Cum trebuie sa arate
un pom corespunzator pentru plantare : - sa aiba 1-2 ani, si o inaltime de
peste 1m;
- radacinile principale sa fie sanatoase, de peste 20-30 cm, iar in cazul
pomilor altoiti pe portaltoi vegetativi sa fie cu un smoc de radacini subtiri;
- tulpina si radacina nu trebuie sa fie deshidrata 21121y2415v te sau cu rani;
- la pomii de 2-3 ani, coroana trebuie sa fie deja formata.
Fasonarea radacinilor
-se face pentru improspatarea sectiunii la radacinile de schelet mai groase de
3-4mm. Tinand cont ca prinderea se face pe baza radacinilor groase, de schelet,
acestea se lasa cat mai lungi daca nu sunt ranite, in
caz contrar acestea se fasoneaza deasupra ranii. Prin aceasta
se innoiesc taieturile facute la scos, operand cu foarfeca; se scurteaza
radacinile frante ori ranite, imediat deasupra ranii, lasandu-se intregi cele
sanatoase principale. Radacinile subtiri, sub un milimetru diametru, se
scurteaza la 1-2 cm, iar cele uscate se pot suprima de la baza, pentru a
stimula aparitia altora noi.
Mocirlirea radacinilor
-consta in scufundarea repetata a radacinilor pomilor intr-un amestec alcatuit
din parti egale de balega proaspata de vaca, pamant de telina si apa. Aceasta mocirla stimuleaza vindecarea
ranilor si aparitia de noi radacini. Pomii se vor planta imediat dupa
aceasta operatiune pentru ca mocirla sa nu se usuce pe
radacini.
Ingrasarea la plantare
-este o alta conditie esentiala. In pamantul destinat
plantarii (stratul provenit de la suprafata) se amesteca 10-15 kg (1-2 galeti)
de gunoi de grajd bine putrezit, plus 50-60 g superfosfat si 50-60 g sare
potasica.
Stabilirea corecta a adancimii de plantare a pomilor fructiferi
-pomii se aseaza in gropi astfel ca punctul de altoire sa
ramana deasupra nivelului solului.Pe fundul gropii se face un musuroi din
pamant reavan pe care se aseaza radacinile pomului. Se arunca
apoi pamant marunt si reavan (din cel amestecat cu ingrasaminte),
introducandu-se usor cu degetele rasfirate printre radacini.
Dupa ce au fost acoperite radacinile, se scutura usor pomul (fara
sa fie tras afara) pentru ca pamantul sa patrunda bine intre toate radacinile.
Dupa ce s-a nivelat solul tras peste radacini, se
taseaza foarte bine prin calcare insistenta. Se trage apoi tot pamantul in
groapa, pana la nivelul superior al acesteia si se calca din nou.
Daca este cazul se mai adauga 5-10
kg mranita, o galeata de apa, apoi se mai calca o data si se face un musuroi
larg in jurul trunchiului pentru a proteja radacinile de ger. Cu restul
pamantului ramas se executa apoi o copca (farfurie) in jurul pomului. In
aceasta copca se toarna 1-2 galeti de apa.
Udarea este absolut necesara la
plantare pentru ca apa dreneaza toti graunciorii de pamant intre radacini,
elimina aerul, previne aparitia mucegaiului, iar pomul se lasa putin in jos,
"se asaza" revenind astfel cu coletul exact la nivelul suprafetei
solului; adica la fel cat a fost in pepiniera.
Dupa ce apa
a patruns in sol, se strange tot pamantul din jurul pomului sub forma de
musuroi. Acesta are rolul de a proteja radacinile pomului impotriva inghetului
din timpul iernii.
Coroana sau partea aeriana a pomului
ramane nefasonata; taierile
urmand sa se efectueze in primavara, la sfarsitul
lunii februarie, inceputul lunii martie.
Alegerea portaltoilor
-trebuie facuta in functie de calitatile solului. Pentru
solurile uscate din zona de campie se prefera ca portaltoi zarzarul pentru
cais, eventual pentru prun; migdalul amar si piersicul pentru piersic;
mahalebul pentru cires si visin, corcodusul pentru prun, parul franc pentru
par, marul franc pentru mar.
Unde sa taiati :
-nu taiati prea aproape de trunchi. , astfel de taieturi sunt prea mari si intarzie vindecarea. Nu taiati nici prea departe de
trunchi pentru ca veti lasa un ciot urat, care poate
fi usor invadat de insecte. Rana nu se va vindecat
decat dupa ce ciotul este inlaturat.
-faceti taietura chiar dupa guler (partea mai umflata unde
creanga se intalnste cu trunchiul). Aceasta parte contine substante care
grabeste formarea tesutului ce sigileaza taietura.
In pomicultura,
dupa efectuarea taierilor si stropirilor de iarna urmeaza o serie de lucrari si
stropiri care vor asigura recoltele acestui an.
Tratamente
La mar se aplica doua tratamente de baza cand:
1. 10-20% din mugurii florali sunt la inceputul infrunzirii (sunt cat o
urechiusa de iepure);
2. 10-15% din flori si-au scuturat petalele.
-ambele tratamente se executa impotriva rapanului si a fainarii.
La aceste stropiri, se folosesc unul dintre urmatoarele produse: Benlate 50WP 0 -0,07%, Punch 40EC 0,005 - 0,0075%, Rasumin 0,15%,
Systane 0,1 - 0,125%.
Este indicat sa folositi solutiile alternative pentru
o mai mare eficienta.
La prun de o importanta covarsitoare sunt in aceasta perioada
urmatoarele tratamente:
1. Pentru reducerea rezervei de daunatori, stropirea se aplica intre fazele de
buton verde si inaltarea inflorescentelor. Tratamentul se aplica cu zeama
bordeleza 1% sau Turdacupral 50 PV 0 %.
2. La caderea petalelor, prunii se stropesc cu unul din urmatoarele produse:
Dithane M45 0 % sau Vondozeb 0,2%.
La par in aceasta perioada este obligatoriu tratamentul pentru
rapan si defoliatoare care se executa cu Dithane M45 0 %
sau Vondozeb 0,2% si se efectueaza in intervalul dintre inflorirea corolei si
deschiderea primei flori.
La cires si visin se folosesc aceleasi produse ca la par,
impotriva moniliozei si antracnozei si se aplica la scuturarea petalelor.
La piersic si cais se aplica o stropire impotriva moniliozei,
fainarii cu Dithane M45 0,2% sau Vondozeb 0,2% sau Sumilex 0,1%, atunci cand
10-15% din flori si-au scuturat petalele.
Este bine de retinut ca in perioada de vegetatie piersicul nu
suporta stropiri cu zeama bordeleza.
Greseli:-daca sapati gropi prea mici si radacinile vor creste anevoie, fapt ce duce la o dezvoltare anemica a partii aeriene, adica a coroanei si a trunchiului.
Înainte de plantare, tineti pomii prea mult cu radacinile expuse la aer.
Cu ocazia fasonarii, taiati prea scurt radacinile. Acoperiti pomul pâna la punctul de altoire (deci prea adânc) si nu pâna la colet, cum este corect. Plantati când solul este prea umed sau prea uscat, sau chiar înghetat.
În timpul plantarii, radacinile pomului nu se rasfira bine pe musuroi.
În jurul radacinii nu puneti pamântul cel mai bun si nu calcati suficient de puternic pe pamântul din jurul tulpinii pentru fixare. Daca pomii sunt înclinati, va sfatuiesc sa puneti tutori sau apasati cu piciorul pamântul de la baza trunchiului în partea opusa înclinarii.Cum procedati: marul îl plantati sub forma de varga. Dupa plantare, primavara, înainte de umflarea mugurilor, scurtati varga la înaltimea de 60-70 cm, din care 40-50 cm sunt rezervati pentru trunchi. Daca pe varga se gasesc ramuri anticipate (crescute deja), cele situate pe trunchi le taiati la inel, iar cele din zona coroanei, la doi muguri de la baza.În luna mai, când lastarii au 20-30 cm, alegeti doi dintre ei, orientati-i pe directia rândului de sârma, pentru formarea sarpantelor plus lastarul de prelungire a axului central. Cei trei lastari retinuti pentru formarea scheletului palmetei îi lasati sa creasca liber. În caz de necesitate, în cursul lunii iunie, echilibrati cresterea celor doi lastari ce vor forma primul etaj, aplecându-l pe cel mai viguros dintre ei sau orientându-l pe verticala pe cel mai slab.În luna septembrie, înclinati lastarii rezervati pentru formarea primului etaj la unghiul definitiv de 45 grade (fata de axul trunchiului), prin legare de sârmele spalierului.În primavara anului al doilea, înainte de pornirea în vegetatie veti proiecta etajul al doilea. Atunci scurtati axul central la 100-110 cm, deasupra primului etaj. sarpantele primului eraj ramân nescurtate, pe fiecare brat suprimati câte 3-4 muguri situati imediat sub cel terminal, pentru a preveni aparitia lastarilor concurenti.În cursul lunii mai, când lastarii au lungimea de 6-8 cm, îi alegeti pe cei necesari pentru formarea ramurilor de schelet, adica sarpantele etajului doi si prelungirea axului central, iar pe ceilalti îi suprimati.
În iunie, înclinati definitiv bratele primului etaj si ale celui de-al doilea la 45-55 grade fata de verticala. În primavara anului al treilea, primii normal dezvoltati prezinta doua etaje. Atunci scurtati prelungirea axului palmetei la 80-90 cm fata de etajul al doilea, în vederea proiectarii etajului al treilea, care va fi format din doua ramuri orientate pe directia rândului de sârma. Pe bratele primului etaj, alegeti câte o ramura anuala viguroasa, pentru formarea primei subsarpante, plasata la 30-40 cm de la baza sarpantei.Pe axul palmetei, între etaje, se lasa câteva ramuri de rod distantate la 20-25 cm una de alta. Formarea palmetei etajate cu brate oblice se încheie în anul al patrulea.În final, aceasta palmeta are o înaltime de 3 m si o largime de 1 m. sarpantele celor trei etaje trebuie sa fie paralele. Distantele între pomi sunt de 3 -4 m.
|
