Particularitatile viticulturii in R. Moldova
Subiectele:
1. Importanta de producere a ramurii viticole
2.Particularitatile de producere a ramurii viticole
3. Particularitatile metodelor de inmultire: particularitatile morfologice ale vitei de vie, organizarea scolii viticole. Principiile de intretinere a scolii viticole. Tipurile de portaltoi si altoi
1. Importanta de producere a ramurii viticole
Viticultura – este privita ca o subramura a ramurii fitotehnice, iar impreuna cu industria prelucratoare ea devine o ramura a economiei nationale.
Obiectivul principal al ramurii – cultivarea vitei de vie in scopul obti 454e42e nerii strugurilor cu importanta lor alimentaro-dietetica si curativa.
Plasticitatea vitei de vie o face apta pentru a fi cultivata in locuri putin utile pentru alte culturi agricole (pante, nisipuri, etc.), si contribuie la o folosire mai rationala a terenurilor.
Viticultura este o ramura intensiva si eficienta a Complexului Agroindustrial.
S-a constatat ca eficienta economica a viticulturii in plan global (la o unitate de suprafata) este mai inalta decat a culturilor de camp de 10 ori, iar in unele tari cu o dezvoltare sporita a ramurii - de 15 – 20 ori.
In R. Moldova plantatiile viticole ocupa 10 % din suprafetele agricole, dar constituie 25 % din valoarea productiei fitotehnice si formeaza pana la 35 % din venitul total.
Unul din obiectivele de baza prevazute de catre Programul strategic de dezvoltare a agriculturii pana in anul 2010 consta in revitalizarea,completa a ramurii viticole.
In R. Moldova suprafata plantatiilor viticole variaza in limitele de 200 - 210 mii ha, cu o recolta medie de 7 t/ha si o productie globala de 1,2 mln tone struguri.
2. Particularitatile de producere a ramurii viticole
Din particularitatile de baza de productie a ramurii viticole in R. Moldova evidentiem:
cultivarea soiurilor vitei de vie de masa cu consumul strugurilor in stare proaspata.
cultivarea strugurilor pentru producerea stafidelor.
cultivarea soiurilor tehnice pentru asigurare cu materie prima a industriei prelucratoare care produce sampanie, coniac, alcool etc.
cultivarea soiurilor pentru sucuri, dulceturi, marmelada, sirop, bomboane.
cultivarea portaltoiului pentru obtinerea materialului saditor altoit.
producerea vitelor altoite si pe radacini proprii.
cultivarea vitei de vie pentru inverzire.
3. Particularitatile metodelor de inmultire: particularitatile morfologice ale vitei de vie, organizarea scolii viticole. Principiile de intretinere a scolii viticole. Tipurile de portaltoi si altoi
Pentru o insusire mai reusita a particularitatilor de inmultire a vitei de vie se cere familiarizarea cu unele particularitati morfologice ale vitei de vie, principiile de organizare si intretinere a scolii viticole, cu tipurile de portaltoi si altoi.
In structura morfologica a vitei de vie vom evidentia:
sistemul radicular – organ vegetativ compus din radacini multianuale si anuale, care indeplinesc functia de absorbtie a apei si elementelor nutritive.
tulpina – organ axai vegetativ care asigura miscarea bilaterala a apei si substantelor nutritive prin planta.
frunza – organul vegetativ principal al vitei de vie
si executa principalele
functii fiziologice:
fotosinteza, transpiratia, respiratia.
inflorescentele – formatiuni speciale pe care sunt
amplasate florile.
strugurile –
organ generativ care provine din inflorescenta.
bobita – prezinta o baca dezvoltata din ovar.
Pepinierele viticole – au drept menire obtinerea materialului saditor viticol – sector important si complicat in viticultura.
Inmultirea vitei de vie se poate realiza pe doua cai:
- generativa (prin seminte)
- vegetativa.
Inmultirea vitei de vie pe cale vegetativa – se caracterizeaza prin faptul ca organismele noi se obtin nu din seminte ci din diferite organe vegetative ale plantei-mama ca: lastarii, ochii, butasii etc.
Din metodele de inmultire pe cale vegetativa evidentiem:
Inmultire prin marcate metoda de inradacinare a lastarilor vitei de vie fara despartirea lor de planta - mama.
Inmultirea prin butasire butasul este o portiune din planta - mama care mai apoi se dezvolta intr-o planta noua.
Inmultirea prin altoire una din cele mai raspandite metode cu aplicarea:
atomului - partile care se altoiesc pe alte plante.
portaltoiului - plantele pe care are loc altoirea.
Inmultirea generativa - inmultirea prin seminte cu obtinerea de puieti utilizati la infiintarea plantatiilor viticole, plantatiilor mama de portaltoi sau in calitate de portaltoi la altoire.
Organizarea pepinierii viticole – este destinata pentru obtinerea vitelor altoite si include in sine 4 compartimente:
plantatiile altoi
plantatiile portaltoi
atelierul pentru altoire
scoala de vite.
Plantatiile - mama altoi - destinate pentru producerea coardelor altoi.
Organizarea teritoriului destinat pentru infiintarea plantatiilor - mama de selectie primara prezinta un lucru migalos si de raspundere si prevede urmatoarele forme de activitate:
- recunoasterea cu determinarea denumirii corecte a soiului si cota procentuala de soiuri straine cu divizarea in finala a celor 3 categorii:
soiul de baza constituie 98 %;
soiul de baza constituie 90 %;
soiul de baza constituie mai putin de 90 %.
- selectia in masa - indicarea butucilor de la care se vor recolta coardele altoi.
- selectia fitosanitara - are scop evidentierea butucilor mama sanatosi.
Organizarea plantatiilor - mama altoi de tip intensiv prevede:
- selectarea
terenului: bogat, usoare,
plane sau cu panta pana la 8°, protejate de
vanturi reci, ingheturi.
- pregatirea solului - aratura de desfundare (60 – 70 cm), administrarea ingrasamintelor organice (40 - 60 t/ha) si minerale 150-200 kg/ha s.a.
plantarea vitei de vie cu plante altoite de elita.
2. Plantatiile - mama portaltoi - destinata pentru producerea coardelor portaltoi. In calitate de soiuri de portaltoi pentru R. Moldova sunt propuse: Riparia x Rupestris 101 -14; Berlandieri x RipariaCober 5 BB s.a.
Organizarea plantatiilor mama de portaltoi prevede urmatoarele masuri:
alegerea terenului - bine incalzite (3500 - 4000°C), protejate de vant, ingheturi, cu apele freatice profunde, usoare dupa compozitia mecanica.
organizarea teritoriului - cu impartirea acestuia in tarlale cu
suprafata de 25-50 ha si
parcele de forma dreptunghiulara cu suprafata pana la 5 ha.
Lungimea
randurilor – 100 m, directia
randurilor - sud - nord pe pe terenuri plane, si deacurmezisul pantei.
pregatirea solului - cu 5 – 6 luni inainte de plantare, si prevede: administrarea ingrasamintelor organice (30 - 40 t/ha) si minerale (120 – 150 kg/ha s.v. - de P2O5 si K2O).
plantarea – are loc primavara (martie) pe teren pichetat. Schema: 2,5 – 3,0 x 1,0 – 2,0 m.
3. Scoala de vite - prezinta un teren special unde se planteaza butasii pentru inradacinare, dezvoltarea lastarului si obtinerea vitelor. Organizarea scolii de vite prevede:
alegerea terenului - drept, sau panta usoara spre sud sau sud — vest, protejat de vanturile reci. Solul trebuie sa fie fertil, de o compozitie mecanica usoara si prezenta unui sistem bun de irigare.
intocmirea asolamentelor speciale de 4 – 6 campuri care includ premergatorii timpurii cu recoltarea in august, lipsiti de boli si daunatori comuni cu vita de vie (ierburile furajere perene, dovlecei, castravetii, ridichea s.a.).
pregatirea solului - prevede: administrarea ingrasamintelor organice (40 - 60 t/ha) si minerale (120- 150 kg/ha s.a. de P2O5 si K2O; aratura la 50 - 60 cm, nivelarea, bilonarea peste 2 - 2,5 luni (cu PRN - 39000) cu distanta de 1,2 - 1,3 m (randuri simple) si 1,5-1,6 m (randuri duble) cu distanta intre randuri de 10 – 15 cm).
plantarea - butasii altoiti se planteaza primavara la temperaturi de 12 - 13 C la adancimea de plantare (IV - V).
Procedeele de intretinere a solului in scoala de vite prevede:
lucrarea solului;
fertilizarea;
irigarea;
combaterea bolilor daunatorilor;
copilitul;
carnitul;
marcarea impuritatilor;
recoltarea.
|
