Functiile agriculturii
Agricultura are un rol esential in orice program de dezvoltare rurala.
Functia de baza a agriculturii de prelucrare §i aprovizionare cu marfuri agroalimentare, in conditiile supraproductiei sale, a excedentului permanent, in unele tari europene a fost sensibil diminuata.
In schimb o serie de functii mai putin importante cu 25-30 ani in urma au inceput sa devina dominante cum ar fi:
producerea de bioenergie,
agroturism,
. pastrarea si ameliorarea mediului ambiant si a spatiului peisager rtc.
Foarte multe tari au parasit conceptul 13413l1120n de dezvoltare intensiva §i de specializare a agriculturii.
Aceasta optica noua conduce la ideea de schimbare a centrului de greutate de pe aspectul productivist pe aspectul multifunctional al agriculturii.
Agricultura multifunctionala, chiar daca din punctul de vedere strict al productiilor si profltului este mai putin performanta in schimb din alte puncte de vedere (turistic, peisagistic, ecologic, social etc.) este mult mai apreciata.
Functiile agriculturii plurifunctionale sunt, in principal, urmatoarele:
. producerea de materii prime alimentare si de alimente necesare aprovizionarii populatiei;
. producerea de materii prime pentru industria prelucratoare (nealimentara);
. producerea de materii prime energetice (functie noua si extrem de importanta in zonele cu supraproductie alimentara);
. sporirea capitalului turistic prin pastrarea si infrumusetarea patrimoniului peisagistic;
. conservarea elementelor vitale (sol, aer, apa, flora, fauna) prin exploatarea lor durabila intr-o agricultura ecologies care sa asigure stabilitatea agroecosistemelor;
. armonizarea spatiului rural in stransa legatura cu o agricultura sanatoasa si diversa.
Cu privire la situatia economica a agricultorilor, in Europa se constata doua tendinte diferite:
1. In tarile vest-europene datorita scaderii preturilor produselor agricole si a liberalizarii pietelor. se manifests un evident proces de reducere a veniturilor agricultorilor. El este mai intens in zonele defavorizate. iar consecintele se observa atat pe termen scurt prin parasirea de catre agricultori a exploatatiilor si chiar a zonei iar pe termen lung prin abandonarea si depopularea acestora. Abandonarea agriculturii din aceste zone, ca principals activitate economica, are implicatii multiple asupra ansamblului vietii sociale, culturale si institutional.
2. In zonele central si est-europene, prin trecerea de la sistemul economic social centralizat la sistemul economic social centralizat la sistemul economiei de piafa s-au produs importante schimbari in sistemul agroalimentar. Se pune problema refacerii exploatatiilor agricole si a structurilor economice si comerciale necesare functionarii sistemului agroalimentar.
Politicile rurale de dezvoltare in domeniul agriculturii, pentru a fi eficiente trebuie sa aiba o actiune complexa, cu implicatii pe termen mediu si lung, care sa garanteze o evolutie cu maxima posibilitate de valorificare.
Tendinta de integrare a tarilor est europene in UE precum s.i mcercarea de scurtare a perioadei de tranzitie a acestora fac ca agricultura din toate tarile sa aiba probleme agricole comune.
Printre cele mai importante cai de actiune pentru noua formula agrara consideram capot fi retinute urmatoarele:
1. Stoparea exodului rural-urban. Extinderea agriculturii multifunctionale de tip biologic solicita un numar mai mare de persoane ocupate in agricultura, in perioade mai lungi de timp pe parcursul anului agricol comparativ cu ramurile agriculturii specializate.
Sporirea gospodariilor agricole care practica agricultura multifunctionala si biologica nu se poate face peste limita solubilitatii pietii agroalimentare.
Preturile produselor bio fiind mult mai mari comparativ cu produsele obtinute prin tehnologiile actuale, cererea de astfel de produse este strict limitata si cu o evolutie lenta.
2. Agricultura, avand functii multiple, este firesc ca societatea, beneficiara acestora, sa plateasca nu numai produsele agricole. adica hrana, ci si serviciile indirecte care contribuie la ameliorarea habitatului; mfrumusetarea peisajului.
3. Printre alternativele energetice la criza materiilor fosile, cu epuizare mai apropiata sau mai indepartata, este si productia agricola de bioenergie. Astfel, agricultura a dobandit o noua functie: producatoare de materii prime energetice.
4. Multe zone din Europa, din vest sau est, sunt afectate de o serie de fenomene nefavorabile asupra solului, apei sau starii generale a mediului agricol. Acestea trebuiesc identificate si gasite solutii pentru ameliorarea lor.
5. Politicile agricole de dezvoltare, de consolidare a exploatatiilor privat-familiale sunt cele mai necesare si actuale pentru tarile in tranzitie. Problema care se pune este de refacere a acestor gospodarii familiale.
Agricultorul trebuie sa aiba statut de liber intreprinzator, iar proprietatea si activitatea sa trebuie sa fie protejate juridic de catre stat.
|
