MELIFERELE AGRICOLE SE CULTIVA IN DIVERSE PARTI ALE TARII
|
Plantele melifere agricole se cultiva in diferite parti ale tarii, pe sute de hectare, datorita valorii nutritionale pe care aceste plante le poseda. Aceste plante sunt valoroase nu numai pentru industria alimentara sau zootehnica ci si pentru apicultura, prin productiile apicole ridicate ce se obtin de la aceste culturi. |
Principalele plante din
categoria plantelor tehnice si furajere sunt: hrisca, floarea-soarelui,
rapita de toamna, mustarul alb, coriandrul, ghizdeiul,
rapita de toamna, etc.
Hrisca este o planta care desi nu face parte din familia gramineelor, este considerata din punct de vedere fitotehnic ca o cereala, deoarece fructul ei se foloseste in alimentatia de baza a oamenilor. In tara noastra este cultivata mai mult in nordul Moldovei; este o planta anuala. S-a constatat ca 1 ha de hrisca poate sa dea, cand este bine cultivat, pana la 50-60 kg miere.
Inflorirea se face treptat, durand aproape o luna, ceea ce este foarte important pentru agricultura.
Hrisca infloreste in
iulie-august; urmeaza imediat dupa inflorirea mustarului si
teiului. In prima jumatate a
infloririi se desfac majoritatea florilor, de aceea la practicarea
stuparitului pastoral la culturile de hrisca, stupii trebuie
sa fie adusi cat mai devreme pentru a nu se pierde aceasta
perioada. Hrisca are o vegetatie scurta si deci
poate fi cultivata esalonat, incepand din luna aprilie-mai, dupa
prasire, dupa leguminoase si dupa cereale
paioase.
Pentru polenizarea culturii de
hrisca sunt necesare 2-3 familii de albine la hectar.Mierea
de hrisca este de culoare galbena-inchis, rosiatica
pana la bruna-inchis, are un gust specific si o aroma
extrem de placuta; continutul de apa este ceva mai mare
decat la celelalte sorturi de miere. Nu se solidifica si formeaza o
masa ca o frisca sau aluat.
Trifoiul rosu si trifoiul
incarnat. Trifoiul incarnat se dezvolta mai repede si
dupa strangerea nutretului se pot semana in acelasi an,
plante tarzii ca porumbul, tutunul, cartofii etc., dand posibilitatea sa
se obtina in 2 ani consecutivi trei recolte.
Productia
de samanta la a doua inflorire este mai mare decat a primei, deoarece
si zborul bondarilor si albinelor este mai frecvent in timpul celei
de a doua infloriri. Dupa observatiile facute, cei mai buni
polenizatori sunt bondarii. Productia de nectar este de cea. 260 kg la ha
(130 kg zahar), insa albinele culeg numai o cantitate mica de
nectar din cauza ca glandele nectarifere sunt asezate in floare,
la o adancime mare.
Dupa unele calcule, cantitatea de nectar culeasa de catre albine
de pe trifoiul rosu, transformata in miere, reprezinta cel mult
6 kg/ha. In afara de nectar, albinele aduna si polen.
Asadar, albinele cerceteaza florile de trifoi, fiind ademenite de
licoarea nectarului, dar este posibil sa fie atrase in mai mare
masura si de rezervele lui de polen.
Lucerna
este importanta pentru apicultura prin
aceea ca in timpul infloririi (iunie-iulie), albinele culeg de pe florile
ei nectar si polen.
Infloritul merge
treptat incepand cu florile de jos si dureaza 10-14 zile. Primele
flori se deschid aproximativ la ora 8 dimineata. intre orele 9 si 11
se deschide un numar mare de flori. Dupa orele 15, florile nu se mai
deschid. De la 1 ha de lucerna se obtin 25 kg miere.
Sparceta caucaziana (Onobrychis iberica L) este o
planta furajera perena, ce infloreste in luna iunie.
Recoltarea se face cand plantele sunt in plina floare. Dupa
coasa, daca nu lastareste suficient pentru a se cosi a
doua oara, serveste ca pasune (mai ales pentru regiunile
secetoase). Productia de fan este de 2 000-4 000 kg la hectar.
Samanta prezinta un aspect ceros si se ia de la prima floare,
cosindu-se atunci cand majoritatea pastailor sunt bune.
Productia de pastai variaza intre 400 si 100 kg/ha, la
care se adauga 2000-3 000 kg/ha paie.
Fiind o
buna planta melifera, semincerele de sparceta pot fi
cultivate pe loturi speciale in apropierea stupinelor. Pentru asigurarea unei
cat mai bune polenizari sunt necesare pentru fiecare hectar de
sparceta cate 4 familii de albine. In primul an floarea de sparceta
produce putin nectar (timp de 24 ore din momentul infloririi), cu o
cantitate medie de 0,48 mg nectar si cu un continut de 30-45%
zahar. In anul al doilea inflorirea incepe la 54-74 zile de la pornirea
vegetatiei si dureaza 12-25 zile. La multe soiuri de
sparceta, inflorirea se face in mod esalonat, mai intai se deschid
inflorescentele lastarului principal incepand de la baza, apoi
restul inflorescentelor. In afara de nutret valoros de la
sparceta se pot obtine si productii apreciabile de miere
(90-120 kg/ha), in a doua jumatate a lunii mai, cand in flora
spontana sunt putine plante melifere inflorite. Pe de alta
parte, datorita secretiei abundente de nectar, sparceta este bine
cercetata de albine, in special in orele de dimineata si
seara, asigurandu-se prin aceasta si o productie ridicata de
seminte.
Seradela este o
planta erbacee anuala, putin cunoscuta la noi. Se
intrebuinteaza ca nutret verde si pasune. Este o
planta melifera buna, mai ales semincerele. Infloreste din
iunie pana in septembrie, oferind albinelor un cules tardiv de vara
si inceputul toamnei.
Mazarichea (Vicia) este o planta anuala. Din punct
de vedere melifer, cu toate ca productia de nectar este mare, din
cauza florilor prea adanci, albinele ajung cu greu la aceasta sursa;
acest neajuns se inlatura de catre bondari, care rod floarea in
partea inferioara si inlesnesc astfel accesul albinelor
culegatoare. Infloreste in iunie-iulie.
Borceagul de
toamna da cules de nectar destul de bogat.
Bobusorul face parte din grupa plantelor bune melifere
si ofera albinelor in timpul infloririi din iunie-iulie o cantitate
destul de insemnata de nectar. Infloritul dureaza circa 2-3
saptamani, iar productia de nectar depinde mult de
conditiile climaterice in timpul infloritului si dezvoltarii
plantei, si de sol. Asa se explica de ce in unii ani albinele
culeg mult nectar, iar in alti ani (secetosi) nici nu-l
cerceteaza.
Ghizdeiul este o planta perena. Pentru
apicultura ghizdeiul prezinta o importanta destul de mare,
deoarece infloreste din a doua jumatate a lunii mai si pana
in septembrie. Se polenizeaza incrucisat, de predilectie de catre
albine si bondari. Productia de miere este de cea. 20 kg la hectar.
In amestecuri de trifoi si timoftica, serveste ca planta de
ademenire a albinelor in vederea polenizarii acestor culturi.
In afara de
aceste principale plante perene si anuale de nutret, care au si
o importanta deosebita in apicultura, mai exista o
multime de varietati de: lucerna, ca lucerna galbena,
corcita, trifoiul alb corcit (hibrid), mazarichea
ungureasca, mazare furajera, sparceta caucaziana,
mazarichea ruseasca, care infloresc din iunie pana in
septembrie si ofera albinelor cantitati insemnate de nectar
si polen pe o perioada indelungata, de la care se pot realiza
cateodata culesuri bune de intretinere si miere-marfa,
daca familiile sunt puternice, in plina activitate si stupinele
sunt amplasate judicios in apropierea acestor culturi.
Floarea-soarelui este cea mai
importanta planta uleioasa si una din cele mai importante
plante melifere din tara noastra.
In regiunile de
campie formeaza culesul principal de vara. Primele se deschid florile marginale, in capitule,
ultimele fiind cele din mijloc.
Are perioada de inflorire de cca.30 zile.Productia de miere variaza intre 30 si 120kg/ha ,in medie 60 kg/ha.In timpul culesului ,de la floarea soarelui ,o familie de albine poate realiza zilnic sporuri cuprinse intre 0.5-5 kg si o productie totala de miere ce variaza intre 10 si 40 kg.
Florile de fl.soarelui sunt vizitate cu frecventa cea mai mare intre orele 10 si 15 atunci cand temperatura aerului este de 30-32 grade C.
Mierea de floarea soarelui este aromata,de culoare galbena deschis,cu gust placut,specific plantei si cristalizeaza foarte repede.
|
