Modelarea relatiilor industrie-agricultura în perspectiva aderarii României la Uniunea
Europeana
INTRODUCERE
De la celebra sintagma "laissez faire, laissez-passer" a lui Adam Smith (1776)
promovata de economistii clasici în secolele 18 si 19, conform careia pe termen lung economia
ajunge la un echilibru general în care toate "resursele sunt eficient alocate" evenimentele
economice care au avut loc mai ales în secolul 20 (si în special crizele economice 21521j910v din anii 30)
au contribuit la schimbarea paradigmei. Astfel John Maynard Keynes a recomandat interventia
guvernamentala în economie pentru a stimula sau frâna cresterea economica în functie de
evolutia economica a unei tari la un moment dat.
Clasicului argument potrivit caruia pe termen lung economia ajunge la un echilibru
general, Keynes a raspuns cu un aforism la fel de celebru "pe termen lung suntem cu totii
morti". Astfel, el a sustinut importanta cresterii cheltuielilor guvernamentale sau reducerii
taxelor în timp de recesiune pentru a stimula economia si a creste productia, investitiile si
consumul si reducerea cheltuielilor guvernamentale si cresterea taxelor în perioade
inflationiste
Pozitia si argumentele lui Keynes au fost combatute prin anii 1960 de monetaristi
precum Friedman; acestia au sustinut ideea conform careia piata libera si competitia sunt
eficiente si ar trebui lasate sa opereze cu minimum de interventie guvernamentala. În sprijinul
acestei idei monetaristii au adus ca argument studii care au demonstrat ca factorul determinant
al cresterii PNB nominal este masa monetara si nu politica fiscala.
În ultimii patruzeci de ani a aparut o literatura de specialitate foarte bogata, bine
conturata, privitoare la efectul diverselor politici sau influenta anumitor variabile asupra
evolutiei unor sectoare economice sau asupra cresterii economice în general, atât în diverse tari
ale lumii cât si în România; pe acest fundal, lucrarea de fata încearca sa surprinda influentele
variabilelor macroeconomice asupra agriculturii României, precum si relatia industrie -
agricultura
O data cu evenimentele din 1989 economia României si în special sectorul agroalimentar
au trecut prin diverse socuri si au cunoscut schimbari majore ca urmare atât a
politicilor agricole cât si a politicilor macroeconomice practicate în ultimii 15 ani. Prin urmare,
lucrarea îsi propune sa studieze cât de importante sunt cadrul macroeconomic si relatiile dintre
agricultura si industrie pentru evolutia sectorului agro-alimentar românesc.
În general, prin prisma teoriei economice, politica macroeconomica poate influenta
sectorul agro-alimentar si câteva studii au demonstrat acest lucru (Serova, 1999). În cazul
României, este foarte important sa încercam sa studiem influenta mediului macroeconomic si
socurile externe mai ales asupra preturilor inputurilor si outputurilor agricole. Prin urmare,
obiectivul acestei lucrari este studierea relatiilor industrie - agricultura precum si întelegerea
si discutarea relatiilor si interdependentelor dintre macroeconomie si variabilele agricole.
În perioada de tranzitie, procesul de liberalizare a preturilor a fost implementat gradual;
preturile agricole au fost complet liberalizate începând cu anul 1997 în timp ce preturile
inputurilor agricole au fost liberalizate începând cu 1990. Inflatia a crescut foarte mult
ajungând pâna la 250% în 1993, iar moneda nationala s-a depreciat în mod accentuat; pentru a
depasi aceasta situatie, rata dobânzii a fost stabilita la un nivel foarte ridicat, ceea ce a
influentat în mod negativ productia si investitiile în agricultura. Aceste circumstante au condus
la decalaje majore între pretul inputurilor si pretul outputurilor agricole (pretul real al
producatorilor nu acopera costul inputurilor iar investitiile în agricultura au fost descurajate).
În acelasi timp, preturile produselor agricole sunt mult mai flexibile la socurile
macroeconomice si sunt influentate de conditiile climatice într-o masura mult mai mare decât
preturile neagricole. Aceasta înseamna ca pe termen scurt preturile agricole pot depasi nivelul
lor de echilibru datorita unor socuri macroeconomice temporare sau unor conditii climatice
nefavorabile
În acest context, este important sa analizam tipul de politica monetara/fiscala
(expansiva sau restrictiva) ar trebui implementat pentru a influenta în mod pozitiv evolutia
generala a economiei si a agriculturii în particular, pentru ca 'schimbarile în politica monetara
si fiscala afecteaza performanta agriculturii prin intermediul influentei asupra preturilor
inputurilor si outputurilor, pretul terenurilor si a cursului de schimb' (Snell si Marchant, 2004).
Legaturile industrie-agricultura si impactul macroeconomiei asupra agriculturii trebuie
studiate nu numai pentru a întelege evolutiile trecute ale acestor sectoare dar si pentru a
identifica cele mai bune politici macroeconomice ce se pot avea în vedere pentru a crea
premizele dezvoltarii unui sector agro-alimentar eficient.
Având în vedere considerentele prezentate mai sus, în lucrare ne propunem sa discutam,
analizam si sa gasim raspunsuri urmatoarelor întrebari:
o în ce masura variabilele macroeconomice influenteaza si au un efect statistic
semnificativ asupra preturilor inputurilor si outpurilor agricole;
o în ce masura preturile agricole sunt mai corelate cu nivelurile trecute ale acestora
comparativ cu variabilele macroeconomice;
o în ce masura preturile inputurilor agricole influenteaza evolutia preturilor outputurilor
(transmisia preturilor prin costuri) decât vice-versa: preturile outputurilor influenteaza
preturile inputurilor (transmisia preturilor prin cerere);
o analiza raspunsurilor dinamice ale variabilelor agricole la socurile macroeconomice
prin intermediul functiilor de raspuns la soc.
De asemenea, lucrarea încearca sa prezinte relatia dintre PIB-ul agricol si PIB-ul industrial
si sa analizeze principalii factorii ai cresterii PIB-ului agricol. Astfel, dorim sa ne aducem
contributia la diagnosticarea corecta a situatiei sectorului agro-alimentar românesc în contextul
cadrului macroeconomic al ultimilor 15 ani, în scopul unei cât mai bune modelari a relatiilor
industrie - agricultura si a cadrului macroeconomic în general. Analizele cantitative, respectiv
utilizarea metodologiei cointegrarii si a vectorilor autoregresivi, si previziunile realizate ne vor
permite prezentarea unei noi perspective, econometrice, asupra sectorului agro-alimentar si a
cadrului macroeconomic românesc în pragul integrarii României în Uniunea Europeana.
Lucrarea "Modelarea relatiilor industrie-agricultura în perspectiva aderarii României la
Uniunea Europeana" este structurata în sase capitole, acordându-se atentie atât aspectelor
teoretice, metodologice cât si diagnosticarii si realizarii de prognoze privind relatia industrieagricultura,
analiza influentei principalelor variabilelor macroeconomice asupra agriculturii
precum si determinarea factorilor cresterii PIB-ului agricol.
Primul capitol, intitulat "Politicile macroeconomice si sectorul agro-alimentar" releva
principalele abordari teoretice privitoare la relatia biunivoca agricultura-macroeconomie
abordând evolutia principalilor indicatori macroeconomici si totodata prezinta în detaliu
politica agricola a României în contextul mediului macroeconomic al perioadei de tranzitie,
inclusiv repere macroeconomice si agricole ale României comparativ cu alte tari central si esteuropene.
Capitolul al II-lea, "Evolutia sectorul agro-alimentar al României" contine o analiza
cantitativa a principalilor factori de productie din agricultura, structura de productie si evolutia
productiei agricole, valoarea adaugata bruta si produsul agricol brut - evolutie si câteva
prognoze comparativ cu Uniunea Europeana si noile state membre ale UE; este abordata de
asemenea dintr-o perspectiva analitica relatia industrie - agricultura.
Capitolul al III-lea, intitulat "Abordari conceptuale si studii empirice privind relatia
industrie-agricultura" face referire la câteva studii teoretice si empirice anterioare privind
modelarea relatiilor industrie-agricultura si prezinta evidente empirice atât la nivel national cât
si international privind influenta variabilelor macroeconomice asupra agriculturii. Sintetic, este
expusa contributia proprie a autoarei, respectiv folosirea pentru prima oara a metodologiei
vectorilor auto-regresivi si a cointegrarii în scopul realizarii obiectivelor propuse ale acestei
lucrari
Capitolul al IV-lea "Concepte si principii de baza în analiza seriilor de timp" prezinta
conceptul de stationaritate si nestationaritate, concepte privind ordinul de integrare si
cointegrarea inclusiv tehnici de utilizarea a acesteia. De asemenea, sunt expuse principalele
aspecte privind metodologia vectorilor autoregresivi si a modelelor de eroare corectie.
În Capitolul al V-lea intitulat "Modelarea relatiilor industrie - agricultura si
determinantii cresterii PIB-ului agricol" s-a încercat modelarea relatiei industrie - agricultura
utilizând functii de productie Cobb-Douglas si determinarea factorilor cresterii PIB-ului agricol
utilizând un model al cresterii PIB. De asemenea, au fost realizate câteva prognoze pe baza
caror se pot trage anumite concluzii si se pot face câteva recomandari.
În Capitolul al VI-lea "Modelarea impactului variabilelor macroeconomice asupra
preturilor agricole" sunt prezentate principalele variabilele macroeconomice studiate (cursul de
schimb, rata dobânzii, indicele preturilor de consum, PIB-ul per locuitor) si agricole (pretul
inputurilor si outpurilor agricole), tehnica de modelare utilizata, respectiv modele vector
autoregresive si cointegrarea, principalele rezultate si câteva concluzii.
Lucrarea se încheie cu concluzii finale si recomandari adresate factorilor decizionali
privind fundamentarea deciziilor în ceea ce priveste abordarea relatiilor industrie-agricultura si
formularea politicilor macroeconomice.
Speram ca prin intermediul acestei lucrari se ne aducem si o contributie speciala la
fondul de cercetare din domeniul economiei agrare mai ales prin prisma metodologiei si
analizei econometrice folosite si nu in ultimul rând ca am participat cu ceva nou in "sfera
ideilor" din acest domeniu.
|