Factorii care determina productia agricola
Factorii ecologici constituie totalitatea factorilor din condiŃiile de mediu, care condiŃioneaza cresterea si dezvoltarea plantelor. Factorii de vegetaŃie sunt elemente ale mediului natural care intervin activ in viaŃa plantelor, determina existenŃa acestora si capacitatea lor de sinteza a materialului vegetal. Prin elementele pe care le conŃin, factorii ecologici, condiŃioneaza arealele speciilor si randamentele pe unitatea de suprafa a.
Avand condiŃii foarte variate de clima si sol,
Nivelul producŃiei vegetale este condiŃionat de urmatorii factori:
) factorii ecologici cuprind:
factorii climatici: lumina, temperatura, precipitaŃiile, aerul si vantul.
Cunoasterea relaŃiei planta – factori climatici sta la baza zonarii ecologice a speciilor, a soiurilor si hibrizilor. Prin tehnologiile de cultivare se cauta imbunataŃirea acestor factori, reducerea efectului lor negativ prin masuri culturale si crearea de genotipuri pentru specificul climatic din diferite zone ale Ńarii.
Lumina In procesul de fotosinteza, cu ajutorul clorofilei, energia luminii solare este folosita in sintetizarea substanŃelor organice din plante. Asupra fotosintezei plantei au influen a: intensitatea, calitatea luminii si durata de iluminare.
Intensitatea luminii condiŃioneaza parcurgerea fazelor de vegetaŃie cresterea, inflorirea, fructificarea) la cereale, calitatea si conŃinutul de zahar la sfecla pentru zahar si cel de amidon la cartof si produc ia plantelor. Sunt plante adaptate la intensitaŃi luminoase mai ridicate plante de lumina” sfecla de zahar, floarea soarelui, bumbacul etc ) si plante de cultura cu un aflux mai mic de lumina „plante de umbra” inul pentru fibre .
Calitatea luminii. Componentele ei spectrale influenŃeaza cantitatea si calitatea recoltei. S a constat ca sub acŃiunea razelor rosii si galbene se sintetizeaza, in special, hidraŃi de carbon, iar in cazul razelor albastre mai multe substanŃe proteice.
Durata iluminarii. Lungimea zilei este specifica fiecarei plante ca rezultat al adaptarii la condiŃiile de formare. Sunt plante de zi scurta: soia, fasolea, tutunul, orezul, porumbul, sorgul, meiul etc , cele originare din latitudini sudice, fructifica la inceputul toamnei si plante de zi lunga care fructifica vara: graul, orzul, ovazul, secara, inul, mustarul, cartofii timpurii etc. L.S. Muntean si colab. .
Caldura. Cerin ele plantelor pentru caldura variaza in funcŃie de specie, soi sau hibrid si cu fazele de vegetaŃie. In timpul cresterii si dezvoltarii plantelor este important ca varia iile de temperatura sa se incadreze in variaŃiile de regim, iar limitele minime sa nu scada sub pragurile biologice. Acestea se considera cel puŃin temperatura minima de germina ie, respectiv sC limita peste care plantele asimileaza.
Cunoasterea temperaturii minime de germinare are importanŃa in stabilirea perioadei de semanat astfel: graul, orzul, orzoaica de primavara, ovazul, borceagul, mazarea se pot semana la sC in sol; bobul, lupinul si macul la sC; soia, floarea soarelui la sC; porumbul la sC; fasolea si bumbacul la sC; orezul si meiul la sC etc.
In urmatoarele faze de crestere, plantele au nevoie de o temperatura minima denumita „zero biologic”. La plantele originare din climat temperat (graul, secara, orz, ovaz) zero biologic este considerat sC, iar la plantele originare din climatul cald sC.
Un indice de evaluare a necesarului de caldura este
Aerul. Via a plantelor este dependenta de componentele aerului atmosferic si al celui din sol. Aerul din sol influenŃeaza cresterea sistemului radicular al plantelor si viaŃa microorganismelor.
Apa. Necesarul de apa este diferit pe parcursul perioadei de vegetaŃie. Pentru a germina cerealele absorb % din greutate, iar leguminoasele %. Sunt perioade in care de consumul de apa depinde foarte mult evoluŃia plantelor, acestea sunt denumite „faze critice” la grau, orz, ovaz- impaiere inspicare si formarea bobului; la porumb – inspicare formarea bobului; la floarea soarelui – inaintea formarii calatidiului . Raportul intre cantitatea de apa consumata si substanŃa uscata sintetizata reprezinta coeficientul de transpiraŃie sau „consumul specific de apa”. Coeficientul de transpiraŃie la aceeasi planta este influenŃat de potenŃialul de fertilitate a solului, condiŃiile de clima si varsta plantei.
factorii edafici sunt lega i de sol: textura, structura, apa freatica, microorganismele din sol, substanŃa organica, chimismul solului etc.
Nivelul recoltelor este influen at in mod determinant de fertilitatea naturala a solurilor si de masurile agrofitotehnice care se intreprind pentru imbunataŃirea acestei fertilitaŃi. Masurile culturale aplicate asupra solului, asigura plantelor condiŃii de vegetaŃie pentru recolte optime sau eficiente economic.
factorii biotici – constituie un grup eterogen de factori legaŃi de acŃiunea organismelor vii.
In relatia plantelor de cultura cu factorii biotici sunt microorganismele din sol (cele simbiotice, patogene, etc), insectele daunatoare, buruienile si alte organisme care au influenta asupra palntelor cultivate.
) factorii biologici soiul/hibridul si valoarea culturala a materialului de semanat - influen eaza calitativ si cantitativ producŃia prin intermediul informa iei genetice pe care o poseda soiul sau hibridul cultivat. Fiecare soi sau hibrid poseda un anumit potenŃial de producŃie care constituie obiectivul principal de valorificare, al producatorului agricol in condiŃii de eficienŃa economica.
) factorii tehnologici – influenŃeaza producŃia agricola prin tehnologia aplicata, corelata cu cerin ele fiziologice ale plantelor in anumite condiŃii de mediu.
) factorii social economici - prin optimizarea tuturor acestor factori aminti i se poate mari capacitatea de producŃie a plantelor productivitatea , favorizand unul sau mai mulŃi factori de productivitate de care planta dispune.
Factorii ecologici ac ioneaza asupra plantelor concomitent si in interacŃiune cu intensitaŃi diferite pe fazele de vegetaŃie. EvoluŃia acumularii vegetale parcurgerea fazelor de vegeta ie si durata acestora , este legata strans de evolu ia si intensitatea factorilor ecologici.
Expresia generala a producŃiei agricole este:
Y = NxBxM in care:
Y – recolta sau rezultatul economic final;
N – capacitatea naturala de producŃie a terenului; B – capacitatea biologica de fotosinteza a plantei;
M – cantitatea si calitatea muncii vii si materializate in agricultura si din ramurile care participa la obŃinerea recoltei (D. Teaci, , Gh. Bilteanu, .
Cunoasterea si dirijarea factorilor enun a i creeaza condiŃii de sporire cantitativa si calitativa a producŃiei agricole vegetale.
|
