele anuale furajere, hibrizii de porumb. Se practica în cultura pura (singura) si în cultura ascunsa, cu orz de toamna si ovaz.
Soiurile cultivate sunt în numar de 13, dintre care se pot
retine: Dacia Tetra, Napoca Tetra, Roxana, Satmarean, Select, Verdi, Vesna.
Pregatirea terenului consta din aratura adânca si pregatirea
patului germinativ cu grapa cu discuri cu care ocazie se erbicideaza cu
Eradicom alivat si Dizocab, dar numai la cultura pura.
Semanatul are loc primavara devreme între 5-15 martie, la
adâncimea de 1,5-2,5 cm, la distanta de 12,5 cm între plante, cu 18-20 kg/ha samânta.
Îngrijirea culturilor se refera la irigarea solului în verile
secetoase, erbicidarea si combaterea bolilor si daunatorilor.
Recoltarea este succesiva în 2-3 coase, începând cu mijlocul
fazei de îmbobocire si începutul înfloritului, care se coreleaza cu coacerea ovazului daca cultura este ascunsa.
|
