Metodologia de prelevare a probelor de sol pentru determinarea fertilitatii solului propusa in Romania

Lucrarea nr.5

Metodologia de prelevare a probelor de sol pentru determinarea fertilitatii solului propusa īn Romānia

Unul dintre cei mai importanti factori ce influenteaza rezultatul analizei de laborator si, respectiv, elaborarea programelor de fertilizare, este prelevarea corecta a probelor de sol.

Instrumentele necesare

Pentru a obtine rezultate cat mai exacte, se recomanda prelevarea probe 13313p1513n lor de sol cu ajutorul unui burghiu. Nu se recomanda prelevarea probe 13313p1513n lor cu ajutorul uneltelor agricole (lopata, sapa), deoarece aceste unelte nu permit prelevarea unor cantitati egale de sol pentru fiecare proba.

Adancimea de prelevare a probelor

Adancimea de prelevare a probelor este determinata de elementul chimic care urmeaza a fi analizat. Azotul se dizolva complet in apa si migreaza in straturile de sol. Pe timp de seceta, cele mai mari concentratii de azotat de amoniu se acumuleaza in straturile de suprafata ale solului. Dupa precipitatii abundente, cea mai mare parte a azotatului de amoniu migreaza la o adancime de 45-60 cm sau mai adanc. Iata de ce, pentru a analiza continutul de azotat de amoniu, se recomanda prelevarea probe 13313p1513n lor de sol de la o adancime de 0-60 cm. Avand in vedere ca fosforul si kaliul sunt greu solubile in apa si practic nu migreaza, precum si faptul ca adancimea brazdei pe majoritatea campurilor constituie 20-25 cm, adancimea de colectare a probelor pentru fosfor si kaliu va constitui 0-20 cm.

Cand se preleveaza probele de sol?

Pentru a efectua analiza continutului de azotat de amoniu, se recomanda prelevarea probe 13313p1513n lor la temperaturi ce nu depasesc 10°C. La aceasta temperatura, procesul de mineralizare a substantelor organice din sol se desfasoara foarte lent. In aceasta perioada, precum si primavara inainte de semanat, continutul de azotat de amoniu este acelasi. Probele de sol pentru analiza oricarui alt element chimic pot fi prelevate in orice perioada a anului.

Cum se preleveaza o proba reprezentativa de sol?

Cu cat este mai mare numarul de sub-probe colectate, cu atat mai reprezentativa va fi proba finala. Procesul de prelevare a probelor, in rezultatul caruia sunt obtinute sub-probe reprezentative, asigura o proba finala care reflecta continutul real de elemente nutritive in sol. Probabilitatea obtinerii unei probe finale reprezentative creste cu fiecare sub-proba. Dimensiunea campului nu influenteaza numarul de sub-probe necesare pentru proba finala. Pentru a colecta o proba finala cat mai relevanta, se recomanda prelevarea a 20 de sub-probe de pe fiecare camp. Sub-probele se colecteaza sub forma de sah. Pentru a obtine probe relevante este necesar sa se evite portiunile neuniforme ale campului sau acelea care au fost prelucrate in mod diferit cu erbicide sau ingrasaminte. Iata cateva exemple de portiuni neuniforme: brazde moarte, marginile campului, depresiuni, gropi, suprafetele care difera dupa culoare si textura. Asemenea portiuni vor fi evitate doar daca ele ocupa o suprafata nesemnificativa. In cazul in care aceste portiuni constituie o parte insemnata din suprafata totala a campului, se recomanda prelevarea unei probe separate de pe fiecare asemenea portiune.

Pregatirea si pastrarea probei de sol

Pastrarea indelungata a probei de sol poate influenta rezultatul analizei de laborator. De aceea, toate sub-probele colectate trebuie turnate intr-un vas din plastic (caldare), amestecate minutios, dupa care, din amestecul obtinut, se va lua o proba medie de 0.5 kg, care va fi trimisa la examenul agro-chimic de laborator. Proba finala trebuie bine uscata in aer liber. Pentru aceasta, presarati solul intr-un strat de 1 cm pe o suprafata din polietilena sau aluminiu. Se interzice uscarea solului in cuptoare cu microunde sau alt tip de cuptoare. Sarcina de baza a uscarii solului este stoparea activitatii microbiologice si formarii azotatului de amoniu inainte de analiza de laborator.

Nota: Nu admiteti contaminarea probelor in timpul prelevarii lor! Fumatul in timpul manipularii probelor de sol este strict interzis!

Recomandari

• Pentru prelevarea probelor de sol, folositi burghiul.
• Pentru analiza continutului de azot, prelevati probe de la o adancime de 0-60 cm.
• Pentru analiza altor elemente, prelevati probe de la o adancime de 0-20 cm.
• Probele de sol pentru analiza continutului de azot, fosfor si kaliu se preleveaza separat.
• Pentru analiza continutului de azot, prelevarea probelor se efectueaza la temperaturi ce nu depasesc 10°C .
• Pentru analiza continutului de celelalte elemente, prelevarea probelor se efectueaza in orice perioada a anului.
• Pentru obtinerea unui rezultat exact, prelevati cate 25 de sub-probe de pe fiecare camp.
• Evitati portiunile neuniforme ale campului.
• Prelevati o proba separata de pe fiecare portiune neuniforma daca aceasta ocupa o suprafata insemnata a campului. Pentru aceste portiuni vor fi emise recomandari de fertilizare separate. Folositi recipiente din plastic; amestecati minutios probele de sol.
• Greutatea probei finale care urmeaza a fi trimisa la laborator nu trebuie sa depaseasca 0.5 kg.
• Uscati probele de sol in aer liber: presarati solul intr-un strat de 1 cm pe o suprafata din polietilena sau aluminiu.

Probarea solurilor contaminate cu metale (plumb, cadmiu, arsen)

Probarea se axeaza pe zonele de joaca ale copiilor (cei mai vulnerabili la aceste metale pe care le ingereaza din sol). Din aceste zone se preleveaza cāteva probe de suprafata (primii 5 cm de sol) cu o lingura curata, se īnlatura toate componentele straine solului, dupa care se combina probele din cel putin 8 locatii. Se curata uneltele de probare si se repeta īn alta zona.

Probarea gradinilor este asemanatoare, dar se preleveaza probe din primii 15-20 cm de sol, care contin radacinile plantelor. Sunt necesare cel putin 3 probe din fiecare gradina.

Terenurile contaminate, care presupun o mare variatie a compozitiei contaminantilor necesita 10-20 de probe pentru obtinerea unei probe compuse reprezentative. Acolo unde se cunoaste o contaminare excesiva, se probeaza la radacina copacilor, la īnaltimi cāt mai mari. Probele nu se amesteca si sunt necesare 2-3 ca numar.

Echipamente

Pentru o probare corecta se foloseste o trusa pedologica de teren alcatuita dintr-o ladita care contine:

- o sticluta picuratoare de HCl 1/3 concentratie pentru identificarea carbonatilor

- clorura de Ba n/10 pentru identificarea sulfatilor

- azotat de Ag n/10 pentru identificarea clorurilor

- fenolftaleina 1% īn alcool pentru identificarea carbonatului de Na

- fericianura de K 5% pentru identificarea Fe bivalent (pentru fenomene de gleizare si psedogleizare)

- salicilat de Na 5% pentru determinarea pH -ului

- pH-metru de teren

- eprubete

- pālnie de sticla

- hārtie de filtru

- cutit

- spaclu

- ruleta sau metru de lemn de 2 m

- pungi

- cilindri

- bidoane

- etichete

Īn plus se foloseste o lopata, sonda pedologica, ciocanul geologic, ladite, cutii de carton sau plastic, altimetru si clinometru.