Complexe agricole reprez o forma dezvoltata de organizare in agricultura de tip industrial in care fluxurile tehnologice nu se intretaie asigurand ritmicitatea si continuitatea productiei.CA trebuie sa fie eficiente de aceea in ele trebuie sa existe un grad mare de mecanizare si automatizare.
Constructiile agricole reprez totalitatea constructiilor,a cladirilor si dotarilor tehnice ce participa la realizarea, la prelucrarea si conservarea produselor dintr-o anumita ramura a agriculturii.
Clasificare:-dupa destinatia constructiei:
constr destinate productiei -adaposturi pt animale si pasari; sere si solarii
constr administrative - birouri,cantine, grupuri sanitare, p ct farmaceutice
constr destinate innobilarii speciilor - statii de cercetare in agricultura
constr destinate pastrarii productiei -silozuri, magazii
constr anexe - laboratoare, pavilion poarta, presuri de dezinfectie
- dupa modul in care participa la procesul productiei
constr ce deservesc productia in mod direct
constr auxiliare - cantinele pt preparea hranei animaleleor,
constr pt alimentarea cu eng electrica, apa
constr pt prepararea primara a produselor realizate in CA
constr anexe
instalatiile si dotarile tehnice - ele echipeaza CA corespunzator destinatiei
- dupa mobilitatea constr in timp
constr fixe - raman in aceeasi pozitie
constr mobile - sere, solarii
- in fct de materialul din care sunt realizate
constr din lemn
constr metalice
constr din beton armat- sunt cele utizate frecvent in zztehnie
constr din zidarie de caramida
- dupa panta acoperisului
acoperis plat
acoperis cu o apa
acoperis cu 2 ape
Presupune luarea in considerare a
-organizarii si sistematizarii teritoriale din zona respectica
- alegerea amplasamentului pt CA
- intocmirii planului general al CA
Organizarea si sistematizarea teritoriala
La nivel national este monitorizata prin studii de sistematizare teritoriala in care se analizeaza situatia existenta d.p.d.v. al cadrului natural, al cadrului social si economic, si dezvoltarea in perspectiva a industriei, agriculturii, zootehniei din zona respectiva, studierea posibilitatilor de transport din regiune si dezvoltarea potentialului uman.
Prin cadrul natural-se intelege analiza incadrarii in zona d.p.d.v. al conditiilor geomorfologice,situatia apelor de suprafata si a celor subterane, existenta terenurilor inundabile sau erodate, regimul termic, intensitatea si directia predominanta a vanturilor, vegetatia naturala.
Prin cadrul social se analizeaza situatia demografica din zona, traditia fortei de munca, suprafata si gruparea localitatilor, echiparea social-culturala a localitatilor, posibilitatile de reciclare a fortei de munca.
Prin cadrul economic se analizeaza resusele naturale a dezvoltarii tehnice a agriculturii,existenta retelelor de apa-canal, de energie electrica si termica, de gaze.
Alegerea amplasamentului pt CA si incadrarea in zona
Alegerea se face tinand cont de cond nat,social-economice,sanitar-veterinare.
Conditiile sanitar-veterinare impun distantele minime pana la caile de comunicatie(pt prevenirea contaminarii); tin cont de noxele existente in aer datorita localitatilor din zona si de cele date de procesul tehnologic din CA.
Conditiile care trebuiesc satisfacute:
-sa existe acces direct indiferent de anotimp la retelele de drumuri si cai de comunicatie(pt aprovizionarea cu furaje sau expedierea produselor)
-obligativitatea alimetarii cu energie electrica si apa indiferent de anotimp
-asigurarea de locuri special amenajate pt deversarea apelor reziduale
-panta terenului sa fie mica(1-6%) si sa aiba o orientare catre zone insorite
-terenul sa nu fie inundabil,cota cea mai joasa a terenului din CA sa fie cu cel putin 50 cm mai inalta decat cota maxima a apelor de suprafata din zona ;in cazul complexelor zootehnice cota terenului sa fie sub nivelul cotei terenurilor localitatilor invecinate,in asa fel incat apele infestate sa nu se poata infiltra in reteaua de apa a localitatii.
Proiectarea constructiilor agricole - FACTORI
Factori determinanti
1. conditiile de microclimat din int constr. (temp aerului int, umiditatea aerului curentii de aer din incinta, gradul de iluminare int) impun:
-solutii pt elem de inchidere (pereti, acopris, pardoseli, usi, ferestre)
-solutii pt goluri tehnologice,pt ventilatie.
2.conditiile date de mediile agresive de la int => solutii pt eliminarea dejectiilor
3.cerinte tehnologice impuse de destinatia cladirii si de procesul ce se desfasoara la int => se transpune in in proiectarea constr prin: alegerea spatiilor de cazare si volume specifice intretinerii, furajarii animalelor, specifice circulatiei personalului si animalelor, spatii de colectare si evacuare a dejectiilor
4.factori legati de mediul ext natural, care solicita constr la actiuni mecanice, fizice si chimice prin cond de microclimat, prin natura terenului de fundare, prin gradul de seismicitate al zonei,mediile agresive din ext; toti factorii transpunandu-se in alegerea structurii de rezistenta, a mat. si a solutiilor pt elem de inchidere, se traspun in alegera solutiei de fundare si a solutiei de protectie anticoroziva.
5.posibilitatile financiare ale beneficiarului
Factori functionali
Tin cont de tehnologia ce se desfasoara in int constr a.i. sa fie asigurata continuitatea si normalitatea fluxului de productie, sa fie asigurate spatiile necesare si organizarea acestora in fct de destinatia cladirii. Se reflecta prin dimensiuni: L,T,H, nr de travei.
D.p.d.v. functional constr pot fi:
-constr personalizate -concepute pt o tehnologie specifica a procesului de productie; sunt economice in faza initiala de proiectare dar devin neeconomice in momentul adoptarii de noi tehnologii dau a schimbarii tehnologiei.
-constr universale - concepute pt a face fata mai multor genuri de tehnologii de productie,au parametrii universali valabili, sunt neeconomice in faza initiala,dar eficienta lor este mai mare in timp la schimbarea tehnologiei de productie.
Factori tehnico-economici : - impun durabilitatea constr, rezistenta la foc, rezistenta structurii si stabilitatea ei in exploatare.
Factori de microclimat + mediul natural ext.
-solutii constructive pt inchideri
- pantele de curgere a apelor
Iluminarea constr zootehnice
Gradul de iluminare al constr zootehnice este diferit in fct de necesitatile specifice cresterii diferitelor specii de animale sau pasari.
Iluminarea constr zootehnice se realizeaza prin suprafata vitrata a acestora, in functie de amplasarea careia putem avea: iluminare naturala (zenitala,laterala, combinata) sau artificiala.
Se calculeaza gradul de iluminare al constr prin coef de iluminare:
ief=Sv / Sp (Sv - supraf vitrata) (Sp - supraf pardoselii)
ief>= irecomandat ( 1/10.......1/25)
Factorii care influenteaza iluminarea naturala a incitentelor sunt:
- existenta unor obstacole naturale sau artificiale in imediata apropiere a cladirii
- distanta dintre cladiri
- tipul sticlei Sv
- pozitia cladiri fata de punctele cardinale
- inaltimea parapetului
- distanta pana la fereastra
Iluminarea naturala este necesara ca o complectare in zonele cu conditii speciale de iluminare (cum ar fi zonele in care se odihnesc animalele de varsta mica), camere pt personalul muncitor de zi-noapte dirijat pt cresterea productiei.
Ventilarea constr zootehnice
Trebuie sa asigure o viteza optima de circulatie a aerului int, trebuie sa asigure schimbul de aer viciat - aer proaspat a.i. conditiile de microclimat din int sa fie asigurate indiferent de conditiile climatice ale zonei.
Cubajul aerului de la int: - volumul de aer necesar fiecarui animal sau pasari din constr zootehnica. Ventilarea poate sa fie naturala sau artificiala.
1.Ventilarea naturala: se datoreaza diferentei greutatii specifice a aerului de la int si a celui ext si vitezei vantului. Ventilarea naturala se poate face in mod neorganizat si organizat. Ventilarea naturala neorganizata se realizeaza prin usi, ferestre neetanseitati si ca urmare circulatia aerului in adapost se realizeaza pe cai si in conditii greu de stabilit sau controlat. Ventilarea naturala organizata se relizeaza prin deschideri reglabile special amenajate in elem de constr:
- guri de admisie si cosuri de evacuare
- fante amplasate sub ferestre sau deasupra (dezavantajul acestui mod de ventilatie este inaltimea mica pe care se ventileaza aerul)
Ventilatia naturala prin guri de admisie si cosuri de evacuare
- amplasarea gurilor de admisie se poate face a.i. aerul rece din ext sa nu vina in contact direct cu picioarele animalelor
- amplasarea acestor guri de admisie facandu-se din 2 - 4 m pe fetele laterale ale cladirii, acestea avand sectiuni patratice, circulare, dreptunghiulare
- suprafata totala a gurilor de admisie reprez aprox 80% din suprafata cosurilor de evacuare din aceeasi cladire
- cosurile de evacuare se amplaseaza intotdeauna pe coamele constr in mod uniform
Pt a calcula suprafata cosurilor de ventilatie si volumul de aer ce se ventileaza:
Sc=V / 3600 v 
; v= 1,42
; v=f(h, Ge, Gi)
h - inaltimea coloanei de aer ce se ventileaza
Ge,Gi - greutatea aerului de la ext si int
V - volumul de aer ce trebuie ventilat ; V = max(VCO2,V Q, V U)
VCO2 = C / C1 - C2 (m3/h); C=n* qCO2 ;
C-cantitatea de CO2 eliminata de materialul biologic in o ora
C1 - cantitatea max de CO2 admisa in adaposturi
C2 - cantitatea max de CO2
admisa in aerul ext (in
VU = U / U1 - U2 (m3/h); U=n* qu * 1.1 ;
U - umiditatea aerului din int datorata degajarilor de vapori din procesul tehnologic, existenti in aerul int, degajati de animalele din int
U1 -umiditatea max absoluta a aerului din int
U2 - umiditatea max admisa a aerul din ext cladirii
VQ = QA - Qe / Ii - Ie (m3/h); QA =n* qa
QA -cantitatea de caldura degajata de materialul biologic in decurs de o ora
QE -cantitatea de caldura ce se pierde prin elem de constr
Ii, Ie - entalpiile aerului
2.Ventilarea artificiala este cea care asigura schimbul de aer pe trasee si in cantitati bine determinate, este cea care asigura schimbul de aer indiferent de diferenta de temperatura dintre aerul int si cel ext.Ventilarea artificiala se face prin:
- suprapresiune
- subpresiune
|
