OPERATIILE FLUXULUI TEHNOLOGIC GENERAL DE PASTRARE A PRODUSELOR AGRICOLE
Operatiile premergatoare pastrarii produselor agricole sunt: recoltarea, conditionarea, preracirea si depozitarea.
1.Recoltarea reprezinta un complex de operatii succesive care se fac in scopul adunarii produselor agricole si punerii lor in stare de a fi consumate pe o anumita perioada de timp , fie in stare proaspata, fie divers prelucrate.
Produsele se recolteaza diferentiat in functie de directia de valorificare tinand cont ca unele dintre ele isi continua maturarea si dupa recoltatre.pentru determinarea momentului optim de recoltare se iau in consideratie o serie de indici ca: forma, marimea, pigmentatia, elasticitatea, dezvoltarea semintelor, fragezimea, s 444j98e uculenta, aspectuul sectiunii, rezistenta la penetrare, acumularea unor substante chimice, intensitatea aromei, gustul.
Tehnica recoltarii consta in executarea operatiei de desprindere de pe planta mama la momentul optim, in asa fel incat asupra produsului respectiv sa se exercite o presiune cat mai mica. Recoltarea se poate face manual, mecanizat si mixt.
-recoltarea manuala este operatia principala pentru toate speciile horticole(legume, fructe, struguri) destinati consumului in stare proaspata.
-recoltarea mixta sau semimecanizata se face in scopul scurtarii perioadei de recoltare si consta in efectuarea recoltarii propriu-zise manual, iar transportul muncitorilor si ambalajelor mecanizat.
-recoltarea mecanizata -realizeaza detasarea produselor, manipularea si incarcarea lor cu ajutorul unor dispozitive speciale mai mult sau mai putin complexe.
In functie de metodele si procedeele de recoltare ,aceasta poate fi:
-recoltare integrala, folosita atunci cand coacerea dintr-o cultura este uniforma
-recoltare selectiva sau esalonata , realizata in mai multe etape.
2. Conditionarea produselor horticole cuprinde urmatoarele operatii: descarcarea, curatarea, sortarea, tratarea, controlul calitatii si ambalarea.
Descarcarea produseor se poate face in vrac in ambalaje nepaletizate si ambalaje paletizate.Descarcarea produselor transportate in vrac se pote face prin basculare, iar mai departe pot fi preluate cu benzi transportoare sau elevatoare.
Ambalajele paletizate sunt descarcate cu ajutorul motostivuitorului si al electrostivuitorului, iar ambalajele nepaletizate cu utilaje de transport interior(carucior cu platforma, transpaleta, transportor -elevator).
Curatarea urmareste atat scuturarea de pamant cat si indepartarea impuritatilor de pe suprafata produselor prin stergere, periere, spalare cu apa sau diferite solutii apoase, dupa care urmeaza neaparat zvantarea dar si indepartarea frunzelor slab aderente sau a unor portiuni din produs prin fasonare sau cizelare.
Sortarea este operatia care consta in clasificarea recoltei dupa criterii standarde si anume: stare fitosanitara, vatamari mecanice si biologice, deviere de forma de la cele specifice soiului, gradul de maturare exprimat prin culaore si luciu corespunzator. Sortarea se face partial sau total in timpul recoltarii si dupa.Cand se efectueaza concomitent sau imediat dupa recoltare poarta numele de presortare.
Calibrarea reprezinta sortarea sau alegerea produselor horticole dupa dimensiuni si se face in general mecanizat si partial manual, caz in care se utilizeaza o trusa de inele sau sabloane de calibrat.
Ambalarea este operatia care consta in aranjarea produselor horticole in spatii delimitate prin pereti din diferite materiale numite ambalaje.
Confectionarea ambalajelor de transport si de depozitare se poate face din lemn, material plastic, carton.
Ambalajele din lemn sunt reprezentate de:
-lada tip T pt legume si fructe cu pulpa tare;
-lada tip D pt legume si fructe cu pulpa moale;
-lada tip P cu sau fara capac pt legume si fructe cu pulpa tare;
-lada tip C , ladita tip platou pt legumee si fructe perisabile;
-lada tip V pt legume su metabolism intens: verdeturi,legume- frunze;
-lada tip S similara cu tipul C dar cu dimensiunio mai mari;
-lada paleta de fructe , folosita si in camp pt transportul produselor.
Ambalajele de material plastic sunt reprezentate : lazi, cosulete, pahare, platouri alveolare.
Ambalajele din carton sunt : cutii si ladite din lemn ondulat.
Ambalajele din fibre textile cum sunt sacii de iuta pt ceapa,cartofi, nuci, fasole.
Pentru a fixa produsele , precum si a le izola intre ele impiedicqnd transmiterea bolilor se folosesc materiale auxiliare ca:hartia, frizura de hartie, talaju, rumegusul de lemn, iar pt ca produsele sa fie mai atractive se folosec: cutii de carton perforat sau fara perforatii , cu ferestre de celofan, saculeti din plasa textila capsata, pungi de polietilena perforate , tavite din pasta celulozica si material plastic , cosulete, platouri alveolare.
Ambalarea se poate face prin nearanjare(vrac), ambalare etansa sau ambalarea prin aranjare care poate fi in randuri drepte, in sah si in esteica.
3.Preracirea produselor horticole reprezinta totalitatea operatiilor executate in vederea inlaturarii excesului de caldura de la nivelul caldurii de livada pana la cel la care produselerespective sa fie pastrate.Se face prin mai multe metode, toate avand la baza transformarea rapida a caldurii din produsele respective unui mediu de racire reprezentat de aer, apa sau gheata.
Preracirea sau racirea adecvata se poate realiza in functie de natura produselor intr-o perioada de timp variabila de la 30 de min la 24 de ore si mai mult.
Viteza de preracire a oricarui produs depinde in primul rand de accesibilitatea lui la mediul de racire, viteza de miscarea a mediului de racire, natura mediului de racire.
Dintre metodele folosite pt preracire amintim:
-preracirea cu gheata hidrica presata;
-prearacirea cu apa;
-preracirea cu aer in miscare rapida;
-preacire in vacuum;
Oricare ar fi metodea de preracire produsele respective se vor p[une imediat in conditii de temp scazuta pt ca acestea sa nu se deprecieze. Daca posibilitatea de preracire lipseste este necsar ca dupa recoltare produsele respective sa nu fie lasate sub incidenta razelor solare si sub actiunea vantului sau luminii. Acestea trebuiesc introduse in ambalaje si stivuite in adaposturi, iar introducerea la pastrare sa se faca dimineata' inainte de rasaritul soarelui ,intrucat, in trimpul noptii temp de livada scade simtitor, asigurand o racire naturala a produselor.
4. Depozitarea produselor horticole este o operatie import. din cadrul procesului de pastrare in stare proaspata a produselor horticole si consta in introducerea acestora in spatiile de pastrare. Alegerea metodei de depozitare este in stansa legatura cu proprietatile fizice, chimice si fiziologice ce caracterizeaza fiecare produs in parte.
Metoda de depozitare:
In practica se folosesc mai multe metode de depozitare si anume: depozitarea in vrac si depozitarea in ambalaje paletizate si nepaletizate.
Depozitarea in vrac se foloseste pt produsele cu o buna rezistenta mecanica(cartofi, ceapa). Prin utilizarea acestei metode se ocupa integral suprafata de depozitare , iar manipularea produsului se face mecanizat cu ajutorul benzilor transportoare.
Descarcarea mijloacelor de transport se face prin basculare intr-un buncar prevazut la baza cu o banda transportoare care deplaseaza produsul pe lungimea buncarului si il trece apoi pe alte benzi transportoare asezate in cascada.
La capatul fiecarei benzi , unde are loc trecerea produsului de pe o banda pe alta se monteaza n gratar de metal prin care cad pamantul aderent de pe produse, resturi vegetale marunte,realizandu-se astfel si o cura de metal prin care cad pamantul aderent de pe produse, resturi vegetale marunte,realizandu-se astfel si o curatire a produselor respective. Aceste returi se colecteaza in cosuri sau lazi de lemn asezate sub gratare.
Depozitarea in ambalaje se utilizeaza pt pastrarea de lunga durata a legumelor si fructelor in depozite frigorifice si depozite cu ventilatie naturala.Depozitarea in lazi paleta consta in introducerea produselor in ambalaje, in vrac pana la marginea superioara a lazii paleta, dupa care cu ajutorul stivuitorului, lazile se introduc in celula de pastrare.
Aranjarea acestora se face respectand principiul "primul intrat -primul iesit".
Intre pereti si marginile blocului de stive si intre coloanele de ambalaje se lasa anumite spatii pt a permite circulatia aerului conditionat, refulat de bateriile de racre.
Depozitarea in ladite utilizeaza laditele din lemn propriu-zise si de tip platou care se stivuiesc paletizat si nepaletizat.
In vederea depozitarii paletizate este necesara executarea a doua operatii succesive: aranjarea ambalajelor pe paleta si stivuirea ambalajelor paletizate in spatii de pastrare. Aranjarea ambalajelor pe paleta se face in coloane in functie de dimensiunea ambalajelor si a paletelor utilizate pt a ocupa o suprafata cat mai mare din suprafata paletei.
Ambalajele tip platou se stivuiesc pe palete cu montanti dupa sistemul in coloana, dupa care paletele se stivuiesc pe 4 nivele pana la inaltimea de 7 m.
Depozitarea nepaletizata se face prin stivuirea directa a ambalajelor in spatiul de pastrare. In aceste caz stivuirea ambalajelor se face dupa mai multe sisteme de aranjare a ambalajelor si anume: lax, compact, mixt, cu canal de aerisire.
Sistemul de aranjare lax consta in aranjarea ambalajelor unul peste altul in formma de cruce, prezentand avantajul unei bune circulatii a aerului in interiorul stivei, datorita canalelor ce rezulta din aranjarea ambalajelor. Se utilizeaza in depozitele neutilate si pr speciile care au un metabolism intens.
Sistemul de aranjare compact presupune aranjarea ambalajelor unul langa altul fara spatii intre ele, iar pe verticala , de asemenea, suprapunandu-se unul peste altul pe o inaltime de 2-3m.Acest sistem prezinta dezavantajul unei slabe circulatii a aerului in stratul de produs.
Depozitarea dupa sistemul mixt si cu canal de aerisire reprezinta un sistem intermediar celor prezentate mai sus.
In cazul in care ambalajele de depozitare sunt constituite din saci de diferite capacitati, acestia se depoziteaza paletizat sau nepaletizat.In aceste situatii sacii sunt aranjati pe palete sau in spatiul de depozitare dupa sistemul tesut sau in coloane.
|
