Terenul se ara din toamna la 25-30 cm adancime. Primavara, dupa ce s-a uscat, terenul se lucreaza cu grapa pentru a nu forma crusta. Intr-o parte a gradinii se rezerva un loc pentru culturile care raman pe loc mai multi ani. Amenajarea terenului consta in executarea canalelor (santurilor ) de irigare. La impartirea terenului pe parcele se va tine cont

de modul de udare al legumelor de pe parcelele respective, precum si de cerintele legumelor (lumina, adapost, etc.).
Pentru culturile timpurii se pot face straturi inaltate sau coborate de 10-20 cm si 1-1,3 m latime despartite de poteci late de 30 cm.
Este recomandat sa nu se cultive aceeasi planta 2 ani la rand pe acelasi loc, deoarece productia din anul urmator va fi mai mica si mai slaba calitativ, mai ales datorita inmultirii de boli si daunatori, specifici culturii respective.
De retinut ca o leguma se cultiva din nou pe acceasi parcela dupa 2-4 ani.
Foarte mare importanta are fertilizarea terenului din toamna (fertilizare de baza), prin care se asigura nevoia de hrana pentru urmatoarele 2-3 culturi.
Ingrasarea terenului se face odata cu aratura de toamna, imprastiind ingrasamantul cat mai uniform.

Pregatirea semintelor

Pentru obtinerea unor productii legumicole mari si de calitate

este bine sa se foloseasca seminte care indeplinesc anumite conditii, si anume:

Soiul legumei sa fie indicat pentru zona si solul specifice terenului

ales.

Perioada de vegetatie a culturii (soiuri timpurii, de vara

, tarzii, etc.).

Calitatea germinativa a semintelor si vechimea lor.

Este bine ca semintele sa se procure de la producatori autorizati sau magazine speciale. De mare importanta este si tratarea semintelor impotriva bolilor

si daunatorilor. Semintele procurate de la producatori sunt deja tratate in acest sens.

Ingrasamintele

Fertilizarea terenului

este bine sa se faca folosind numai ingrasaminte organice

, deoarece este mai sanatos

si pentru Dvs., cat si pentru clientii amatori de legume proaspete, care vor aprecia acest lucru.
Solul bogat in substante hranitoare va da o recolta mai mare, iar legumele vor fi mai gustoase si mai bune calitativ. De aceea gradina de legume trebuie fertilizata in fiecare an.
Cel mai bun ingrasamant este gunoiul de grajd putrezit, care se aplica de regula toamna, la pregatirea terenului. In functie de posibilitati, gunoiul se da in primul rand la culturile de castraveti, vinete, varza, conopida, tomate, ardei, cartofi, dovlecei.
Un alt ingrasamant organic este mranita , care se obtine in amestec din gunoi de grajd foarte bine putrezit (2-3 ani) si resturi vegetale

descompuse.
Aceasta se foloseste in cantitati mai mici, aplicandu-se in special la cuiburile vegetale, la plantare, insamantare sau la ingrasarea suplimentara.
Compostul se prepara destul de usor, din resturi vegetale, paie, frunze uscate, buruieni smulse la plivit, cenusa, resturi alimentare. Toate acestea se asaza in gramada intr-un loc mai izolat. Coama gramezii va forma o scobitura pentru ca apa de ploaie sa se stranga si sa patrunda in interior

. In lipsa ploilor gramada se va uda periodic cu apa sau cu urina de la animale. Odata la 3 luni, gramada de compost se intoarce si se muta alaturi, straturile de sus asezandu-se la baza, iar cele de jos la coama. Dupa 2-3 ani se va obtine un ingrasamant foarte valoros d.p.d.v. nutritiv, care se foloseste la fel ca mranita.
Amanunte despre folosirea ingrasamintelor pentru fiecare tip de leguma in parte puteti afla in paginile referitoare la aceste legume.

Obtinerea rasadurilor de legume

Legumele ce se cultiva mai frecvent prin rasaduri sunt rosiile, vinetele si ardeii, care au cerinte mai mari in ce priveste caldura si necesita o perioada mai mare de vegetatie pana la recoltare.
Prin rasaduri se cultiva si plante

mai putin pretentioase, ca varza, conopida, gulia, in scopul de a obtine productii timpurii, de asemenea si prazul, ceapa de apa, telina, castravetii, si dovleceii, tot in acelasi scop.

Realizarea rasadnitelor presupune urmatoarele materiale: gunoi de grajd proaspat, nefermentat; pamant de rasadnita (de "telina"); tocuri de lemn

; geamuri; rogojini.
Gunoiul de grajd se foloseste pentru incalzire (rasadnita calda). Cel mai bun este gunoiul proaspat de cal, care intra repede in fermentatie si da cantitatea cea mai mare de caldura. Se poate folosi si gunoi proaspat de vite, fiind indicat sa se amestece cu gunoi de cal.
Avantajele folosirii gunoiului de grajd sunt mai multe, printre care costul

scazut, nu necesita instalatii speciale, iar dupa ce s-a folosit poate fi intrebuintat la producerea de mranita sau ca ingrasamant suplimentar.
Pamantul de rasadnita, sau de telina, cum mai este denumit, se pregateste inca din timpul verii, in felul urmator:
- dintr-un loc intelenit (inierbat), pajisti, izlazuri, etc., se fac brazde groase de 10-12 cm si lungi de 20-30 cm. Acestea se asaza in gramezi, unele peste altele, cu iarba la iarba, intr-un loc umbrit, udandu-se din timp in timp pentru a putrezi mai usor. Dupa putrezire rezulta pamantul de telina care se amesteca in anumite proportii (vezi mai jos) cu mranita si nisip.
In lipsa unui loc intelenit se pot taia brazde dintr-un camp de lucerna sau trifoi. Nisipul se foloseste pentru a face pamantul de rasadnita mai permeabil si mai usor.

Proportii de amestec pentru diferite legume:

Cultura	Mranita %	Pamant de telina %	Nisip %
Rosii
Ardei, vinete
Castraveti
Varza, conopida
Salata

Tocul de rasadnita
Exista mai multe variante de rasadnite (ex.: cu 2 pante, ingropate, etc.), insa cea mai simpla este cea cu toc pe care o vom prezenta in continuare.

Tocul este format dintr-o rama de lemn de 25-30 cm inaltime, 4 m lungime si 1,5 m latime, avand prinsa din metru in metru cate o stinghie pentru sprijinirea foilor de geam, cu dimensiunea de 1 pe 1,5 m.
Rama se asaza pe un strat de gunoi de grajd amenajat pentru rasadnita, mai lat decat tocul, si gros de 40-70 cm. Geamurile au rol de mentinere a caldurii degajate.
In interiorul tocului se mai pune un strat de gunoi de grajd proaspat, de cca 5 cm grosime, dupa care rasadnita se acopera cu foile de geam si rogojini.
Dupa cateva zile, daca se constata inceperea fermentarii (apar picaturi de apa pe interiorul geamului), se asaza amestecul de pamant intr-un strat de 12-15 cm. Pamantul se grebleaza, dupa care se acopera iar rasadnita.
Semanatul in rasadnita se face cand pamantul s-a incalzit, lucru ce se constata prin aparitia buruienilor. Inainte de semanat, pamantul se niveleaza cu grebla, distrugand astfel si buruienile.

Semanatul in rasadnita se poate face in randuri sau prin imprastiere cat mai uniforma. Peste seminte se presara un strat de mranita gros de 1-2 cm. Se batatoreste usor pamantul si se uda cu o stropitoare cu sita fina, cu apa calduta.
Rasadurile se pot planta si in ladite, in ghivece sau in paharele din plastic, in lipsa tocurilor de lemn. Pe fundul laditelor se fac cateva gaurele prin care sa se scurga excesul de apa. Se asaza un strat de nisip de 1 cm grosime, dupa care se pune amestecul de pamant. Semanatul se face in randuri, la 4-5 cm distanta. Laditele se tin intr-o incapere incalzita, iar dupa rasarire se asaza langa geam, la lumina. Cand rasadurile au atins perioada optima, se planteaza in gradina.
Rasadirea in ghivece se aplica la legume care suporta greu transplantarea in gradina (ex. castraveti, dovlecei), asa fel incat acestea sa fie plantate in gradina cu pamantul din ghivece, fara a fi afectate radacinile.
Se folosesc ghivece mici de pamant ars cu diametrul de 6-8 cm sau paharele de plastic gaurite la fund. Ghivecele se umplu cu pamant pana la jumatate, apoi se seamana cate 2 seminte la ghiveci prin apasare cu degetul, dupa care se uda cu apa calduta si se tin la lumina si caldura.
La ghivece se mai pot produce rasaduri si de la alte legume

Rasadirea in ladite

Rasadirea in ghivece

Ingrijirea rasadurilor Pana la rasarire, rasadnita se tine acoperita cu geam si rogojini. Imediat ce plantele incep sa apara, se inlatura rogojinile pentru patrunderea luminii. Rasadnita se va aerisi zilnic, chiar si pe timp mai racoros, ridicand brusc geamul si lasandu-l imediat la loc. Pe masura ce timpul se incalzeste, aerisirea se va face tot mai des.
Daca pamantul din rasadnita tinde sa se usuce, se uda usor cu apa calduta. Nu trebuie sa fie nici prea multa umezeala, deoarece rasadurile se alungesc prea mult, se imbolnavesc si cad. Daca se intampla acest lucru, se aeriseste bine rasadnita, iar plantele bolnave se smulg.
Daca apar coropisnite, se ingroapa la 2-3 cm din loc in loc momeli.

Combaterea coropisnitelor prin momeli se face dupa urmatoarea reteta: se fierb 15 minute 100 gr boabe de grau; dupa racire se amesteca cu 5 gr insecticid (Aldrin, Detox, Duplitox, Sintox, Sinoratox, etc.) si 1 gr untdelemn.

Calirea rasadurilor se face cu scopul ca acestea sa se obisnuiasca cu conditiile climaterice mai aspre, la plantarea in camp. Pentru aceasta, cu 10-15 zile inainte de plantare se ridica geamurile, la inceput numai ziua, apoi si noaptea. Udatul in acest timp se reduce la minim sau se suprima total.
Plantarea rasadurilor se va face tinand cont

de perioadele specifice fiecarei legume, tinand cont de caracteristicile culturii respective.

Modurile de cultivare a legumelor

Legumele se cultiva prin urmatoarele metode:

Cateva soiuri de legume ce se pot cultiva in solar cu rezultate foarte bune:

rosii: Marita 15; Marita 25; Vidra 14; Isalnita 50; Delicates; Vemone

ardei gras: Export; Urias de California; De Dunarea; Solaris

vinete: Delicia; Bucurestene; Pana Corbului; Lidia; Narcisa

Dupa ce s-a incalzit pamantul in solar (10-15 zile de la montare si acoperire cu folie), se ierbicideaza si se modeleaza terenul in straturi ridicate pe rand, lasand distantele specifice fiecarei culturi intre randuri.
Plantarea rasadurilor in solar se face intre 20-25 martie la rosii, 5-15 aprilie la ardei, 1-15 aprilie la vinete.
Trebuie ca temperatura in sol la adancimea de plantare sa nu fie mai mica de 10-12 gr C. La plantare se folosesc rasaduri viguroase, sanatoase, produse in ghivece sau cuiburi nutritive. Inainte de plantare, rasadurile se uda si se trateaza contra daunatorilor.

Lucrari de intretinere in solar
Dupa plantare, in locul plantelor care nu s-au prins, se planteaza alte rasaduri din acelasi soi.
Se afaneaza solul prin prasile, prima oara la 10-12 zile de la plantare, apoi la 2 saptamani.
Legumele se iriga functie de cultura, de obicei intre randuri, aducand apa pe santuri.
Fertilizarea se face uniform, in apropierea randurilor, incorporand ingrasamantul in sol odata cu prasilele.
De mare importanta este dirijarea temperaturii si umiditatii, realizata prin aerisirea solarului si irigare corecta. Aerisirea se face prin deschiderea usilor din capete, sau prin ridicarea foliei la mijlocul solarului in zilele foarte calduroase.
Daca nu se respecta aceste conditii, apar bolile la plante si cultura poate fi periclitata. Combaterea bolilor se face prin masuri de igiena a culturii (indepartarea plantelor bolnave) si tratamente fito-sanitare.

Lucrari speciale:

La rosii:

- sustinerea plantelor pe sarme sau sfori cat mai din timp (20 zile de la plantare)

- copilitul (vezi ingrijirea rosiilor)

- carnitul plantei la 3-4 inflorescente pentru culturile extratimpurii si 8-10 inflorescente pentru culturile prelungite

- defolierea frunzelor de la baza, imediat dupa plantare, si a celor ingalbenite

La ardei:

- lucrari de formare a tufei, lasand 3-4 ramificatii; lastarii de rod se lasa in exterior si se ciupesc la 1-2 flori, iar lastarii interiori si cei sterili se suprima

- carnitul varfului lastarilor la 2 frunze deasupra ultimului fruct

- defolierea frunzelor batrane

La vinete:

- ciupirea lastarilor pana la aparitia primelor flori; se lasa 1-3 copili care se carnesc dupa 2-3 fructe; daca apar mai multe flori la un loc se raresc, lasand numai una

- se defoliaza frunzele de la baza si cele care umbresc florile

Insamantarea direct in camp se face pentru obtinerea de productii timpurii la legumele care suporta mai bine temperaturile mai scazute, ca morcovul, patrunjelul, mazarea, ceapa, salata, spanacul, etc. Unele seminte (morcov, patrunjel) rasar mai greu, la 20-25 zile.

Perioada de semanare la legumele de baza
Cultura	Distanta intre randuri/cm	Distanta pe rand/cm	Perioada de semanare
Morcov			1-15 III 25 V-25 VI
Patrunjel			1 III-5 IV
Ridichi de luna			1 III-15 IV
Ridichi de vara			25 IV-30 V
Ridichi de iarna			20 VI-10 VII
Sfecla rosie			1-10 IV 25 V-5 VI
Ceapa de consum			10-30 IX 20 II-10 III
Ceapa de arpagic			25 III-15 IV
Ceapa verde			1-10 XI 20 II-20 III
Usturoi			1-10 XI 20 II-10 III
Spanac			1-15 VIII 20 II-10 III
Salata			20 II-10 III 1-20 VIII
Fasole pastai			20 IV-10 V
Fasole uscata			25 VI-5 VII
Castraveti			25 IV-10 V 20 VI-10 VII
Dovlecei			25 IV-10 V

Plantarea rasadurilor in camp
Rasadurile trebuie sa fie viguroase, sanatoase, cu frunze de culoare verde-inchis si cu radacini puternice. Perioada de plantare este in functie de specie.
La plantare, pamantul se indeasa bine in jurul radacinilor astfel incat sa nu ramana goluri in care sa patrunda aerul uscat de afara.
Daca terenul

nu a fost ingrasat, e bine sa se puna 300-400 gr mranita la cuib, amestecandu-se cu pamantul.
De mare importanta este adancimea de plantare; daca e prea adanc, cresterea plantelor va fi incetinita de lipsa aerului, iar daca plantarea se face prea la suprafata, rasadurile se vor usca.
Udarea se face conform cerintelor culturii respective.

Tipuri de solarii

Culturile de legume timpurii si extratimpurii se pot obtine in rasadnita, in solarii de diferite tipuri si in sere-solar. Ne vom ocupa in mod deosebit de obtinerea legumelor in solarii, care sunt mai usor de amenajat si necesita mai putine investitii.
Solariile sunt constructii simple, acoperite cu folie de polietilena de 0,1-0,2 mm grosime si in care se planteaza legume sau se produc rasaduri, primavara foarte devreme, in vederea obtinerii de productii extratimpurii (trufandale). Ele se monteaza cu minim 10-15 zile inainte de data plantarii, pentru ca pamantul sa se incalzeasca.
Solarul simplu de tip tunel este usor de realizat.
Pentru construirea acestui solar se folosesc tije de plastic flexibile sau de fier-beton de Ã~ 6, lungi de 1,6-1,8 m. Tijele se asaza arcuit la distanta de 1-1,5 m intre ele, infigand cele 2 capete in pamant, constituind astfel scheletul solarului. Deschiderea arcului va fi de 70 cm, iar inaltimea de 40-50 cm. Pe schelet se fixeaza folia lata de 1,5 m asa fel incat sa treaca cu 15 cm peste marginile tunelului, pentru ca folia sa fie fixata prin asezarea unor brazde de pamant peste margini. La cele 2 capete ale tunelului folia se prinde in manunchi de cate 1 tarus-ancora. Intr-un astfel de solar se pot planta 2-3 randuri de rasaduri de talie mica: salata, varza, conopida, etc. Dupa ce timpul s-a incalzit, solarul se desfiinteaza, iar cultura ramane in camp deschis. Orientarea tunelului trebuie facuta astfel incat vanturile puternice sa bata in lungul acestuia. Un alt tip de solar este solarul inalt de tip tunel. Acesta are scheletul de fier-beton de Ã~ 14-18, cu deschiderea la baza de 5-7 m. Tijele din fier sunt sudate intre ele cu bare de fier, iar de o parte si de alta a coamei se intind cate 3 randuri de sarma galvanizata pentru sustinerea foliei. Fiecare picior al arcadei se introduce intr-un locas din teava fixata in beton, pentru o mai buna stabilitate. Folia de polietilena de 0,2 mm trebuie sa depaseasca marginile solarului pentru ancorare sau acoperire cu pamant pe margini. Dupa ce s-a acoperit solarul cu folie, peste acesta se intinde prin incrucisare sarma de 3 mm care se fixeaza cat mai bine si mai strans pentru a impiedica ruperea foliei de catre vant. Daca exista posibilitatea, acest tip de solar poate fi prevazut in interior cu tevi pentru incalzire (sere-solar). Solarii joase duble Acest tip de solar se confectioneaza frecvent dintr-un schelet de lemn sau fier-beton. Pentru acoperire se folosesc doua folii de polietilena late de 1,4 m, lipite intre ele pe latura lunga. Solarii inalte cu acoperis in 2 pante Se construiesc din lemn. Fixarea foliei se face prin sipci de lemn late de 2-3 cm care se prind de schelet cu cuie de tabla. Se pot alatura 2 sau mai multe asemenea solarii, in care se pot cultiva toate speciile de legume.

Document Info

Accesari: 37893
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul:
in pagina web a site-ului tau.

eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare