Manual privind

Bunele condiții agricole 20420i83u

și de mediu

(destinat funcționarilor APIA)

Cuprins

1. Cadrul legal pentru aplicarea bunelor condiții agricole și de mediu

1.1.Cadrul legal pentru aplicarea GAEC în legislația europeană

1.2.Cadrul legal pentru GAEC în legislația națională

1.3. Proceduri de modificare a actelor normative

2. Definirea termenilor utilizați

3. Motivele alegerii bunelor condiții agricole și de mediu în România

3.1. Bunele condiții agricole 20420i83u și de mediu în România

3.2. Definirea bunelor condiții agricole și de mediu

4.Organizarea activității de control al respectării bunelor condiții agricole și de mediu în cadrul APIA:

4.1. Cine definește GAEC

4.2. Cine realizeaza analiza de risc și cum este selectat eșantionul de control 

4.3. Cine coordoneaza controlul GAEC

4.4. Cine organizează planificarea activității de control al GAEC

4.5. Cine realizeaza controlul

4.6. Cine realizeaza supra-controlul

4.7. Cine realizeaza activitatile de instruire

5. Descrierea metodei de control utilizate pentru controlul respectării bunelor condiții agricole și de mediu

6. Descrierea generală a detectării neregulilor

6.1. Descrierea generală a dreptului APIA/inspectorilor de teren de a desfășura controale privind respectarea bunelor condiții agricole și de mediu în conformitate cu legislația europeană și legislația națională.

6.2 Descrierea detaliată a drepturilor fermierilor pe parcursul desfasurarii controlului pe teren

Descrierea generală a modului de abordare a neregulilor detectate - sancțiuni și excluderi, și descrierea generală a modului de tratare a rezultatelor din urma controalelor pe teren

8. Alte documente legate de controlul GAEC

9. Arhivarea documentelor 

10. Anexa - Fișele posturilor

Tabel pentru controlul versiunii procedurii

Acronime

1. Cadrul legal pentru aplicarea bunelor condiții agricole și de mediu

Prin Memorandumul aprobat de Guvern în luna mai 2005 România a decis să aplice, după data aderării la Uniunea Europeană, schema unică de plăți pe suprafață - SAPS. În cadrul acestei scheme, fermierii sunt eligibili pentru a primi plăți directe dacă utilizează teren agricol cu suprafața de cel puțin 1 hectar, constituit din parcele agricole de cel puțin 0,3 hectare, și respectă bunele condiții agricole și de mediu - GAEC pe întreaga exploatație.

În conformitate cu art. 5 al Regulamentului CE nr. 1782/2003, Statele Membre trebuie să se asigure că tot terenul agricol, în special cel nefolosit pentru producție, este menținut în bune condiții agricole 20420i83u și de mediu și să definească, la nivel regional sau național, cerințe minime pentru bunele condiții agricole 20420i83u și de mediu. De asemenea, România trebuie să se asigure că terenul care a fost utilizat drept pajiște permanentă la data de 1 ianuarie 2007 este menținut ca pajiște permanentă.

Anexa IV la Regulamentul CE nr. 1782/2003 stabilește cadrul general pe baza căruia Statele Membre definesc cerințele minime pentru bunele condiții agricole 20420i83u și de mediu.

Bunele condiții agricole 20420i83u și de mediu se aplică de la data aderării României la Uniunea Europeană (1 ianuarie 2007) pentru a îmbunătăți potențialul agricol al terenului agricole și pentru a reduce impactul negativ al agriculturii asupra mediului înconjurător.

În conformitate cu Legea 1/2004, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură elaborează și adoptă procedura detaliată privind controlul respectării bunelor condiții agricole și de mediu, precum și ghidul fermierului pentru solicitarea sprijinului în cadrul SAPS.

Obligațiile fermierilor în cadrul fiecărei bune condiții agricole 20420i83u și de mediu, precum și sancțiunile pentru nerespectarea acestora, sunt stabilite prin procedura privind bunele condiții agricole 20420i83u și de mediu.

Fermierii vor fi informați despre aceste obligații prin ghidul fermierului "Informații generale pentru fermieri privind plățile directe pe suprafață".

Controlul respectării bunelor condiții agricole si de mediu se face de serviciul control pe teren din cadrul Sistemului integrat de administrare si control (IACS), gestionat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Sancțiunile pentru nerespectarea de către fermieri a obligațiilor privind bunele condiții agricole 20420i83u și de mediu constau din reducerea sprijinului financiar solicitat proporțional cu gravitatea încălcării.

1.1.Cadrul legal pentru aplicarea GAEC în legislația europeană

Regulamentul CE nr. 1782/2003 de stabilire a normelor comune pentru regimurile de ajutor direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor regimuri de sprijin în favoarea agricultorilor, cu modificările și completările ulterioare.

Regulamentul CE nr. 796/2004 privind stabilirea regulilor detaliate pentru aplicarea condiționalității, modulării și a sistemului integrat de administrare și control prevăzute de Regulamentul CE nr. 1782/2003, cu modificările și completările ulterioare.

1.2.Cadrul legal pentru GAEC în legislația națională

- Ordinul nr.791/1381 din 2006 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și gospodăririi apelor pentru definirea bunelor condiții agricole și de mediu în România.

- Legea nr. 1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Industrie Alimentara și Dezvoltare Rurală, cu modificările și completările ulterioare.

1.3. Proceduri de modificare a actelor normative

1. Directia Juridica transmite in timp util, catre toate directiile care aplica legislatia respectiva, aparitia noilor reglementari ale Comisiei.

2. Personalul cu studii juridice din cadrul Directiei IACS, Serviciul Coordonare, este responsabil cu preluarea acestor informatii si transpunerea lor in proiecte de acte normative, respectiv modificari ale actelor normative in vigoare.

3. Procedurile de lucru sunt modificate de personalul tehnic al APIA centrală responsabil de elaborarea procedurilor, in conformitate cu noile prevederi legislative.

4. Noile versiuni ale procedurilor sunt transmise de catre personalul cu studii juridice din cadrul Serviciului Coordonare spre avizare Directiei Juridice si Directiei de Audit Intern.

5. Dupa avizul Auditului Intern, procedura este supusa aprobarii prin decizia directorului general.

2. Definirea termenilor utilizați

3. Motivele alegerii bunelor condiții agricole și de mediu în România

Exploatarea corectă a terenului agricol conduce la creșterea productivității și la îmbunătățirea calității mediului înconjurător. Pentru a se evita abandonarea terenurilor agricole și pentru a se asigura menținerea lor în bune condiții agricole și de mediu au fost stabilite standarde în conformitate cu cerințele europene (Anexa IV, Regulamentul CE nr. 796/2004).

Bunele condiții agricole și de mediu trebuie respectate pe toate parcelele (eligibile si neeligibile) ale fermierilor care solicită sprijin in cadrul schemelor de plăți pe suprafață începând din anul 2007.

3.1. Bunele condiții agricole 20420i83u și de mediu în România

Pentru a putea primi plăți in cadrul schemelor de sprijin pe suprafață, fermierul trebuie să respecte următoarele bune condiții agricole 20420i83u și de mediu, care sunt enunțate in legislația națională pentru definirea GAEC, după cum urmează:

I. Standarde pentru evitarea eroziunii solului

1. Pe timpul iernii, terenul arabil trebuie să fie acoperit cu culturi de toamna si/sau sa rămână nelucrat după recoltare pe cel puțin 20% din suprafața arabilă totală a fermei;
2. Lucrările solului pe terenul arabil cu panta mai mare de 12%, cultivat cu plante prășitoare, se efectuează de-a lungul curbelor de nivel;
3. Se mențin terasele existente pe terenul agricol la data de 1 ianuarie 2007;

II. Standarde pentru menținerea conținutului optim de materie organică în sol, prin aplicarea unor practici agricole corespunzătoare:

4. Floarea soarelui nu se cultivă pe aceeași suprafață mai mult de 2 ani consecutiv;
5. Arderea miriștilor și a resturilor vegetale pe terenul arabil este permisă numai cu acordul autorității competente pentru protecția mediului;

III. Standarde pentru menținerea structurii solului

6. Lucrările solului pe terenul arabil cu panta mai mare de 12%, cultivat cu plante prășitoare, se efectuează de-a lungul curbelor de nivel;

IV. Standarde pentru menținerea unui nivel minim de întreținere a solului

7. Nu este permis suprapășunatul pajiștilor permanente;
8. Arderea pajiștilor permanente este permisă numai cu acordul autorității competente pentru protecția mediului;
9. Nu este permisa tăierea arborilor solitari și/sau a grupurilor de arbori de pe terenul arabil;
10. Prevenirea instalării vegetației nedorite pe terenurile arabile, în special pe cele care nu mai sunt exploatate pentru producție;

V. Standarde pentru menținerea suprafeței existente de pajiști permanente:

11. Menținerea suprafeței de pajiști permanente la nivel național, existente la data de 1 ianuarie 2007.

3.2. Definirea bunelor condiții agricole și de mediu

GAEC 1 - Pe timpul iernii, terenul arabil trebuie să fie acoperit cu culturi de toamna si/sau sa rămână nelucrat după recoltare pe cel puțin 20% din suprafața arabilă totală a fermei;

Obiectivul acestui standard este reducerea eroziunii solului, prin acoperirea minimă a terenului pe timpul iernii.

Fermierul trebuie să asigure acoperirea cu vegetație sau resturi vegetale pe timpul iernii a cel puțin 20% din suprafața arabilă totală a fermei, fie prin înființarea de culturi de toamnă sau perene, fie să nu execute arătura de toamnă după recoltare.

Fermierilor care nu respectă această condiție li se vor aplica reduceri la suma totală de plată.

Eroziunea solului, provocată de precipitațiile si vânturile din timpul iernii (îndeosebi pe terenurile în pantă sau nisipoase), se reduce semnificativ daca arătura de toamnă se executa in primăvara, si nu imediat după recoltarea unei culturi, miriștea și resturile vegetale fiind lăsate pe loc peste iarnă.

Definiții:

Culturi de toamnă - culturile care se înființează toamna, în lunile septembrie-octombrie, rezistente la temperaturile scăzute din timpul iernii, urmând să fie recoltate în anul următor.

Culturi perene - culturile care se regenerează mai mulți ani la rând, fără a fi semănate anual, având o rădăcina persistentă, din care se dezvolta în fiecare primăvară o nouă plantă.

Lucrarea de arat - constă în dislocarea stratului de sol și întoarcerea brazdei cu plugul, în vederea incorporării resturilor vegetale și pregătirii solului pentru înființarea culturilor.

Lista culturilor de toamna

Lista plantelor furajere perene

Acoperirea cu vegetație sau resturi vegetale pe timpul iernii se verifică în perioada decembrie-februarie (iarna-primăvara anului următor) pe toate parcelele de teren arabil, inclusiv pe parcelele cu suprafața mai mică de 0,3 ha.

În cazul în care, în urma controlului inspectorii APIA constată că fermierul nu a asigurat acoperirea cu vegetație sau resturi vegetale pe timpul iernii a cel puțin 20% din suprafața arabilă totală a fermei, condiția GAEC1 se consideră nerespectată.

GAEC 2 - Lucrările solului pe terenul arabil cu panta mai mare de 12%, cultivat cu plante prășitoare, se efectueaza de-a lungul curbelor de nivel;

Obiectivul acestei condiții este reducerea eroziunii solului prin gestionarea minimă a terenurilor în pantă.

In cadrul blocurilor fizice cu panta medie mai mare de 12%, pe toate parcelele agricole trebuie sa se respecte condiția GAEC 2.

Fermierul care utilizează teren arabil situat în blocuri fizice cu panta mai mare de 12% poate să cultive plante prășitoare pe aceste suprafețe numai dacă execută lucrările solului de-a lungul curbelor de nivel.

Fermierilor care nu respectă această condiție li se vor aplica reduceri la suma totală de plată.

Plantele prășitoare (porumb, sorg, floarea soarelui, sfecla de zahăr, cartof, soia, tutun, fasole, năut, bob) sunt plante semănate cu distanță între rânduri de 40 - 75 cm, pentru care combaterea buruienilor și afânarea solului se execută prin lucrări de prășit mecanic între rânduri si manual pe rând.

Efectuarea lucrărilor de-a lungul curbelor de nivel previne erodarea stratului fertil de sol, structurat, de la suprafața solului.

În momentul depunerii cererii de plată pe suprafață, funcționarii APIA informează fermierii cu privire la panta fiecărui bloc fizic în care utilizează parcele agricole.

În cazul în care, în urma controlului, inspectorii APIA constată că pe o parcelă situată într-un bloc fizic cu panta mai mare de 12% au fost cultivate plante prășitoare, iar lucrările solului nu au fost executate pe curba de nivel, condiția GAEC 2 se consideră nerespectată.

GAEC 3 - Se mențin terasele existente pe terenul agricol la data de 1 ianuarie 2007;

Obiectivul acestei condiții este reducerea eroziunii solului prin menținerea teraselor.

Fermierii care utilizează teren agricol amenajat cu terase si solicita plăți in cadrul schemelor de sprijin pe suprafață sunt obligați să mențină aceste terase.

Fermierilor care nu respectă această condiție li se vor aplica reduceri la suma totală de plată.

Deoarece în anul 2007 nu sunt disponibile informații privind terasele existente pe terenul agricol la data de 1 ianuarie 2007, această condiție nu va fi controlată în 2007.

Controlul teraselor existente la data de 1 ianuarie 2007 se va face începând din anul 2008 (2009).

În cursul anului 2007 vor fi preluate ortofotografii de pe 1/3 din suprafața agricolă a țării. Acestea vor constitui datele de referință din anul 2008.

În cursul anului 2008 vor fi preluate ortofotografii de pe încă 1/3 din suprafața agricolă a țării. Acestea, împreună cu datele de referință din anul 2008, vor constitui datele de referință din anul 2009.

În cazul în care, în urma controlului, inspectorii APIA constată că terasele nu au fost menținute, condiția GAEC 3 se consideră nerespectată.

GAEC 4 - Floarea soarelui nu se cultivă pe aceeași suprafață mai mult de 2 ani consecutiv;

Obiectivul acestei condiții, este menținerea conținutului optim de materie organica in sol, prin rotația culturilor in asolament.

Floarea soarelui nu trebuie cultivată pe aceeași parcelă mai mult de 2 ani consecutiv, deoarece extrage din sol cantități mari de substanțe nutritive.

Fermierilor care nu respectă această condiție li se vor aplica reduceri la suma totală de plată.

Ex.1 Daca in anul 2007 si 2008, fermierul cultivă pe aceeași parcela, floarea soarelui, condiția GAEC 4 este respectata.

Ex.2 Daca in anul 2007, 2008 si 2009 fermierul cultivă pe aceeași parcelă floarea soarelui, condiția GAEC 4 nu este respectată.

În cazul în care, în urma controlului, inspectorii APIA constată că pe aceeași suprafață a fost cultivată floarea soarelui mai mult de 2 ani consecutiv, condiția GAEC 4 se consideră nerespectată.

GAEC 5 - Arderea miriștilor și a resturilor vegetale pe terenul arabil este permisă numai cu acordul autorității competente pentru protecția mediului;

Obiectivul acestei condiții este menținerea materiei organice în sol prin aplicarea măsurilor de gestionare minimă a miriștilor pe teren arabil.

Fermierul care utilizează teren arabil nu trebuie să ardă miriștile și resturile vegetale, fără acceptul autorității competente pentru protecția mediului.

In cazuri excepționale acestea pot fi arse numai cu acordul autorității competente pentru protecția mediului (Agenția Națională pentru Protecția Mediului, agențiile regionale și agențiile județene pentru protecția mediului din subordinea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, Garda Națională de Mediu și comisariatele din subordinea sa).

Aceasta este o obligație a persoanelor fizice și juridice prevăzută și în OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului (art.94(1), lit. n), aprobata prin Legea nr. 265/2006.

Prin arderea miriștilor se pierde masa vegetală, care, introdusă în sol prin arătură, se transformă în humus. De asemenea, prin ardere, se distruge entomofauna utilă din sol și se poluează atmosfera cu fum.

Fermierilor care nu respectă această condiție li se vor aplica reduceri la suma totală de plată.

Dacă sunt arse suprafețe cu pajiști temporare, condiția GAEC5 se consideră ca fiind nerespectată, deoarece pajiștile temporare fac parte din categoria de folosință arabil.

În cazul în care, în urma controlului, inspectorii APIA constată că pe suprafețe arabile ale fermei au fost arse miriștile și/sau resturile vegetale, fără autorizație de ardere, condiția GAEC 5 se consideră nerespectată.

Dacă fermierul declară că focul a fost provocat de o cauză necunoscută, trebuie să prezinte sesizarea înregistrată la poliție sau la inspectoratul general pentru situații de urgență privind acest fapt. În acest caz, inspectorul trebuie să atașeze la raportul de control o copie a sesizării, iar fermierului nu i se aplică sancțiuni pentru neconformitatea cu GAEC5.

GAEC 6 - Lucrările solului pe terenul arabil cu panta mai mare de 12%, cultivat cu plante prășitoare, se efectueaza de-a lungul curbelor de nivel

Obiectivul acestei condiții este conservarea structurii solului prin utilizarea de mașini agricole adecvate.

In cadrul blocurilor fizice cu panta medie mai mare de 12%, pe toate parcelele agricole trebuie sa se respecte condiția GAEC 2.

Fermierul care utilizează teren arabil situat în blocuri fizice cu panta mai mare de 12% poate să cultive plante prășitoare pe aceste suprafețe numai dacă execută lucrările solului de-a lungul curbelor de nivel.

Fermierilor care nu respectă această condiție li se vor aplica reduceri la suma totală de plată.

Plantele prășitoare (porumb, sorg, floarea soarelui, sfecla de zahăr, cartof, soia, tutun, fasole, năut, bob) sunt plante semănate cu distanță între rânduri de 40 - 75 cm, pentru care combaterea buruienilor și afânarea solului se execută prin lucrări de prășit mecanic între rânduri si manual pe rând.

Efectuarea lucrărilor de-a lungul curbelor de nivel previne erodarea stratului fertil de sol, structurat, de la suprafața solului.

În momentul depunerii cererii de plată pe suprafață, funcționarii APIA informează fermierii cu privire la panta fiecărui bloc fizic în care utilizează parcele agricole.

În cazul în care, în urma controlului, inspectorii APIA constată că pe o parcelă situată într-un bloc fizic cu panta mai mare de 12% au fost cultivate plante prășitoare, iar lucrările solului nu au fost executate pe curba de nivel, condiția GAEC 2 se consideră nerespectată.

GAEC 7 - Nu se permite suprapășunatul pajiștilor permanente

Obiectivul acestei condiții este menținerea unui nivel minim de întreținere a solului prin:

- asigurarea unei densități optime de animale pe unitatea de suprafață;

- exploatarea rațională a vegetației de pe pajiști.

În acest sens, fermierii vor avea în vedere următoarele recomandări:

- să nu înceapă pășunatul primăvara prea devreme, deoarece solul este încă umed și se bătătorește, se distruge țelina, se formează gropi și mușuroaie, contribuind la scăderea treptată a producției.

- toamna, să înceteze pășunatul cu aproximativ 25 - 30 de zile înainte de venirea înghețurilor permanente. În felul acesta, plantele au posibilitatea să crească și să acumuleze cantități suficiente de substanțe de rezervă. Aceste substanțe măresc rezistența plantelor la îngheț și, în același timp, permit plantelor să crească primăvara mai repede.

Pajiște permanentă suprapășunată = pajiștea permanentă de pe care vegetația a fost distrusă pentru că a fost păscută în totalitate sau călcată de animale, pe întreaga suprafață în mod continuu; vegetația ierboasă lipsește, iar terenul apare ca pământ negru (teren fără masă vegetativă).

Punctele de adăpare, punctele de acces ale animalelor pe pășune, precum și cărările pe care se deplasează animalele, nu sunt considerate ca "suprapășunare".

Fermierii care utilizează pajiști permanente trebuie sa respecte aceste masuri.

Fermierilor care nu respectă această condiție li se vor aplica reduceri la suma totală de plată.

în cazul în care, în urma controlului, inspectorii APIA constată că pajiștea permanentă este suprapășunată, condiția GAEC 7 se consideră nerespectată.

GAEC 8 - Arderea pajiștilor permanente este permisă numai cu acordul autorității competente pentru protecția mediului;

Obiectivul acestei condiții este menținerea unui nivel minim de întreținere a solului prin protejarea pajiștilor permanente.

Fermierul care utilizează pajiști permanente nu trebuie să le ardă fără acceptul autorității competente pentru protecția mediului (Agenția Națională pentru Protecția Mediului, agențiile regionale și agențiile județene pentru protecția mediului din subordinea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, Garda Națională de Mediu și comisariatele din subordinea sa).

Aceasta este o obligație a persoanelor fizice și juridice prevăzută și în OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului (art.94(1), lit. n).

Fermierilor care nu respectă această condiție li se vor aplica reduceri la suma totală de plată.

Dacă sunt arse suprafețe cu pajiști temporare, condiția GAEC8 este considerată ca fiind respectată, dar condiția GAEC5 nerespectată, deoarece pajiștile temporare fac parte din categoria de folosință arabil.

În cazul în care, în urma controlului, inspectorii APIA constată că suprafețe ale fermei ocupate cu pajiști permanente au fost arse, fără autorizație de ardere, condiția GAEC 8 se consideră nerespectată.

În cazul în care fermierul declară că focul a fost provocat de o cauză necunoscută, trebuie să prezinte sesizarea înregistrată la poliție sau la inspectoratul general pentru situații de urgență privind acest fapt. În acest caz, inspectorul trebuie să atașeze la raportul de control o copie a sesizării, iar fermierului nu i se aplică sancțiuni pentru neconformitatea cu GAEC8.

GAEC 9 - Nu este permisă tăierea arborilor solitari și/sau a grupurilor de arbori de pe terenul arabil;

Obiectivul acestei condiții este menținerea unui nivel minim de întreținere a solului, prin păstrarea caracteristicilor peisajului agricol.

În datele de referință din LPIS sunt disponibile informații privind prezența arborilor solitari și a grupurilor de arbori pe terenurile arabile.

Fermierii nu trebuie să taie arborii existenți pe terenul arabil al fermei.

Fermierilor care nu respectă această condiție li se vor aplica reduceri la suma totală de plată.

Definiții:

Arbore solitar - arbore vizibil pe ortofotoplan în Sistemul de identificare a parcelelor agricole (LPIS)

Grupuri de arbori - 2 și mai mulți arbori

Deoarece în anul 2007 nu sunt disponibile informații privind arborii solitari și grupurile de arbori existenți pe terenul agricol la data de 1 ianuarie 2007, această condiție nu va fi controlată în 2007.

Controlul arborilor solitari și a grupurilor de arbori existenți la data de 1 ianuarie 2007 se va face începând din anul 2008 (2009).

În cursul anului 2007 vor fi preluate ortofotografii de pe 1/3 din suprafața agricolă a țării. Acestea vor constitui datele de referință din anul 2008.

În cursul anului 2008 vor fi preluate ortofotografii de pe încă 1/3 din suprafața agricolă a țării. Acestea, împreună cu datele de referință din anul 2008, vor constitui datele de referință din anul 2009.

În cazul în care, în urma controlului, inspectorii APIA constată că au fost tăiați arbori de pe teritoriul arabil al fermei, condiția GAEC 9 se consideră nerespectată.

GAEC 10 - Prevenirea instalării vegetației nedorite pe terenurile arabile, în special pe cele care nu mai sunt exploatate pentru producție;

Obiectivul acestei condiții este menținerea unui nivel minim de întreținere a solului prin evitarea apariției vegetației nedorite pe terenul arabil.

In vederea realizării acestui obiectiv fermierii vor reduce gradul de îmburuienare până la nivelul la care acesta nu poate să scadă capacitatea de producție a terenului sau nu poate să aibă un efect negativ prin răspândirea buruienilor.

Fermierilor care nu respectă această condiție li se vor aplica reduceri la suma totală de plată.

Definiții:

Vegetație nedorită - plante erbacee sau lemnoase, anuale sau perene, altele decât cele aparținând culturii înființate, care invadează în mod spontan terenurile arabile.

Pe terenurile neutilizate pentru producția agricolă fermierii trebuie să evite transformarea acestora în pârloagă și răspândirea buruienilor.

În cazul în care, în urma controlului, inspectorii APIA constată că pe o parcelă agricolă vegetația nedorită domină cultura pe mai mult de 30% din suprafața parcelei de teren arabil, sau terenul arabil este transformat în pârloagă, condiția GAEC10 se consideră nerespectată.

GAEC 11 - Menținerea suprafeței de pajiști permanente la nivel național, existente la data de 1 ianuarie 2007.

Obiectivul acestei condiții este menținerea pajiștilor permanente existente, întrucât acestea au un efect pozitiv asupra mediului înconjurător, reprezentând în același timp sursa principala de furaje pentru animale.

Pajiștea permanentă - teren utilizat pentru producția de iarbă sau alte furaje erbacee naturale sau semănate (pentru pășunat sau producție de fân), care nu au făcut parte din sistemul de rotație a culturilor agricole al exploatației timp de cel puțin 5 sau mai mulți ani.

Iarbă sau alte furaje erbacee - reprezintă toate plantele erbacee care se găsesc în mod natural în pajiști sau sunt incluse în mod obișnuit în amestecurile de semințe pentru pășuni sau fânețe (indiferent dacă sunt sau nu utilizate pentru pășunatul animalelor).

În cererea de plată pentru schemele de sprijin pe suprafață fermierul este obligat să declare toate parcelele agricole acoperite cu pajiști permanente din exploatația sa. De asemenea, este obligat să păstreze această folosință pe suprafețele declarate în cerere, toată perioada anului pentru care solicită plata.

Conform Regulamentului CE nr. 1782/2003, această măsură constă, la nivel național, în menținerea proporției suprafețelor ocupate cu pajiști permanente în raport cu suprafața agricolă utilă.

Se consideră ca referință suprafața de pajiști permanente la data de 1 ianuarie 2007.

Începând cu anul 2008, pentru fiecare an ulterior, se va calcula proporția anuală pe baza declarațiilor de suprafață depuse.

Dacă proporția anuală la nivelul tarii se menține (sau crește) față de proporția de referință, atunci nu se aplică nici o măsură de administrare a pajiștilor permanente (art. 3 și 4 al regulamentului nr. 796/2004).

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură va comunica anual măsurile de administrare a pajiștilor permanente care vor trebui respectate în anul următor.

Dacă proporția națională va scădea vor fi impuse măsuri de reconstituire a pajiștilor permanente. Aceste masuri vor fi anunțate fermierilor la momentul depunerii cererii de plata pe suprafața pentru anul in care se vor fi stabilit masuri de reconstituire a pajiștilor permanente.

Anual, până cel târziu la data de 31 octombrie, România trimite Comisiei Europene o informare privind raportul dintre suprafața terenului menținut ca pajiște permanentă și suprafața agricolă utilă (art.76(2) al Regulamentului CE nr. 796/2004).

4.Organizarea activității de control al respectării bunelor condiții agricole și de mediu în cadrul APIA:

Descrierea detaliată a organizării activității de control al respectării GAEC este prezentată în Manualul pentru controlul pe teren, deoarece organizarea activității de control al respectării GAEC nu diferă de cea pentru controlul pe teren al condițiilor de eligibilitate.

4.1. Cine definește GAEC

Fiecare stat membru al Uniunii Europene a stabilit bunele condiții agricole și de mediu pe care trebuie să le respecte fermierii care solicită plăți directe. Obligațiile legale ce revin agricultorilor români după data aderării la Uniunea Europeană sunt prevăzute în Ordinul comun nr. 791/ 1381 din 2006 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și gospodăririi apelor, pentru definirea bunelor condiții agricole și de mediu în România.

4.2. Cine realizeaza analiza de risc și cum este selectat eșantionul de control

Controlul respectării bunelor condiții agricole și de mediu se face pentru cel puțin 1% din numărul total al cererilor de plată pe suprafață depuse la APIA. Acest procent este inclus în procentul total al cererilor de plată pe suprafață supus controlului privind criteriile de eligibilitate pentru SAPS, dacă este posibil.

Eșantionul de control al GAEC este selectat pe baza analizei de risc.

Controlul respectării bunelor condiții agricole și de mediu se efectuează concomitent cu controlul pentru respectarea criteriilor de eligibilitate, cu excepția GAEC1 care se controlează pe parcursul unui control separat.

Selecția eșantionului de control al GAEC al 1% din numărul total al solicitărilor este descrisă în Manualul pentru analiza de risc.

Selecția parcelelor pentru controlul GAEC este descrisă în Ghidul pentru inspectorii care realizează controlul pe teren.

Analiza de risc se realizează de către APIA la nivel central, Direcția IACS, Serviciul Control pe teren.

4.3. Cine coordoneaza controlul GAEC

Controlul GAEC este coordonat de APIA la nivel central prin Serviciul de control pe teren din cadrul Direcției IACS.

APIA, prin sucursalele județene, efectuează controale la fața locului pentru a verifica dacă fermierii respectă condițiile de eligibilitate și bunele condiții agricole 20420i83u și de mediu.

4.4. Cine organizează planificarea activității de control al GAEC

Vezi manualul de control pe teren - CPT.

4.5. Cine realizeaza controlul

Controlul clasic pe teren este efectuat de inspectorii sucursalelor județene ale APIA.

(Vezi manualul de control pe teren).

Pentru a asigura o supraveghere eficace a respectării dispozițiilor referitoare la SAPS, sunt elaborate criterii și proceduri tehnice detaliate privind realizarea controalelor pe teren referitoare atât la criteriile de aprobare a ajutorului definite pentru SAPS, cât și la obligațiile în materie de condiționalitate (bune condiții agricole 20420i83u și de mediu).

Completarea rapoartelor de control este prezentată în detaliu în Ghidul inspectorilor care realizează controlul pe teren și în Manualul pentru control pe teren.

Introducerea rezultatelor în software se face de catre functionarii APIA la nivel judetean. Vezi Manualul de control pe teren.

Comunicarea rezultatelor către fermieri

Dacă au fost constatate nereguli, atunci fermierul va primi o copie a raportului de control (art. 28(2) al Regulamentului 796/2004) . Vezi Manualul de control pe teren.

4.6. Cine realizeaza supra-controlul

Supracontrolul este actiunea realizata pentru verificarea corectitudinii controlului efectuat de inspectorii de teren. Pentru realizarea supra-controlului este responsabila APIA, atât la nivel central cât și județean.

Supracontrolul va acoperi cel puțin 2% din numărul total de solicitări selectate pentru control.

4.7. Cine realizeaza activitatile de instruire

Activitățile de instruire a functionarilor APIA sunt realizate de către formatorii instruiți la nivel central al APIA.

5. Descrierea metodei de control utilizate pentru controlul respectării bunelor condiții agricole și de mediu

Plata integrală a ajutorului direct este condiționată de respectarea condițiilor de eligibilitate și a bunelor condiții agricole și de mediu. Dacă aceste condiții nu sunt respectate, atunci APIA va suspenda parțial sau integral plata directă pe suprafață, proporțional cu neregula constatată.

În cazul în care în urma efectuării controlului în baza de date IACS au apărut neconcordanțe este obligatorie efectuarea controlului pe teren.

APIA poate folosi două metode pentru a controla respectarea condițiilor de eligibilitate, inclusiv a bunelor condiții agricole și de mediu:

- Control clasic pe teren

- Control prin teledetecție

Metodele de control pentru fiecare condiție GAEC sunt descrise în Ghidul pentru inspectorii care realizează controlul pe teren.

6. Descrierea generală a detectării neregulilor

Pe parcursul vizitei la fața locului, inspectorul de teren va completa Raportul de control. Raportul de control este prezentat în Ghidul pentru inspectorii care realizează controlul pe teren, si conține următoarele informații:

- condițiile care fac subiectul controlului pe teren;

- natura și extinderea controalelor efectuate;

- constatările;

- condiția/condițiile care nu au fost respectate.

Dacă sunt detectate nereguli, inspectorul de teren este obligat să le consemneze în Raportul de control, fiecare neregulă fiind documentată corespunzător prin hărți, fotografii, rapoarte de măsurare GPS, informații din LPIS, copii ale documentelor relevante, alte comentarii. În acest caz, fermierul primește un exemplar al raportului de control.

6.1. Descrierea generală a dreptului APIA/inspectorilor de teren de a desfășura controale privind respectarea bunelor condiții agricole și de mediu în conformitate cu legislația europeană și legislația națională.

Inspectorii de teren au urmatoarele drepturi:

Ø      sa isi desfasoare activitatea de control in conditii de siguranta;

Ø      sa nu lucreze in conditii tensionate;

Ø      sa beneficieze de legitimatia de control;

Ø      sa aiba permisiunea accesului in exploatatia supusa controlului;

Ø      sa aiba permisiunea de a traversa o exploatatie pentru a ajunge la suprafetele altor exploatatii supuse controlului;

Ø      sa aiba permisiunea de a efectua masuratori cu aparatura din dotare;

Ø      sa aiba permisiunea de a efectua fotografii;

Ø      sa solicite informatii, in scris sau verbale referitoare la obiectul controalelor efectuate;

Ø      sa verifice documentele corelate cu obiectul controlului, care insotesc cererea de plata depusa sau sunt detinute de fermierul controlat;

Obligatiile inspectorilor de teren sunt legate de:

Ø      punctualitate;

Ø      comportament impecabil (rabdare, neafișarea unui comportament ostentativ);

Ø      discretie (sa nu exprime opinii personale in legatura cu politica europeana sau cea nationala sau cu managementul administrativ);

Ø      impartialitate (sa trateze toti fermierii in mod egal si sa evite pe cat posibil toate situatiile care pot genera tensiuni);

Ø      sa nu accepte, sub nici o forma, invitatiile, tratatiile sau alte foloase din partea fermierului controlat;

Ø      sa dea dovada de meticulozitate (sa respecte metodele de control stabilite);

Ø      sa faca observatiile clare, sa informeze fermierul fundamentand observatiile pe baza de argumente convingatoare;

6.2 Descrierea detaliată a drepturilor fermierilor pe parcursul desfasurarii controlului pe teren

Este descrisă în manualul pentru controlul pe teren.

Fermierul poate semna, după caz, Raportul de control al respectării bunelor condiții agricole și de mediu pentru a atesta prezența sa în timpul controlului la fața locului și pentru a face observații.

În cazul în care fermierul are observații cu privire la controlul efectuat asupra fermei pe care o exploatează le poate nota în caseta special desemnată comentariilor fermierului. Fermierul va fi informat cu privire la orice neconformitate constatată.

Descrierea generală a modului de abordare a neregulilor detectate sancțiuni și excluderi, și descrierea generală a modului de tratare a rezultatelor din urma controalelor pe teren

În cazul în care bunele condiții agricole 20420i83u și de mediu aplicabile unei ferme nu au fost respectate din cauza unei acțiuni sau a unei omiteri direct imputabile fermierului în cauză, suma totală a plăților directe atribuită anului calendaristic în cursul căruia s-a constatat nerespectarea (denumită în continuare "suma totală") este redusă parțial sau exclusă (art. 6(1) al Regulamentului CE nr. 1782/2003).

În funcție de amploarea, gravitatea, persistența și repetarea nerespectării constatate (Regulamentul CE nr. 796/2004, art. 41), la suma totală se aplică reduceri .

Nerespectarea datorată neglijenței (art. 66 al Regulamentului CE nr. 796/2004)

Dacă nerespectarea se datorează neglijenței unui agricultor, reducerea trebuie să fie aplicată la suma totală. Reducerea este de 3% din suma totală.

Totusi, Agenția de Plati poate, pe baza aprecierii prevăzute de autoritatea competentă de control în raportul de control, în concordanță cu Articolul 48(1)(c), să decidă fie să reducă acest procent la 1%, fie să-l crească până la 5% din suma totală sau, în cazurile la care se face referire în al doilea paragraf al Articolului 48(1), să nu impună (aplice) nici o reducere.

Unde sunt mai multe cazuri de nerespectare a diverselor acte sau standarde ale aceluiași domeniu, acestea vor fi considerate ca fiind un singur caz de neconformitate.

Unde au fost stabilite mai mult de o neregulă privitoare la diferite domenii de conditionalitate, procedura de fixare a reducerii conform paragrafului 1 va fi aplicată în mod individual la fiecare neconformitate. Procentul de reducere care rezultă va fi adaugat. Reducerea maximă nu va trebui sa depășească 5% din suma totala.

Dacă au fost stabilite nereguli repetate, cu excepția celor considerate intenționate, reducerea stabilită în cazul primei nerespectări, va fi multiplicat cu factorul trei.

In cazul repetițiilor viitoare ale neregulii, factorul 3 de multiplicare va fi aplicat de fiecare dată la rezultatul reducerii stabilite pentru neregulile repetate anterioare. Reducerea maximă nu va depăși 15% din suma totală.

Dacă nivelul sancțiunilor a atins procentul de 15%, autoritatea competentă va înștiința fermierul, informându-l că, dacă nerespectarea aceleiași conditii va fi detectată din nou, se va considera că fermierul a acționat în mod intenționat.

Dacă se detectează o neconformitate ulterioară, nivelul reducerii se va stabili prin multiplicarea cu 3 a rezultatului multiplicărilor anterioare, înainte de limitarea la 15%.

Nerespectarea intenționată (art. 67 al Regulamentului CE nr. 796/2004)

Dacă fermierul nu a respectat intenționat o condiție GAEC, reducerea aplicată va fi de 20% din suma totală.

Totusi, Agenția de Plati poate, pe baza evaluării din raportul de control, în concordanță cu Articolul 48(1)(c), să decidă să reducă acest procentla nu mai puțin de 15% sau, unde este adecvat, să crească procentul cu 100% din suma totală.

Dacă nerespectarea intenționată corespunde unei anumite scheme de sprijin, fermierul va fi exclus din acea schemă de sprijin pentru anul calendaristic în cauză. Dacă amploarea, severitatea sau permanența nerespectării intenționate este majoră, sau au fost detectate repetate nerespectări intenționate, fermierul va fi exclus din schema de plată respectivă și anul calendaristic următor.

Amploarea unui caz de neconformitate este determinată examinând dacă a avut o largă incidență sau dacă consecințele sale se limitează la exploatația respectivă.

Gravitatea unui caz de neconformitate depinde de importanța consecințelor sale, ținând cont de condițiile respective.

Persistența unui caz de neconformitate depinde de durata în care efectele sale se pierd sau de posibilitățile de a se remedia într-un anumit termen prin mijloace raționale.

Valoarea totală a reducerilor și a excluderilor pentru un an calendaristic nu trebuie să depășească suma totală cuvenită fermierului în cadrul schemei unice de plăți pe suprafață.

Fermierul căruia i se atribuie reducerile sau excluderile este fermierul individual care nu a respectat condițiile GAEC și care, în momentul deciziei sale de a nu le respecta, era responsabil cu exploatarea, suprafața, unitatea de producție sau animalele. Dacă exploatația a fost transferată unui fermier după ce a început să se desfășoare nerespectarea condițiilor, transferul trebuie să fie monitorizat (art. 65 (2) al Regulamentului CE nr. 796/2004).

În cazul în care controalele privind respectarea bunelor condiții agricole și de mediu nu pot fi finalizate înaintea efectuării plăților, orice plată nejustificată va fi recuperată în conformitate cu art. 73 al Regulamentului CE nr. 796/2004 (art.10 al Regulamentului 796/2004). Astfel, dacă s-au efectuat plăți necuvenite, agricultorul trebuie să restituie suma în discuție, majorată cu dobândă (dobânda se calculează pentru perioada dintre notificarea fermierului asupra obligației de rambursare și plata în sine).

Toate cazurile de neconformitate sunt aduse la cunoștința fermierilor.

Dacă se detectează una sau mai multe nereguli cu privire la diferite condiții din cadrul aceleiași arii de neconformitate, aceste nereguli vor fi considerate ca o singură neconformitate (art. 66(2) al Regulamentului CE nr.796/2004).

Practic, pentru cele 11 condiții GAEC situația se prezintă astfel:

Modul de aplicare a sancțiunilor pentru nerespectarea GAEC în anul 2007

Acest mod de calcul respectă prevederile art. 65-66 din Regulamentul 796/2004.

În anul 2007, neregulile privind GAEC nu se vor evalua ca fiind intenționate. De asemenea, fiind vorba de primul an neregulile nu pot fi evaluate ca fiind repetate. De aceea, sancțiunile aplicate în 2007 vor fi pentru nereguli datorate neglijenței, cuantumul acestora fiind de 3 până la maxim 5% la nivelul fermei.

Amploarea și gravitatea neregulilor se vor evalua la nivel de fermă și nu la nivel de condiție GAEC.

Modul de calcul al sancțiunilor pentru GAEC11 este diferit de cel al sancțiunilor pentru nerespectarea GAEC1 - GAEC10, dar în anul 2007 nu se aplică sancțiuni pentru GAEC11.

Regulile de aplicare a sancțiunilor pentru anul 2008 vor fi dezvoltate ulterior.

Sancțiunile pentru nerespectarea condițiilor GAEC1 - GAEC10 se aplică urmând următoarele etape:

1. se atribuie sancțiuni la nivelul condiției GAEC - vor exista 2 variante:

dacă condiția GAEC este nerespectată, atunci i se atribuie codul 1 = se aplică sancțiune

dacă condiția GAEC este respectată, atunci i se atribuie codul 0 = NU se aplică sancțiune

deoarece GAEC6 coincide cu GAEC2 și nu se pot aplica sancțiuni duble pentru nerespectarea aceleiași condiții, codul pentru GAEC6 va fi întotdeauna 0 = NU se aplică sancțiune

2. se atribuie sancțiuni la nivelul categoriei - vor exista următoarele variante:

dacă cel puțin o condiție GAEC din cadrul unei categorii este nerespectată, adică i s-a atribuit codul 1, atunci categoriei i se atribuie codul 1 = se aplică sancțiune

dacă toate condițiile GAEC din cadrul unei categorii sunt respectate, adică tuturor li s-a atribuit codul 0, atunci categoriei i se atribuie codul 0 = NU se aplică sancțiune

deoarece în cadrul categoriei III există o singură condiție GAEC și anume GAEC6 care coincide cu GAEC2, codul atribuit categoriei III va fi întotdeauna 0 = NU se aplică sancțiune

3. se aplică sancțiuni la nivelul fermei - vor exista următoarele variante:

dacă tuturor categoriilor li s-a atribuit codul 0, atunci fermei nu i se aplică sancțiuni

dacă codul 1 a fost atribuit unei categorii, atunci fermei i se aplică sancțiunea de 3% din suma totală

dacă codul 1 a fost atribuit unui număr de 2 categorii, atunci fermei i se aplică sancțiunea de 4% din suma totală

dacă codul 1 a fost atribuit unui număr de 3 categorii, atunci fermei i se aplică sancțiunea de 5% din suma totală

8. Alte documente legate de controlul GAEC

Alte manuale sau documente interne care abordează subiecte legate de GAEC care nu sunt conținute în acest manual:

Instructiuni generale pentru primul an de aplicare a sistemului integrat de administrare si control - proceduri privind primirea si procesarea cererii de plata pentru schemele de sprijin pe suprafata pentru anul 2007;

Manual de proceduri privind controlul pe teren realizat in cadrul schemei de plati unice pe suprafata;

Ghid pentru inspectorii care realizeaza controlul pe teren - controale realizate in cadrul schemei de plati unice pe suprafata;

Manual de proceduri pentru analiza de risc - alegerea esantionului de control pe teren.

9. Arhivarea documentelor

Potrivit Legii arhivelor naționale nr. 16/1996, procedura de arhivare vizează toate documentele intrate, a celor întocmite pentru uz intern, precum și a celor ieșite din cadrul structurilor centrale, județene și locale ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Arhivarea documentelor pe suport de hârtie se va face în conformitate cu manualul de arhivare, iar arhivarea informațiilor în format electronic se va face în conformitate cu procedura generală de arhivare din manualul IT al APIA.

10. Anexa - Fișele posturilor

SEF SERVICIU CONTROL PE TEREN NIVEL CENTRAL - Consilier Superior

SEF SERVICIU CONTROL PE TEREN NIVEL JUDETEAN - Consilier Superior

MEMBRU AL ECHIPEI DE CONTROL - la nivel judetean