Rapita pentru ulei - Brassica napus oleifera L

Importanta si raspandire

In Europa a fost luata in cultura la inceputul secolului IX-lea in Belgia si Olanda, iar in tara noastra intre anii 1840-1850.

Samanta: contine 40-49 % ulei nesicativ cu indicele de iod de 94-11

Utilizari in: alimentatie sub forma de ulei.

Uleiul se foloseste ca materie prima pentru:

fabricarea margarinei

fabricarea vopselelor si a lacurilor

fabricarea sapunului

In industria textila in combinatie cu sulful da un material elastic care poate inlocui cauciucul.

Uleiul nerafinat se utilizeaza:

la ungerea motoarelor

ca biocombustibil cu insusiri asemanatoare cu ale motorinei

Turtele contin: 35 % proteine si 8 – 9 % grasimi.

Sunt un furaj valoros daca se administreaza in cantitati moderate utilizate in cantitati mari, in hrana vacilor, dau miros si gust neplacut laptelui.

Rapita se poate folosi ca furaj masa verde primavara foarte timpuriu si toamna tarziu. Este planta melifera. De pe un hectar de rapita se pot obtine peste 50 kg miere de foarte buna calitate.

Neajunsurile culturii:

rasarire defectuoasa in toamna

rezistenta slaba la iernare

atacata de numerosi daunatori greu de combatut

sensibilitate mare la brumele din timpul infloritului

rezistenta slaba la scuturare

Este o excelenta planta de asolament. Are o valoare comerciala mare putand furniza venituri importante pentru producatorii agricoli.

Pe glob se cultiva cca. 30 mil. ha fiind una din culturile agricole la care se inregistreaza cresteri de suprafete in ultimii ani. Tari mari cultivatoare de rapita sunt: China cca. 8 mil. ha; India – 4 mil ha; Canada – 3,8 mil ha; Australia – 1,5 mil ha, Germania, Franta, Polonia cu suprafete semnificative

Cresterea suprafetelor cu rapita in tara noastra se datoreaza:

introducerii in cultura a soiurilor libere de acid erucic si glucozinolati

cultivarea de soiuri rezistente la iernare si scuturare

mecanizarii totale a culturii

cerintelor ridicate pentru rapita pe piata externa

In prezent se cultiva cca. 120.000 ha care ajung rar sa fie recoltate in totalitate, datorita inghetului din timpul iernii, cand rapita de pe suprafete este compromisa.

Compozitia chimica

Rapita intra in categoria plantelor oleaginoase a carui ulei acumulat in seminte in proportie de 39-48 % are domenii largi de utilizare: de la alimentatia umana la industria chimica. Mai nou se foloseste ca si combustibil la motoarele cu ardere interna.

Uleiul de rapita contine acizi grasi

- ac. linoleic - 15 % - ac. palmitic - 4 %

- ac.linolenic - 9 % - ac. stearic - 1 %

- ac. erucic - 15 %

Acidul erucic prezent in uleiul de rapita folosit in alimentatie are efecte negative asupra organismului uman:

- intarzie cresterea organismelor tinere;

- provoaca afectiuni ale aparatului circulator si ale glandelor suprarenale, ficatului si glandei tiroide.

In perfectionarea calitatii produselor pentru consum uman la un moment dat a fost acceptat uleiul de rapita cu un continut de acid erucic sub 15 %.

Prin procese de ameliorare folosind ca baza soiurile: LIHO si ORO, s-a ajuns la un continut de acid erucic al uleiului de rapita de 1-2 % si apoi la soiuri fara acid erucic tip „0” (zero erucic).

Prin reducerea continutului de acid erucic, a crescut foarte mult proportia de acid oleic de la 14-20 % la peste 64 %, iar cel de acid linoleic de la 13-15 % la 24 %, ceea ce a marit calitatea alimentara a uleiului de rapita.

In procesul de ameliorare se incearca reducerea continutului de acid linolenic care este usor oxidabil si determina instabilitatea uleiului de rapita de la 8–9 % la sub 3 %.

Un al doilea component responsabil de calitatea uleiului si a sroturilor de rapita sunt glucozinolatii care contin sulf. Acestia diminueaza calitatea proteinelor din srotul de rapita. Cei mai reprezentativi glucozinolati sunt: progroitrina si glucobrasoi, care sub actiunea canapino-mirozinazei formeaza cu sulful compusi toxici daunatori atat organismului uman, cat si a celui animal. Pentru a se evita formarea acestor produsi, sroturile se pastreaza in stare uscata pentru ca glucozinolatii sa nu se hidrolizeze (Gh.Balteanu, 1993).

In ultimul timp, sunt extinse in cultura soiuri cu continut foarte scazut sau fara glucozinolati (soiurile de tip „00” – dublu zero - Lau erucic acid and glicozinolati rapsed).

Continutul maxim de ulei in seminte este atins dupa 60 de zile de la inflorire.

Proteinele se gasesc in seminte in proportie de 19 – 23 %, iar in sroturi 38 – 44 %. Au o valoare ridicata (daca au continut scazut de glucozinolati) in furajarea animalelor (apropiindu-se din acest punct de vedere ca valoare de cea a srotului de soia).

Sroturile de rapita mai contin:

- extractive neazotate: 31,5 – 36,6 %;

- celuloza: 11,9 – 14,4 %;

- cenusa: 7,8 - 9,8 %.

Compozitia chimica a semintelor de rapita este influentata de factorii genetici (soiul), de conditiile de mediu si de tehnologie aplicata.

Cerintele fata de factorii de vegetatie

Rapita are cerinte ridicate fata de factorii pedoclimatici. Aceste cerinte sunt apropiate de ale porumbului si cerealelor de toamna, cu particularitati specifice. Este o cultura a zonelor temperate cu ierni blande, veri racoroase si umede (I.Borcean, 2003).

3.1 Cerintele fata de temperatura

Germineaza la minim 1-3°C. Vegeteaza bine in toamna la temperatura de 8-15sC.

Formele de toamna rezista dupa calire la -20.-25°C cu strat acoperitor de zapada si pana la -15°C fara zapada. Un rol important in cresterea sau micsorarea rezistentei la iernare il joaca stratul de zapada si starea solului – inghetat sau neinghetat.

Pe sol umed neinghetat si fara strat de zapada rapita este distrusa la temperaturi de -7-10°C in timp ce pe un sol inghetat, rapita dezvoltata normal si trecuta prin stadiul de calire( cca.40 de zile) rezista pana la -20sC (D. Soltner, 1986).

Stratul gros de zapada pe sol neinghetat determina sufocarea si putrezirea rapitei.

In primavara creste si se dezvolta bine la temperaturi de 15-20sC. Formele de primavara rezista la - - 3°C.

In primavara rapita porneste in vegetatie timpuriu, la 6°C. Brumele si ingheturile tarzii de primavara ca si oscilatiile de temperatura ii sunt daunatoare si afecteaza grav culturile de rapita.

Constanta termica la rapita este de:

2100 - 2500°C la formele de toamna;

°C la rapita de primavara.

Asigura rezultate bune acolo unde temperatura medie anuala este de peste 7°C. Toate formele de rapita sunt sensibile la oscilatiile de temperatura.

3.2 Cerintele fata de umiditate

Este pretentioasa fata de umiditate, avand un coeficient de transpiratie de 740. Are o rezistenta slaba la seceta de la rasarire-formare a rozetei de frunze datorita slabei dezvoltari a sistemului radicular in aceasta perioada. Seceta din primavara este deosebit de pagubitoare, ea impiedicand dezvoltarea normala a elementelor de productivitate.

Perioada critica fata de apa a plantelor este la semanat - rasarire - formare a rozetei de frunze (august-septembrie). Asigura rezultate bune in zone unde cad anual 450-650 mm precipitatii. Dupa inflorire cerintele fata de apa ale rapitei se reduc, iar umiditatea in exces dupa aceasta faza provoaca degradarea productiei.

3.3 Cerintele fata de lumina

Rapita este o planta de zi lunga iubitoare de lumina in special in ultima parte a perioadei de vegetatie.

3.4 Cerintele fata de sol

Este pretentioasa. Se cultiva cu rezultate bune pe soluri luto-nisipoase, permeabile, profunde, fertile cu capacitate mare de retinere a apei cu pH de 6,0 – 7,5. Cele mai bune soluri pentru cultivarea rapitei sunt:

cernoziomurile

brun roscat de padure

aluviunile

Pe solurile mai putin fertile se cultiva rapita Naveta, mai putin pretentioasa fata de sol decat rapita Colza. Rapita nu se cultiva pe solurile: grele, cu exces de umiditate, nisipoase sau alcaline. In Franta, rapita se cultiva pana la 800 m altitudine.

3.5 Zonele de cultura

Rapita se cultiva cu rezultate foarte bune in zona de cultura a orzului de toamna.

Zona I. Foarte favorabila cuprinde:

partea de vest si est a tarii

podisul Transilvaniei in zone adapostite

suprafetele adapostite din zonele colinare

Zona II-a cuprinde:

- Dobrogea si Campia de sud a tarii in conditii de irigare.

Perioada de vegetatie a rapitei de toamna se intinde pe durata a 270 – 300 de zile impartite in doua etape: vegetativa, in toamna si generativa, in primavara. In ambele etape, rapita trece prin mai multe stadii de crestere si dezvoltare (fig. 1).

PERIOADA DE VEGETATIE LA RAPITA

I.        ETAPA VEGETATIVA – in toamna cu stadiile

Fig. 1 – Stadiile de crestere si dezvoltare a rapitei de toamna, in perioada de vegetatie

(„Stadis vegetalis du colza”- fiche technique SRVA,citat de Ch.L.Besson, 1985)