Proiect didactic la disciplina de Amelioratii Silvice

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE HORTICULTURA

Sectia : SILVICULTURA

Proiect didactic la disciplina de Amelioratii Silvice

Indrumator:Pepine Aurel

Dunca Liviu Student:

An IV Silvicultura,Gr.II

Verificat:Pepine Aurel

Titular:Prof.Darja Marcel

TEMA PROIECTULUI

Sa se proiecteze lucrarile hidroameliorative necesare pentru combaterea fenomenelor de degradare a solului produse de apa costand in eroziune de suprafata si de adancime , depozite de aluviuni si fenomene de alunecare in perimetrul de ameliorare Panuletul din cadrul UP IV Sapanta

Perimetrul de ameliorare este o fosta pasune, degradata in timp, datorita pasunatului intensiv, preluata in fondul forestier in vederea stapanirii fenomenelor de degradare.

In cadrul perimetrului de ameliorare in partea superioara exista o alunecare de teren cu masa alunecata moderat fragmentata fara exces de apa in suprafata, .1.0. ha. Perimetrul este strabatut de o ravena ale carei dimensiuni: lungimea in treimea superioara, mijlocie si inferioara se vor stabili cu ajuotorul planului de situatie anexat, intocmit la scara de 1: 4000.

Depozitul de aluviuni transportate din cadrul perimetrului (conul de dejectie) are o suprafata de 1 ha si este constituit din bolovanisuri cu putin pietris si nisip (sub 25%).

Lucrarile pe talvegul ravenei se vor proiecta numai pentru treimea superioara, pentru treimea inferioara acestea vor fi numai nominalizate.

CAPITOLUL I

Elemente de identificare a Fondului Forestier

Unitatea de producte IV Sapanta este situata in Carpatii Orientali,unitatea geografica a Muntilor Maramuresului,partea sud-sud-estica a acestora in bazinul raului Tisa dreapta tehnica,in amonte de confluienta acestuia cu paraul Sapanta dreap

Suprafata totala a fondului forestier de stat este de 3.564,3 ha.

Administrarea silvica a U.P. este asigurata de ocolul Silvic Sighetu_Marmatiei cu sediul in localitatea cu acelasi nume,ocol din cadrul R.N.P.,Directa Silvica Maramures.

Vecinatati, limite

Tab.1

Administrarea fondului forestier

Fondul forestier din U.P. IV Sapanta este administrat de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Protectiei Mediului, prin filiala ROMSILVA R.A. Sighetu-Marmatiei, Ocolul Silvic Sighet .

Terenuri acoperite de vegetatie forestiera situate īn afara fondului forestier

Pe raza U.P. IV Sapanta se afla suprafete de padure care fac obiectul Legii nr. 18 / 1991. Arboretele sunt parcelate si bornate.De asemenea ele apar figirate si pe hārtiile care īnsotesc prezentul amenajament.

Vegetatia se compune din fag,molid ,brad,diverse tari .

1.2. Geologie

Geologic,teritoriul U.P. este constituit din depozite sedimentare de natura vulcani-

ca(lave andezitice si bazaltice),conglomerate vulcanice.Principalele tipuri de roci sunt

sisturile,granitele,gresiile,conglomeratele si luturile.

Principalele vai ce strabat U.P. sunt: Izvorul Lung si Valea Sapantei,ce isi unesc apele si se varsa in raul Tisa.

Magurii,Pr.Hanganilor,Pr.Locurile Aurii),cu numeroase ramificatii ceea ce face ca re-

teaua hidrografica in ansamblu sa fie destul de dezvoltata.Primavara,odata cu topirea zapezilor se manifesta tendinte de torentialitate.

1.3.Geomorfologie

Orografia terenului-vaile lungi,versantii cu pantele relativ mari,vaile orientate pe directia N-S,favorizeaza canalizarea vanturilor,iar atunci cand acestea au o intensitate mai mare,pot provoca doborituri de vant.Repartitia Fondului Forestier pe categorii de altitudine

Intervalul de variatie al inclinarii este de la 10 la 45 . Inclinarea madie este de 30,6 . Repartitia in procente in functie de inclinare se prezinta astfel :   

Din sinteza tabelului anterior rezulta ca 60 % din suprafata U.P.-ului are o inclinare cuprinsa intre 31 si 40 ceea ce denota un teren foarte inclinat fapt ce se rasfrange asupra vegetatiei prin efectul negativ constituit printr-o eroziune accentuata produsa de catre torentii existenti, iar cantitatile mari de precipitatii, in arboretele cu consistenta redusa, au ca efect spalarea humusului si a straturilor superficiale de sol, ceea ce duce in timp la reducerea troficitatii statiunii si la micsorarea volumului edafic util, acestea avand un efect negativ asupra dezvoltarii vegetatiei forestiere.

Ezpozitia generala este SV. Caracteristic acestei expozitii este o perioada mai mare de insorire ceea ce determina o temperatura mai ridicata, topirea mai timpurie a zapezii, reducandu-se intr-o oarecare masura actiunii temperaturii si indirect a altitudinii ca factori limitativi ai vegetatiei forestiere.

Marea majoritate a arboretelor se situeaza la altitudini cuprinse īntre 1 101 - 1 300 m, īn arealul favorabil molidului .Limitele UP-ului se situeaza intre 550m si 1530m cu concentratie mai mare a vegetatiei mentionata intre limitele de mai sus.

1.4. Conditii climatice

Īn general climatul este temperat. Tipul dominant de climat este cel continental, moderat de deal si submontan.

Clima este influentata si de expozitia variata a unitati studiate astfel putem pomeni de o raspāndire specifica a vegetatiei forestiere.

De asemenea clima este influentata si de diferenta de altitudine. Astfel in zonele mai joase perioada de vegetatie este mai lunga iar in zonele mai īnalte perioada de vegetatie este mai scurta,acest lucru determinānd o raspāndire specifica a vegetatiei forestiere.

Factorii climatici sunt favorabili dezvoltarii vegetatiei forestiere etajului montan-premontan de fagete si celui deluros de gorunete si goruneto-fagete.

Regimul termic

Temperatura scade cu cresterea altitudinii, cu gradul de expunere a versantilor functie de inclinare si expozitie in medie cu 5 gr. Celsius la 100.

ntemperatura medie anuala este 6-8 grade Celsius

namplitudinea termica este 55.8 gr. Celsius

nzile de īnghet sunt 110-120

nprecipitatii medii anuale sunt 600-800 mm

nindicele de ariditate anual este 45

Repartitia temperaturilor medii de-a lungul lunilor

Tab.6

Regimul pluviometric

Precipitatiile medii anuale sunt in jur de 1 100 mm. Cantitatea maxima de precipitatii in 24 de ore este de 70 l / 24 ore in 10.07.1938. in perioada de iarna numarul de zile cu ninsoare este de 48 - 80 zile, iar numarul de zile cu strat de zapada se ridica la 120 - 160 zile pe an. Numarul mediu al zilelor cu nebulozitate este de 170 zile pe an.

Distributia precipitatiilor de-a lungul anului

Tab.7  

Regimul eolian

Cele mai puternice, dar si cele mai frecvente vanturi in regiune sunt cele nordice si cele nord-vestice, acestea fiind influentate si de orografia terenului.

  Frecventa si viteza vāntului pe directii

Diagrama WALTER - LIETH

Din diagrama prezentata rezulta ca temperaturile medii anuale sunt scazute; caracteristic pentru regiunea climatica respectiva, o influenta puternica avand-o altitudinea, temperaturile medii lunare mentinandu-se sub 0 C de la inceputul lunii noiembrie pana la sfarsitul lunii martie.

Precipitatiille cu maxima in iunie, exceptional in luna mai si E.T.P.-ul sunt astfel incat exista un excedent permanent de precipitatii sau cu intrerupere de cel mult o luna, la mijlocul verii, mai exact in luna iulie.

Deosebit de important pentru raspandirea molidisurilor este factorul temperatura, prin faptul ca odata cu cresterea altitudinii, temperatura scade, avand ca efect diminuarea cresterilor datorita scaderii perioadei de vegetatie.

Diagrama Walter-Lieth

1.5. Hidrologia

Hidrologic padurile din unitatea de productie sunt situate in bazinul superioor al raului Tisa Ardeleana.principalele cursuri de apa sunt Iza cu afluientii:Mara,Ronisoarafluientii:Izvorul Albastru. Cearda.

1.6. Conditii edafice Soluri

Repartitia terenurilor pe clase, tipuri de sol a celor 34 ua - uri

 

Solurile BRUN ACIDE TIPICE, conform tabelului de mai sus, ocupa cea mai mare suprafata, respectiv 53 % din total, si au ca indicativ codul 3.3.0.1.

In arealul montan cu precipitatii medii de peste 850 mm si temperaturi de 3 - 6 C, vegetatia naturala este reprezentata de paduri de molid sau amestecuri de molid si cu fag care produc si asigura o acidificare a solului. Are un profil de tip Ao - Bv - C ( R ), textura mijlocie, diferentiata pe profil, continut mic in humus ( 1,8 - 4 % ), dar pot avea cantitati mari de materie organica, pH acid ( 4,5 - 5 ), grad de saturatie in baze scazut ( V = 27 - 30 - 50 % ). In Ao si in Bv ( V = 20 - 50 % ). Structura este grauntoasa, slab dezvoltata in Ao si poliedrica in Bv, coloizii minerali nu migreaza ci raman la locul lor de formare si alcatuiesc cu acizii huminici complexe organo-minerale putin mobile.

In cuprinsul Ocolului s-au identificat subtipurile de sol brun acid : tipic, criptospodic si litic.

Solul brun acid litic are limita orizontului R mult superioara celui tipic.

Volumul edafic util este in general scazut. Fertilitatea lor este scazuta, dar este propice dezvoltarii vegetatiei forestiere alcatuita in principal din molidisuri.

Capitolul II

CARACTERIZAREA GENERALA A PERIMETRULUI DE AMELIORARE PANULETUL

Principalii factori care au favorizat procesele de degradare dupa disparitia vegetatiei sunt ploile cu un cuantum anual ridicat, panta mare a terenului, substratul format din roci friabile. Procesele de degradare s-au declansat ca urmare a despaduririi suprafetei si a pasunatului intensiv. Aceasta situatie se mentine si īn prezent de aceea este necesara interventia cu lucrari de ameliorare ca procesele de eroziune sa fie oprite, terenurile sa fie stabilizate si sa reintre īn circuitul economic.

Procesele de degradare sunt determinate de eroziunea pluviala, aceasta īmbraca doua forme: eroziunea de suprafata si eroziunea de adāncime. Ambele forme sunt reprezentate īn perimetrul cu grade de intensitate diferite.

Procesele de eroziune īn suprafata sunt caracteristice pentru terenurile īnclinate cu soluri slab coezive, batatorite si lipsite de un scut vegetal protector. Īn raport cu gradul de eroziune, terenurile erodate se īmpart īn trei categorii: moderat, puternic si foarte puternic erodate, dupa cum s-a īndepartat mai putin de jumatate din orizontul cu humus, peste jumatate sau daca eroziunea actioneaza la nivelul orizonturilor urmatoare.

Eroziunea de adāncime este provocata de catre suvoaiele de apa, pe terenuri cu scurgeri abundente, pe versanti si la baza versantilor. Īn desfasurarea procesului se disting doua faze: siroirea si ravenatia. Ravena prezinta trei zone : una de desprindere, una de transport si alta de depozitare. Zona de desprindere este o rāpa unde se concentreaza apele scurse din amonte si de unde se desprinde sistematic materialul erodat. Zona de transport este un canal cu un pat si doua taluze si īn lungul sau sunt transportate materialele venite din amonte.

Datorita gradului ridicat de degradare a terenurilor din perimetru cāt si riscului potential de eroziune, se contureaza o serie de consecinte grave si dintre cele mai diverse.

Cele mai numeroase si evidente sunt consecintele pedologice, astfel solul a fost batatorit, destructurat iar orizontul de humus a fost īnlaturat de pe suprafete mari.

Īn urma aportului de materiale aduse de pe versant turbiditatea apelor rāului colector creste considerabil dupa fiecare ploaie.

Din punct de vedere climatic are loc o modificare īn plan local a bilantului caloric. Datorita lipsei vegetatiei solul nu īsi īndeplineste rolul de retinator de apa astfel īncāt seceta atmosferica atrage imediat dupa sine seceta pedologica. Pe plan local climatul este mai arid.

Procesele de degradare au un caracter dinamic ascendent astfel īncāt este posibil ca īn urma unor ploi abundente si de lunga durata materialele aduse din amonte sa nu mai poata fii īn totalitate spalate si transportate, iar nivelul apelor rāului si chiar conformatia albiei acestuia sa se modifice cu consecinte putin previzibile.

Datorita caracterului dinamic ascendent al proceselor face ca neexecutarea la timp a interventiei face ca aceasta sa devina mai nesigura si mai costisitoare.

CapIII

Cartarea stationala a terenurilor degradate din perimetrul de ameliorare si stabilirea problemelor ce se cer rezolvate

3.1.Metoda de cartare adoptata

Cartarea este operatia complexa de identificare, descriere si caracterizare a unitatilor din cuprinsul perimetrului de ameliorare, avānd ca scop raionarea ameliorativa a terenurilor, stabilirea unitatilor operative de lucru si īn final formularea problemelor ce se cer rezolvate īn perimetru.

Metoda folosita pentru cartarea acestui perimetru de ameliorare este metoda de cartare dupa unitati si tipuri stationale, scara la care se carteaza este de 1:4000. aceasta metoda utilizeaza criterii de ordin stational si foloseste notatii si unitati taxonomice specifice. Criteriile metodei de cartare sunt:

natura degradarii si forma terenului degradat

pozitia fitoclimatica a terenului

caracteristica definitorie a terenului

solul si proprietatile sale.

Unitati taxonomice folosite:

1. Clasa de terenuri degradate este unitatea taxonomica ce grupeaza toate terenurile care sunt afectate de o anumita forma de degradare, netinānd cont si de amplasarea lor geografica.

2. Seria zonala a statiunii reuneste terenurile degradate din diferite clase si din acelasi areal fito-climatic. Exista patru serii ce corespund zonelor de cāmpie, deal, munti josi si munti īnalti notate C,D,M1 si M2.

3. Subclasa de statiuni este determinata dupa caracteristica definitorie a terenului degradat care confera un anumit aspect. Pentru fiecare clasa de terenuri degradate s-au stabilit cāte doua subclase, notate cu cifrele arabe 1 sau 2.

4. Grupa stationala tine seama de caracteristica pedologica fundamentala(structura, textura solului ), grupānd terenurile degradate care au conditii asemanatoare.

5. Tipul stational este gruparea de unitati stationale cu acelasi specific ecologic si potential productiv, determinate de cele patru criterii ale metodei, avānd deci si aceeasi formula de cartare stationala.

6. Unitatea stationala este unitatea taxonomica concreta, delimitata de o portiune de teren omogena din punct de vedere al specificului ecologic si al potentialului productiv.

Perimetrul de ameliorare apartine zonei fizico-geografica M1, regiuni de munte mijlociu din subzona amestecului de fag cu rasinoase

3.2Separarea, descrierea si caracterizarea unitatilor stationale din perimetru

In perimetrul de ameliorare s-au identificat un numar de 5 unitati stationale. In functie de formele de degradare, ele au fost delimitate pe teren prin siruri de tarusi, iar pe planul de situatie cu linie īntrerupta si notate cu cifre arabe.

Descrierea si caracterizarea unitatilor stationale se va face sub forma de fise.

Unitatea stationala nr.

suprafata 16.1 ha

eroziune de gradul I (E₁)

teren moderat erodat

conditii geomorfologice:

- altitudinea: minima: 550 m

maxima: 650 m

- panta: 19 %

- expozitia: V

- sol brun acid,textura argiloasa

- teren nud

tip stational: EFa3

Unitatea stationala nr.

suprafata 9.1 ha

eroziune de gradul II (E₂)

teren puternic erodat

conditii geomorfologice:

- altitudinea: minima: 600 m

maxima: 730m

- panta: 25 %

- expozitia: V

- sol brun acid,textura argiloasa

- teren nud

tip stational: EFa4

Unitatea stationala nr.

suprafata 22.6 ha

eroziune de gradul III (E₃)

teren foarte puternic erodat

conditii geomorfologice:

- altitudinea: minima: 650 m

maxima: 850 m

- panta: 27 %

- expozitia: N-E

- sol brun acid, textura argiloasa

- teren nud

tip stational: EFa8

Unitatea stationala nr.

suprafata 9.7 ha

eroziune de gradul IV (E₄)

teren excesiv erodat

conditii geomorfologice:

- altitudinea: minima: 590 m

maxima: 700m

- panta: 32 %

- expozitia: N-E

- sol brun acid, textura argiloasa

- teren nud

tip stational: EFa10

Unitatea stationala nr.

suprafata 8.1 ha

eroziune de gradul III (E)

teren foarte puternic erodat

conditii geomorfologice:

- altitudinea: minima: 550 m

maxima: 640m

- panta: 27 %

- expozitia: S

- sol brun acid, textura argiloasa

- teren slab īnierbat

-tip stational EFa8

3.3.Stabilirea si caracterizarea tipurilor stationale din perimetru

Cap.4.Stabilirea solutiilor tehnice de ameliorare adoptatein functie de natura si intensitatea fenomenelor de degradare existente in perimetru

4.1.Complexul de masuri si lucrari ameliorative

Avānd īn vedere obiectivele urmarite, de diversitatea situatiilor existente īn perimetrul de ameliorare, de problemele care se cer rezolvate si de suprafata perimetrului, se impune necesitatea adoptarii unui complex de masuri si lucrari ameliorative.

Solutia tehnica de ansamblu

Din lista de mai sus se observa ca pentru fiecare problema aparuta īn perimetru se gaseste solutia īn lista componentelor complexului ameliorativ.

Masurile care se impun , se refera atāt la ansamblul perimetrului de ameliorare cāt si la terenurile īnconjuratoare si constau īn: restrictii de folosinta, reguli de exploatare, masuri de paza si alte masuri. Aceste masuri au drept scop prevenirea aparitiei si extinderii proceselor de degradare. Restrictiile de folosinta se refera la faptul ca terenul din perimetrul de ameliorare nu poate deveni pasune sau teren agricol, folosinte care ar reactiva procesele de degradare.

Regulile de exploatare: īn urma lucrarilor de īmpadurire, arboretele rezultate nu vor fi exploatate prin taieri rase, se interzice pasunatul, strāngerea de fructe de padure, activitati turistice.

Masurile de paza vor fi luate de conducerea ocolului si vor fi aplicate de catre padurarul īn cantonul caruia se gaseste perimetrul.

Īn timpul lucrarilor perimetrul va fi scos īn evidenta prin panouri de atentionare si prevenire a pericolelor

4.2.Solutii tehnice adoptate pe tipuri stationale

Tabelul 2

4.3.Suprafetele de parcurs cu lucarari de completari si intretinere a culturilor

Tabelul 3

4.3.Detalierea solutiei tehnice

4.3.1.Detalii tehnice si tehnologice privind lucrarile de impadurire

Suprafata care urmeaza a fi īmpadurita īn perimetrul de ameliorare este de 70.2 ha, reprezentānd 100% din totalul suprafetei perimetrului. Culturile create īn urma lucrarilor de īmpadurire vor avea un rol mixt, de productie si protectie a solului si apelor.

Comparānd conditiile stationale existente īn perimetrul de ameliorare cu cerintele ecologice ale speciilor, pentru efectuarea lucrarilor de īmpadurire s-au ales urmatoarele specii arborescente: MO LA PI PAR AN PA.

Formula de īmpadurire reda asortimentul si proportia speciilor si se stabileste īn functie de intensitatea degradarii prin eroziune. Astfel, pe terenurile moderat erodate, se vor introduce specii arborescente īn proportie mare, terenurile cu eroziune puternica vor avea si un etaj de arbusti, iar īn cazurile extreme din terenurile foarte puternic erodate si ravenate se recurge la monoculturii, rezultānd pinete.

Culturile vor avea desimii de 5000 puieti/ha.

Procedeul de plantare utilizat īn mare parte din suprafete este cel de plantare īn gropi normale de 30x30x30 cm.

Tabelul 4- Detalii tehnice privind īmpadurirea, pe tipuri stationale

Completarea si īntretinerea culturilor

Receptia lucrarilor de īmpadurire si controlul anual al culturilor se vor face utilizānd suprafete de proba, care sa īnsumeze aproximativ 40% din totalul suprafetelor īmpadurite. Īn functie de cele constatate cu ocazia controalelor, se stabileste procentul de puieti necesari pentru completarea culturilor precum si durata si esalonarea lucrarilor de īntretinere.

4.3.2.Detalierea lucrarilor de pregatire si ameliorare a solului

Pregatirea solului se prevede pe o suprafata de 0.5 ha, pe aceasta suprafata culturile avānd desimesimea de 5000 puieti/ha. Lucrarile de pregatire a solului sunt lucrari de pregatire partiala, īn vetre cu dimensiunile de 60 x 80 cm. Rolul acestora este de a reduce compactitatea solului si de a realiza un raport aerohidric favorabil dezvoltarii puietilor, astfel īncāt acestia sa īsi poata dezvolta rapid sistemul radicelar. Pregatirea solului īn vetre este prevazuta īn suprafetele de la baza versantului, unde materialele fine provenite din amonte, ca urmare a eroziunii pluviale se depun, iar dupa uscare formeaza o crusta, īmpiedecānd astfel instalarea vegetatiei.

Terase sprijinite de gardulete. Suprafata efectiva pe care se prevad lucrari cu terase sprijinite de gardulete este de 0.72 ha. Terasele vor fi continui. Ele au rol de a reduce scurgerea, de a retine materialele antrenate de ape si de a sustine puietii un timp mai īndelungat respectiv 5-6 ani. Dispunerea teraselor va fi īn siruri paralele fata de curba de nivel, cu distante īntre siruri de 2 m.

Tehnica de executie a teraselor sprijinite de gardulete presupune mai multe operatii, īn urmatoarea ordine: fixarea si materializarea teraselor; construirea unor terase cu latimea de 30 cm; baterea parilor pe terasete; realizarea īmpetiturilor de nuiele si legarea lor din loc īn loc cu sārma; executia terasei propriu-zise si taluzarea peretelui din amonte; mobilizarea si nivelarea platformei; acoperirea cu pamānt a piciorului garduletului si batatorirea pamāntului.

Cleionajele sunt lucrari de amenajare a terenurilor care au drept scop consolidarea obārsiei albiei de scurgere. Ele se prevad īn treimea superioara care are o lungime de 215m. aceste lucrari au rolul de a proteja patul albiei de eroziunea īn adāncime prin reducerea vitezei de scurgere a apelor.

Īmprejmuirea se face pe o lungime de 3470 m.Lucrarile de īmprejmuire constau īn ridicarea unui gard de sārma ghimpata din cinci rānduri care se executa pe bulamaci de lemn de foioase sau rasinoase, cu diametre cuprinse īntre 15-20 cm si lungimi de 2,2 m. Bulamacul se īngroapa īn pamānt 0,70 m si se dispun la distante de 2,5 m unul de celalalt. Capatul care se īngroapa īn pamānt se carbonizeaza prin ardere superficiala. Cele 5 rānduri de sārma ghimpata se prind de bulamaci cu ajutorul unor cuie speciale. La fiecare al zecelea bulamac si la colturi gardul se īntareste cu contrafise. Primul rānd de sārma se asaza pe bulamac la 20 cm de sol, al II-lea la 20 cm de primul, al III-lea la 30 cm de cel din uma, al IV-lea la 30cm si ultimul la 40 cm. Pāna la capatul superior al bulamacului mai ramān īnca 10cm

CAP.5. Detalii de ordin tehnic privind aplicarea solutiilor adoptate

5.1.Necesarul de puieti

Tabelul 5

5.2.Terase simple

L_ts/ha=m l/ha, S_ts/ha=5000*0 =3000 m²=0,3 ha

  5.3.Terase intrerupte

L= m l/ha

  5.4.Gardulete

S_g=l_g*h=3000*0,30=900 m²

  5.5.Cantitatea de nuiele

C_n=S_g*c=900*0,061=54,9 m steri

=6 gramezi tip (2x1,5x3)

5.6.Numarul de pari pentru terase continuie

Diametrul parilor = 5-6 cm, lungimea = 1 m, din care 0,5 batuti in pamant

V_u=*r²=3,14*0,03²=3,14*0,00090,003 m³

N_p=L_ts*2=3000*2=6000 buc

V_t=V_u*N_p=0,003*6000=18 m³

5.7.Numarul de pari pentru terasele intrerupte

N_p= buc d1=dist pe randuri d3=dist unui tronson

V_t=V_u*N_p=0,003*16250=48,7 m³

5.8.Necesarul de nuiele si pari pentru garnisaje

V_{craci(m steri)}=200*0,3=60 m steri:9=7 gramezi tip 200=L*l(lungimea si latimea ravenei)

O longrina=latimea ravenei=4 m, d=0,08 m

V_u=*r²=3,14*0,08²=0,08 m³

V_tot=60*0,08=4,8 m³

V_u(par)=1,5*0,04²*3,14=0,008 m^{3 h=1.5}

V_tot(pari)=V_u*N_p=0,008*30=0,24 m³

5.9.Determinarea numarului de cleionaje si a distantei intre ele

i_t=

H_a=H-H_c=D(i_t-i_p)=300(0,23-0,02)=63 m

Nr_c= buc

Distanta intre cleionaje= m

5.10.Imprejmuirea cu gard din sarma ghimpata

P=3470 m

1 par la 2,5 m => N_p=3470:2,50=1388 buc

sarma ghimpata=3470*5=17350 m l*0,0515=894 kg

4 cuie la par =>N_rc=1388*4=5552buc*0,004=22,2

1 scoaba la par=>N_rs=1388*1=1388 buc*0,04=55.5kg=56

Cap.6.Breviar de calcul pentru toate categoriile de lucrari

6.1.Volumul de lucrari stabilite pe categorii

Tabelul 6

6.2.Cantitati de materiale propuse si evaluarea lor

Tabelul 7

  6.3.Devizul general al lucrarilor propuse in proiect

Tabelul 8

Cap.7.Organizrea si esalonarea pe ani a lucrarilor propuse

Tabelul 9