UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE HORTICULTURA
Sectia : SILVICULTURA
Proiect didactic la disciplina de Amelioratii Silvice
Indrumator:Pepine Aurel
Dunca Liviu Student:
An IV Silvicultura,Gr.II
Verificat:Pepine Aurel
Titular:Prof.Darja Marcel
TEMA PROIECTULUI
Sa se proiecteze lucrarile hidroameliorative necesare pentru combaterea fenomenelor de degradare a solului produse de apa costand in eroziune de suprafata si de adancime , depozite de aluviuni si fenomene de alunecare in perimetrul de ameliorare Panuletul din cadrul UP IV Sapanta
Perimetrul de ameliorare este o fosta pasune, degradata in timp, datorita pasunatului intensiv, preluata in fondul forestier in vederea stapanirii fenomenelor de degradare.
In cadrul perimetrului de ameliorare in partea superioara exista o alunecare de teren cu masa alunecata moderat fragmentata fara exces de apa in suprafata, .1.0. ha. Perimetrul este strabatut de o ravena ale carei dimensiuni: lungimea in treimea superioara, mijlocie si inferioara se vor stabili cu ajuotorul planului de situatie anexat, intocmit la scara de 1: 4000.
Depozitul de aluviuni transportate din cadrul perimetrului (conul de dejectie) are o suprafata de 1 ha si este constituit din bolovanisuri cu putin pietris si nisip (sub 25%).
Lucrarile pe talvegul ravenei se vor proiecta numai pentru treimea superioara, pentru treimea inferioara acestea vor fi numai nominalizate.
CAPITOLUL I
Elemente de identificare a Fondului Forestier
Unitatea de producte IV Sapanta este situata in Carpatii Orientali,unitatea geografica a Muntilor Maramuresului,partea sud-sud-estica a acestora in bazinul raului Tisa dreapta tehnica,in amonte de confluienta acestuia cu paraul Sapanta dreap
Suprafata totala a fondului forestier de stat este de 3.564,3 ha.
Administrarea silvica a U.P. este asigurata de ocolul Silvic Sighetu_Marmatiei cu sediul in localitatea cu acelasi nume,ocol din cadrul R.N.P.,Directa Silvica Maramures.
Vecinatati, limite
Punctul cardinal |
Vecinatati |
Limite |
|
Felul |
Denumirea |
||
Nord |
U.P. II Runc |
naturala |
Culmea Sapantei,Vf.Tiganu Culmea Bucsoaiei si cea care trece prin varfurile Farcasa, Piatra. |
Sud |
U.P. VI Ronisoara |
naturala |
Valea Sapant,Culmea Prislop-Varful . |
Est |
Ocolu silvic Remti |
naturala |
Culmea ce trece prin varfurile .Cearda Iapa |
Vest |
Ucraina |
naturala |
Raul Tisa |
Administrarea fondului forestier
Fondul forestier din U.P. IV Sapanta este administrat de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Protectiei Mediului, prin filiala ROMSILVA R.A. Sighetu-Marmatiei, Ocolul Silvic Sighet .
Terenuri acoperite de vegetatie forestiera situate în afara fondului forestier
Pe raza U.P. IV Sapanta se afla suprafete de padure care fac obiectul Legii nr. 18 / 1991. Arboretele sunt parcelate si bornate.De asemenea ele apar figirate si pe hârtiile care însotesc prezentul amenajament.
Vegetatia se compune din fag,molid ,brad,diverse tari .
1.2. Geologie
Geologic,teritoriul U.P. este constituit din depozite sedimentare de natura vulcani-
ca(lave andezitice si bazaltice),conglomerate vulcanice.Principalele tipuri de roci sunt
sisturile,granitele,gresiile,conglomeratele si luturile.
Principalele vai ce strabat U.P. sunt: Izvorul Lung si Valea Sapantei,ce isi unesc apele si se varsa in raul Tisa.
Magurii,Pr.Hanganilor,Pr.Locurile Aurii),cu numeroase ramificatii ceea ce face ca re-
teaua hidrografica in ansamblu sa fie destul de dezvoltata.Primavara,odata cu topirea zapezilor se manifesta tendinte de torentialitate.
1.3.Geomorfologie
Orografia terenului-vaile lungi,versantii cu pantele relativ mari,vaile orientate pe directia N-S,favorizeaza canalizarea vanturilor,iar atunci cand acestea au o intensitate mai mare,pot provoca doborituri de vant.Repartitia Fondului Forestier pe categorii de altitudine
Intervalul de variatie al inclinarii este de la 10 la 45 . Inclinarea madie este de 30,6 . Repartitia in procente in functie de inclinare se prezinta astfel :
Din sinteza tabelului anterior rezulta ca 60 % din suprafata U.P.-ului are o inclinare cuprinsa intre 31 si 40 ceea ce denota un teren foarte inclinat fapt ce se rasfrange asupra vegetatiei prin efectul negativ constituit printr-o eroziune accentuata produsa de catre torentii existenti, iar cantitatile mari de precipitatii, in arboretele cu consistenta redusa, au ca efect spalarea humusului si a straturilor superficiale de sol, ceea ce duce in timp la reducerea troficitatii statiunii si la micsorarea volumului edafic util, acestea avand un efect negativ asupra dezvoltarii vegetatiei forestiere.
Ezpozitia generala este SV. Caracteristic acestei expozitii este o perioada mai mare de insorire ceea ce determina o temperatura mai ridicata, topirea mai timpurie a zapezii, reducandu-se intr-o oarecare masura actiunii temperaturii si indirect a altitudinii ca factori limitativi ai vegetatiei forestiere.
Marea majoritate a arboretelor se situeaza la altitudini cuprinse între 1 101 - 1 300 m, în arealul favorabil molidului .Limitele UP-ului se situeaza intre 550m si 1530m cu concentratie mai mare a vegetatiei mentionata intre limitele de mai sus.
1.4. Conditii climatice
În general climatul este temperat. Tipul dominant de climat este cel continental, moderat de deal si submontan.
Clima este influentata si de expozitia variata a unitati studiate astfel putem pomeni de o raspândire specifica a vegetatiei forestiere.
De asemenea clima este influentata si de diferenta de altitudine. Astfel in zonele mai joase perioada de vegetatie este mai lunga iar in zonele mai înalte perioada de vegetatie este mai scurta,acest lucru determinând o raspândire specifica a vegetatiei forestiere.
Factorii climatici sunt favorabili dezvoltarii vegetatiei forestiere etajului montan-premontan de fagete si celui deluros de gorunete si goruneto-fagete.
Regimul termic
Temperatura scade cu cresterea altitudinii, cu gradul de expunere a versantilor functie de inclinare si expozitie in medie cu 5 gr. Celsius la 100.
ntemperatura medie anuala este 6-8 grade Celsius
namplitudinea termica este 55.8 gr. Celsius
nzile de înghet sunt 110-120
nprecipitatii medii anuale sunt 600-800 mm
nindicele de ariditate anual este 45
Repartitia temperaturilor medii de-a lungul lunilor
Tab.6
Luna |
I |
II |
III |
IV |
V |
VI |
VII |
VIII |
IX |
X |
XI |
XII |
Temp. |
Regimul pluviometric
Precipitatiile medii anuale sunt in jur de 1 100 mm. Cantitatea maxima de precipitatii in 24 de ore este de 70 l / 24 ore in 10.07.1938. in perioada de iarna numarul de zile cu ninsoare este de 48 - 80 zile, iar numarul de zile cu strat de zapada se ridica la 120 - 160 zile pe an. Numarul mediu al zilelor cu nebulozitate este de 170 zile pe an.
Distributia precipitatiilor de-a lungul anului
Tab.7
Luna |
I |
II |
III |
IV |
V |
VI |
VII |
VIII |
IX |
X |
XI |
XII |
Prec. |
34 |
84 |
67 |
Regimul eolian
Cele mai puternice, dar si cele mai frecvente vanturi in regiune sunt cele nordice si cele nord-vestice, acestea fiind influentate si de orografia terenului.
Frecventa si viteza vântului pe directii
Directia |
Frecventa |
Viteza |
N | ||
NE | ||
E | ||
SE | ||
S | ||
SV | ||
V | ||
NV |
Diagrama WALTER - LIETH
Din diagrama prezentata rezulta ca temperaturile medii anuale sunt scazute; caracteristic pentru regiunea climatica respectiva, o influenta puternica avand-o altitudinea, temperaturile medii lunare mentinandu-se sub 0 C de la inceputul lunii noiembrie pana la sfarsitul lunii martie.
Precipitatiille cu maxima in iunie, exceptional in luna mai si E.T.P.-ul sunt astfel incat exista un excedent permanent de precipitatii sau cu intrerupere de cel mult o luna, la mijlocul verii, mai exact in luna iulie.
Deosebit de important pentru raspandirea molidisurilor este factorul temperatura, prin faptul ca odata cu cresterea altitudinii, temperatura scade, avand ca efect diminuarea cresterilor datorita scaderii perioadei de vegetatie.
Diagrama Walter-Lieth
1.5. Hidrologia
Hidrologic padurile din unitatea de productie sunt situate in bazinul superioor al raului Tisa Ardeleana.principalele cursuri de apa sunt Iza cu afluientii:Mara,Ronisoarafluientii:Izvorul Albastru. Cearda.
1.6. Conditii edafice Soluri
Repartitia terenurilor pe clase, tipuri de sol a celor 34 ua - uri
CLASA |
TIPUL |
SUBTIPUL |
CODUL |
SUCCESIUNEA ORIZONTURILOR |
SUPRAFATA |
|
HA. | ||||||
Cambisoluri |
Brun acid |
Tipic |
Ao - Bv - C | |||
Criptospodic |
Aou - Bv - C | |||||
Spodosoluri |
Podzol |
Tipic |
Au - Es - Bhs - R | |||
Litic |
Au - Es - Bhs - R | |||||
Total |
Solurile BRUN ACIDE TIPICE, conform tabelului de mai sus, ocupa cea mai mare suprafata, respectiv 53 % din total, si au ca indicativ codul 3.3.0.1.
In arealul montan cu precipitatii medii de peste 850 mm si temperaturi de 3 - 6 C, vegetatia naturala este reprezentata de paduri de molid sau amestecuri de molid si cu fag care produc si asigura o acidificare a solului. Are un profil de tip Ao - Bv - C ( R ), textura mijlocie, diferentiata pe profil, continut mic in humus ( 1,8 - 4 % ), dar pot avea cantitati mari de materie organica, pH acid ( 4,5 - 5 ), grad de saturatie in baze scazut ( V = 27 - 30 - 50 % ). In Ao si in Bv ( V = 20 - 50 % ). Structura este grauntoasa, slab dezvoltata in Ao si poliedrica in Bv, coloizii minerali nu migreaza ci raman la locul lor de formare si alcatuiesc cu acizii huminici complexe organo-minerale putin mobile.
In cuprinsul Ocolului s-au identificat subtipurile de sol brun acid : tipic, criptospodic si litic.
Solul brun acid litic are limita orizontului R mult superioara celui tipic.
Volumul edafic util este in general scazut. Fertilitatea lor este scazuta, dar este propice dezvoltarii vegetatiei forestiere alcatuita in principal din molidisuri.
Capitolul II
CARACTERIZAREA GENERALA A PERIMETRULUI DE AMELIORARE PANULETUL
Principalii factori care au favorizat procesele de degradare dupa disparitia vegetatiei sunt ploile cu un cuantum anual ridicat, panta mare a terenului, substratul format din roci friabile. Procesele de degradare s-au declansat ca urmare a despaduririi suprafetei si a pasunatului intensiv. Aceasta situatie se mentine si în prezent de aceea este necesara interventia cu lucrari de ameliorare ca procesele de eroziune sa fie oprite, terenurile sa fie stabilizate si sa reintre în circuitul economic.
Procesele de degradare sunt determinate de eroziunea pluviala, aceasta îmbraca doua forme: eroziunea de suprafata si eroziunea de adâncime. Ambele forme sunt reprezentate în perimetrul cu grade de intensitate diferite.
Procesele de eroziune în suprafata sunt caracteristice pentru terenurile înclinate cu soluri slab coezive, batatorite si lipsite de un scut vegetal protector. În raport cu gradul de eroziune, terenurile erodate se împart în trei categorii: moderat, puternic si foarte puternic erodate, dupa cum s-a îndepartat mai putin de jumatate din orizontul cu humus, peste jumatate sau daca eroziunea actioneaza la nivelul orizonturilor urmatoare.
Eroziunea de adâncime este provocata de catre suvoaiele de apa, pe terenuri cu scurgeri abundente, pe versanti si la baza versantilor. În desfasurarea procesului se disting doua faze: siroirea si ravenatia. Ravena prezinta trei zone : una de desprindere, una de transport si alta de depozitare. Zona de desprindere este o râpa unde se concentreaza apele scurse din amonte si de unde se desprinde sistematic materialul erodat. Zona de transport este un canal cu un pat si doua taluze si în lungul sau sunt transportate materialele venite din amonte.
Datorita gradului ridicat de degradare a terenurilor din perimetru cât si riscului potential de eroziune, se contureaza o serie de consecinte grave si dintre cele mai diverse.
Cele mai numeroase si evidente sunt consecintele pedologice, astfel solul a fost batatorit, destructurat iar orizontul de humus a fost înlaturat de pe suprafete mari.
În urma aportului de materiale aduse de pe versant turbiditatea apelor râului colector creste considerabil dupa fiecare ploaie.
Din punct de vedere climatic are loc o modificare în plan local a bilantului caloric. Datorita lipsei vegetatiei solul nu îsi îndeplineste rolul de retinator de apa astfel încât seceta atmosferica atrage imediat dupa sine seceta pedologica. Pe plan local climatul este mai arid.
Procesele de degradare au un caracter dinamic ascendent astfel încât este posibil ca în urma unor ploi abundente si de lunga durata materialele aduse din amonte sa nu mai poata fii în totalitate spalate si transportate, iar nivelul apelor râului si chiar conformatia albiei acestuia sa se modifice cu consecinte putin previzibile.
Datorita caracterului dinamic ascendent al proceselor face ca neexecutarea la timp a interventiei face ca aceasta sa devina mai nesigura si mai costisitoare.
CapIII
Cartarea stationala a terenurilor degradate din perimetrul de ameliorare si stabilirea problemelor ce se cer rezolvate
3.1.Metoda de cartare adoptata
Cartarea este operatia complexa de identificare, descriere si caracterizare a unitatilor din cuprinsul perimetrului de ameliorare, având ca scop raionarea ameliorativa a terenurilor, stabilirea unitatilor operative de lucru si în final formularea problemelor ce se cer rezolvate în perimetru.
Metoda folosita pentru cartarea acestui perimetru de ameliorare este metoda de cartare dupa unitati si tipuri stationale, scara la care se carteaza este de 1:4000. aceasta metoda utilizeaza criterii de ordin stational si foloseste notatii si unitati taxonomice specifice. Criteriile metodei de cartare sunt:
natura degradarii si forma terenului degradat
pozitia fitoclimatica a terenului
caracteristica definitorie a terenului
solul si proprietatile sale.
Unitati taxonomice folosite:
1. Clasa de terenuri degradate este unitatea taxonomica ce grupeaza toate terenurile care sunt afectate de o anumita forma de degradare, netinând cont si de amplasarea lor geografica.
2. Seria zonala a statiunii reuneste terenurile degradate din diferite clase si din acelasi areal fito-climatic. Exista patru serii ce corespund zonelor de câmpie, deal, munti josi si munti înalti notate C,D,M1 si M2.
3. Subclasa de statiuni este determinata dupa caracteristica definitorie a terenului degradat care confera un anumit aspect. Pentru fiecare clasa de terenuri degradate s-au stabilit câte doua subclase, notate cu cifrele arabe 1 sau 2.
4. Grupa stationala tine seama de caracteristica pedologica fundamentala(structura, textura solului ), grupând terenurile degradate care au conditii asemanatoare.
5. Tipul stational este gruparea de unitati stationale cu acelasi specific ecologic si potential productiv, determinate de cele patru criterii ale metodei, având deci si aceeasi formula de cartare stationala.
6. Unitatea stationala este unitatea taxonomica concreta, delimitata de o portiune de teren omogena din punct de vedere al specificului ecologic si al potentialului productiv.
Perimetrul de ameliorare apartine zonei fizico-geografica M1, regiuni de munte mijlociu din subzona amestecului de fag cu rasinoase
3.2Separarea, descrierea si caracterizarea unitatilor stationale din perimetru
In perimetrul de ameliorare s-au identificat un numar de 5 unitati stationale. In functie de formele de degradare, ele au fost delimitate pe teren prin siruri de tarusi, iar pe planul de situatie cu linie întrerupta si notate cu cifre arabe.
Descrierea si caracterizarea unitatilor stationale se va face sub forma de fise.
Unitatea stationala nr.
suprafata 16.1 ha
eroziune de gradul I (E1)
teren moderat erodat
conditii geomorfologice:
- altitudinea: minima: 550 m
maxima: 650 m
- panta: 19 %
- expozitia: V
- sol brun acid,textura argiloasa
- teren nud
tip stational: EFa3
Unitatea stationala nr.
suprafata 9.1 ha
eroziune de gradul II (E2)
teren puternic erodat
conditii geomorfologice:
- altitudinea: minima: 600 m
maxima: 730m
- panta: 25 %
- expozitia: V
- sol brun acid,textura argiloasa
- teren nud
tip stational: EFa4
Unitatea stationala nr.
suprafata 22.6 ha
eroziune de gradul III (E3)
teren foarte puternic erodat
conditii geomorfologice:
- altitudinea: minima: 650 m
maxima: 850 m
- panta: 27 %
- expozitia: N-E
- sol brun acid, textura argiloasa
- teren nud
tip stational: EFa8
Unitatea stationala nr.
suprafata 9.7 ha
eroziune de gradul IV (E4)
teren excesiv erodat
conditii geomorfologice:
- altitudinea: minima: 590 m
maxima: 700m
- panta: 32 %
- expozitia: N-E
- sol brun acid, textura argiloasa
- teren nud
tip stational: EFa10
Unitatea stationala nr.
suprafata 8.1 ha
eroziune de gradul III (E)
teren foarte puternic erodat
conditii geomorfologice:
- altitudinea: minima: 550 m
maxima: 640m
- panta: 27 %
- expozitia: S
- sol brun acid, textura argiloasa
- teren slab înierbat
-tip stational EFa8
3.3.Stabilirea si caracterizarea tipurilor stationale din perimetru
Tip stational |
|
Formula stationala |
Tip de eroziune |
||
simbol |
Suprafata |
nr |
Suprafata |
||
T1 |
EFa3 |
Moderata(E1) |
|||
T2 |
EFa4 |
Puternica(E2) |
|||
T3 |
EFa8 |
Foarte puternica(E3) |
|||
T4 |
EFa10 |
Excesiva(E4) |
Cap.4.Stabilirea solutiilor tehnice de ameliorare adoptatein functie de natura si intensitatea fenomenelor de degradare existente in perimetru
4.1.Complexul de masuri si lucrari ameliorative
Având în vedere obiectivele urmarite, de diversitatea situatiilor existente în perimetrul de ameliorare, de problemele care se cer rezolvate si de suprafata perimetrului, se impune necesitatea adoptarii unui complex de masuri si lucrari ameliorative.
Solutia tehnica de ansamblu
consolidarea versantilor erodati |
1. terase |
consolidarea obârsiei albiei de scurgere |
2. garnisaje |
reducerea compactitatii solului |
3. pregatirea în vetre |
înlaturarea insuficientei solului si a carentelor de nutritie |
4. fertilizarea cu pamânt vegetal |
ameliorarea generala a conditiilor de mediu |
5. lucrari de împadurire |
asigurarea linistii în perimetru prin lucrarile efectuate |
6. masuri de paza si lucrari de împrejmuire |
Din lista de mai sus se observa ca pentru fiecare problema aparuta în perimetru se gaseste solutia în lista componentelor complexului ameliorativ.
Masurile care se impun , se refera atât la ansamblul perimetrului de ameliorare cât si la terenurile înconjuratoare si constau în: restrictii de folosinta, reguli de exploatare, masuri de paza si alte masuri. Aceste masuri au drept scop prevenirea aparitiei si extinderii proceselor de degradare. Restrictiile de folosinta se refera la faptul ca terenul din perimetrul de ameliorare nu poate deveni pasune sau teren agricol, folosinte care ar reactiva procesele de degradare.
Regulile de exploatare: în urma lucrarilor de împadurire, arboretele rezultate nu vor fi exploatate prin taieri rase, se interzice pasunatul, strângerea de fructe de padure, activitati turistice.
Masurile de paza vor fi luate de conducerea ocolului si vor fi aplicate de catre padurarul în cantonul caruia se gaseste perimetrul.
În timpul lucrarilor perimetrul va fi scos în evidenta prin panouri de atentionare si prevenire a pericolelor
4.2.Solutii tehnice adoptate pe tipuri stationale
Tabelul 2
T.S. |
S |
Impaduriri in gropi obisnuite |
Lucrari de consolidare |
Lucrari de pregatire a solului |
|||
Terase simple (metri liniari) |
Terase sprijinite de gardulete |
||||||
continue |
intrerupte |
vetre |
benzi |
||||
T1 | |||||||
T2 | |||||||
T3 | |||||||
T4 | |||||||
T5 | |||||||
T6 | |||||||
T7 |
4.3.Suprafetele de parcurs cu lucarari de completari si intretinere a culturilor
Tabelul 3
T.S |
S (ha) |
Lucrari de completari |
Lucrari de intretinere |
||||||||||||
Total |
Din care |
Total |
Din care |
||||||||||||
Ha |
Anul 2 |
Anul 3 |
nr |
ha |
Anul 1 |
Anul 2 |
Anul 3 |
||||||||
ha |
ha |
nr |
ha |
nr |
ha |
nr |
ha |
||||||||
T1 | |||||||||||||||
T2 | |||||||||||||||
T3 | |||||||||||||||
T4 | |||||||||||||||
T5 | |||||||||||||||
T6 | |||||||||||||||
T7 |
|
4.3.Detalierea solutiei tehnice
4.3.1.Detalii tehnice si tehnologice privind lucrarile de impadurire
Suprafata care urmeaza a fi împadurita în perimetrul de ameliorare este de 70.2 ha, reprezentând 100% din totalul suprafetei perimetrului. Culturile create în urma lucrarilor de împadurire vor avea un rol mixt, de productie si protectie a solului si apelor.
Comparând conditiile stationale existente în perimetrul de ameliorare cu cerintele ecologice ale speciilor, pentru efectuarea lucrarilor de împadurire s-au ales urmatoarele specii arborescente: MO LA PI PAR AN PA.
Formula de împadurire reda asortimentul si proportia speciilor si se stabileste în functie de intensitatea degradarii prin eroziune. Astfel, pe terenurile moderat erodate, se vor introduce specii arborescente în proportie mare, terenurile cu eroziune puternica vor avea si un etaj de arbusti, iar în cazurile extreme din terenurile foarte puternic erodate si ravenate se recurge la monoculturii, rezultând pinete.
Culturile vor avea desimii de 5000 puieti/ha.
Procedeul de plantare utilizat în mare parte din suprafete este cel de plantare în gropi normale de 30x30x30 cm.
Tabelul 4- Detalii tehnice privind împadurirea, pe tipuri stationale
Tip stational |
Formula de împadurire |
Distanta de lucru |
Nr de puieti la ha |
Elemente privind modul de împadurire |
|
Simbol |
S (ha) |
||||
EFa3 |
75Mo25La |
2x1 |
Gr.p |
||
EFa4 |
75MO25La |
2x1 |
Gr p |
||
EFa8 |
50Pi25Fr25Par |
2x1 |
Tn+Gr o |
||
EFa10 |
50Pi 25Fr 25Par |
2x1 |
Tn+Gr.o |
||
RFa8 |
100An |
2x1 |
Tg |
||
Al Fa4 |
75Mo25Fr |
2x1 |
Gr v |
||
A Fa4 |
50An50Pa. |
1x1 |
Gr.o . |
||
Total |
Completarea si întretinerea culturilor
Receptia lucrarilor de împadurire si controlul anual al culturilor se vor face utilizând suprafete de proba, care sa însumeze aproximativ 40% din totalul suprafetelor împadurite. În functie de cele constatate cu ocazia controalelor, se stabileste procentul de puieti necesari pentru completarea culturilor precum si durata si esalonarea lucrarilor de întretinere.
4.3.2.Detalierea lucrarilor de pregatire si ameliorare a solului
Pregatirea solului se prevede pe o suprafata de 0.5 ha, pe aceasta suprafata culturile având desimesimea de 5000 puieti/ha. Lucrarile de pregatire a solului sunt lucrari de pregatire partiala, în vetre cu dimensiunile de 60 x 80 cm. Rolul acestora este de a reduce compactitatea solului si de a realiza un raport aerohidric favorabil dezvoltarii puietilor, astfel încât acestia sa îsi poata dezvolta rapid sistemul radicelar. Pregatirea solului în vetre este prevazuta în suprafetele de la baza versantului, unde materialele fine provenite din amonte, ca urmare a eroziunii pluviale se depun, iar dupa uscare formeaza o crusta, împiedecând astfel instalarea vegetatiei.
Terase sprijinite de gardulete. Suprafata efectiva pe care se prevad lucrari cu terase sprijinite de gardulete este de 0.72 ha. Terasele vor fi continui. Ele au rol de a reduce scurgerea, de a retine materialele antrenate de ape si de a sustine puietii un timp mai îndelungat respectiv 5-6 ani. Dispunerea teraselor va fi în siruri paralele fata de curba de nivel, cu distante între siruri de 2 m.
Tehnica de executie a teraselor sprijinite de gardulete presupune mai multe operatii, în urmatoarea ordine: fixarea si materializarea teraselor; construirea unor terase cu latimea de 30 cm; baterea parilor pe terasete; realizarea împetiturilor de nuiele si legarea lor din loc în loc cu sârma; executia terasei propriu-zise si taluzarea peretelui din amonte; mobilizarea si nivelarea platformei; acoperirea cu pamânt a piciorului garduletului si batatorirea pamântului.
Cleionajele sunt lucrari de amenajare a terenurilor care au drept scop consolidarea obârsiei albiei de scurgere. Ele se prevad în treimea superioara care are o lungime de 215m. aceste lucrari au rolul de a proteja patul albiei de eroziunea în adâncime prin reducerea vitezei de scurgere a apelor.
Împrejmuirea se face pe o lungime de 3470 m.Lucrarile de împrejmuire constau în ridicarea unui gard de sârma ghimpata din cinci rânduri care se executa pe bulamaci de lemn de foioase sau rasinoase, cu diametre cuprinse între 15-20 cm si lungimi de 2,2 m. Bulamacul se îngroapa în pamânt 0,70 m si se dispun la distante de 2,5 m unul de celalalt. Capatul care se îngroapa în pamânt se carbonizeaza prin ardere superficiala. Cele 5 rânduri de sârma ghimpata se prind de bulamaci cu ajutorul unor cuie speciale. La fiecare al zecelea bulamac si la colturi gardul se întareste cu contrafise. Primul rând de sârma se asaza pe bulamac la 20 cm de sol, al II-lea la 20 cm de primul, al III-lea la 30 cm de cel din uma, al IV-lea la 30cm si ultimul la 40 cm. Pâna la capatul superior al bulamacului mai ramân înca 10cm
CAP.5. Detalii de ordin tehnic privind aplicarea solutiilor adoptate
5.1.Necesarul de puieti
Tabelul 5
T.S |
S (ha) |
Formula Stationala |
Compozitia de impadurire |
Numar puieti pt imp (mii buc.) |
Nr puieti pentru completari |
Total |
|||||||
Total |
Din care pe specii |
Mii buc |
|||||||||||
Mo |
Fr |
Pi. |
An |
Par |
Pa |
||||||||
T1 |
EFa3 |
75Mo25Fr | |||||||||||
T2 |
EFa4 |
75Mo25Fr | |||||||||||
T3 |
EFa8 |
50Pi25Fr 25Par | |||||||||||
T4 |
EFa10 |
50Pi.n25Fr 25Par | |||||||||||
T5 |
RFa8 |
100An | |||||||||||
T6 |
Al Fa4 |
75Mo25Fr | |||||||||||
T7 |
A Fa4 |
50An 50Pa |
5.2.Terase simple
Lts/ha=m l/ha, Sts/ha=5000*0 =3000 m2=0,3 ha
5.3.Terase intrerupte
L= m l/ha
5.4.Gardulete
Sg=lg*h=3000*0,30=900 m2
5.5.Cantitatea de nuiele
Cn=Sg*c=900*0,061=54,9 m steri
=6 gramezi tip (2x1,5x3)
5.6.Numarul de pari pentru terase continuie
Diametrul parilor = 5-6 cm, lungimea = 1 m, din care 0,5 batuti in pamant
Vu=*r2=3,14*0,032=3,14*0,0009
0,003 m3
Np=Lts*2=3000*2=6000 buc
Vt=Vu*Np=0,003*6000=18 m3
5.7.Numarul de pari pentru terasele intrerupte
Np= buc d1=dist pe randuri d3=dist unui
tronson
Vt=Vu*Np=0,003*16250=48,7 m3
5.8.Necesarul de nuiele si pari pentru garnisaje
Vcraci(m steri)=200*0,3=60 m steri:9=7 gramezi tip 200=L*l(lungimea si latimea ravenei)
O longrina=latimea ravenei=4 m, d=0,08 m
Vu=*r2=3,14*0,082=0,08
m3
Vtot=60*0,08=4,8 m3
Vu(par)=1,5*0,042*3,14=0,008 m3 h=1.5
Vtot(pari)=Vu*Np=0,008*30=0,24 m3
5.9.Determinarea numarului de cleionaje si a distantei intre ele
it=
Ha=H-Hc=D(it-ip)=300(0,23-0,02)=63 m
Nrc= buc
Distanta intre cleionaje= m
5.10.Imprejmuirea cu gard din sarma ghimpata
P=3470 m
1 par la 2,5 m => Np=3470:2,50=1388 buc
sarma ghimpata=3470*5=17350 m l*0,0515=894 kg
4 cuie la par =>Nrc=1388*4=5552buc*0,004=22,2
1 scoaba la par=>Nrs=1388*1=1388 buc*0,04=55.5kg=56
Cap.6.Breviar de calcul pentru toate categoriile de lucrari
6.1.Volumul de lucrari stabilite pe categorii
Tabelul 6
Categoria de lucrari |
Denumirea lucrarii |
U.M. |
Cantitati |
A. Lucrari de împadurire |
Instalarea culturilor forestiere |
mii buc. | |
Ha | |||
Completarea culturilor forestiere |
mii buc. | ||
Ha | |||
Întretinerea culturilor forestiere |
Ha | ||
B. Lucrari de consolidare a versantilor |
Terase simple |
m l | |
Ha | |||
Terase sprijinite de gardulete |
m l | ||
Ha | |||
Gardulete |
m l | ||
m2 | |||
C. Lucrari de pregatire |
Pregatirea în vetre |
nr | |
m2 | |||
Pregatirea in benzi |
m l | ||
D. Lucrari de protectie a culturilor instalate |
Gard de sârma ghimpata |
m l | |
Gard viu |
m l | ||
mii buc |
0,912 |
||
E. Combaterea eroziunii de adancime |
Garnisaje |
m3 | |
Cleionaje |
m l |
6.2.Cantitati de materiale propuse si evaluarea lor
Tabelul 7
Nr. Crt |
Denumirea materialelor |
U.M |
Cantitatea |
Pret unitar |
Valoarea totala |
Puieiti forestieri |
Mii buc | ||||
Lemn rotund (foioase tari)pt bulamaci, d>10cm |
Mc | ||||
Sarma ghimpata |
Kg | ||||
Cuie |
Kg | ||||
Scoabe |
Kg | ||||
Lemn rotund (div foioase tari), d<10cm |
Mc | ||||
Nuiele specii moi pt impletituri (garnisaje, cleionaje si gardulete) |
M steri | ||||
Gramezi | |||||
Puieti gard viu, 4 la m |
Mii buc | ||||
Total |
79507.76 RON |
6.3.Devizul general al lucrarilor propuse in proiect
Tabelul 8
Nr. crt |
Denumirea lucrarii |
Valoarea cheltuielilor (RON) |
|||||||
Materiale |
Manopera |
Total materiale +manopera |
|||||||
U.M. |
Cantitati |
Tarif unitar |
Valoare totala | ||||||
Pregatirea terenului in vetre |
Mii buc | ||||||||
Executarea teraselor nesprijinite inclusiv mobilizarea solului pe terase |
m l | ||||||||
Executarea teraselor sprijinite pe gardulete |
m l | ||||||||
Plantarea puietilor |
Mii buc | ||||||||
Completarea culturilor instalate |
Mii buc | ||||||||
Intretinerea culturilor |
Ha | ||||||||
Executarea garduletelor |
Pari+ nuiele |
m l | |||||||
Executarea garnisajelor |
Lemn rotund |
m3 | |||||||
Executarea cleionajelor |
Pari+ nuiele |
m l | |||||||
Constructia gardului din sarma ghimpata |
Sarma,cuie, scoabe |
Kg | |||||||
Plantarea gardului viu |
m l | ||||||||
Total | |||||||||
TVA-19% | |||||||||
Cote asupra manoperei - 31,75% | |||||||||
Neprevazute - 3% | |||||||||
Total general | |||||||||
Cap.7.Organizrea si esalonarea pe ani a lucrarilor propuse
Tabelul 9
Nr. Crt |
Denumirea Lucrarii |
U.M. |
Cantitate totala |
Din care |
||||||
Instalarea culturilor |
Ha | |||||||||
Completari |
Ha | |||||||||
Intretinerea culturilor |
Ha | |||||||||
Terase simple nesprijinite |
M l | |||||||||
Gardulete |
M l | |||||||||
Garnisaje |
M3 | |||||||||
Gard din sarma ghimpata |
M l |
|