SILVICULTURA

SILVICULTURA

Romania dispune de un fond forestier dintre cele mai valoroase din Europa. Cu o suprafata de 6367 mii ha, padurile ocupa 28% din teritoriul tarii, avand o pondere apropiata mediei europene. Ca structura de productie, fondul funciar romanesc este format din: fag 31%, rasinoase 31%, stejar 18% si alte specii 21% .

Cele mai extinse suprafete impadurite, cu o structura a speciilor diversa, se gasesc in regiunile carpatice si de deal (cca. 90% din suprafata totala).

In perioada 1989-1997 nu s-au inregistrat mutatii semnificative ale dimensiunii fondului forestier (Anexa 60).

Productia forestiera a inregistrat un regres. Astfel, masa lemnoasa exploatata in anul 1997 reprezinta numai 75% din cea a anului 1989, tendinta care se regaseste si structural (Anexa 61).

In anul 1996, pentru cultura si regenerarea padurilor s-au efectuat impaduriri pe o suprafata de 12 727 mii ha (Anexa 62).

Ritmul suprafetelor impadurite a scazut drastic raportat la anul 1989. Coeficientul de refacere a padurilor se situeaza la un nivel foarte scazut (0,20%).

In prezent, inainte de aplicarea Legii 1/2000, doar 400.000 ha de padure apartin sectorului privat 434d33e , urmand ca o data cu aplicarea acestei legi sectorul privat sa se extinda pana la cca. 3 mil. ha de padure. Datorita numarului mare de proprietari, detinatori de suprafete mici cu padure si gradului redus de asociere al acestora, suprafata medie de exploatare este redusa la 1-2 ha.

Cele 6 mil. ha padure aflate in proprietatea statului sunt administrate de catre Regia Nationala a Padurilor "ROMSILVA", care are in subordine 27 directii silvice, fiecare directie, la randul ei, avand in componenta ocoale silvice, districte si cantoane (Anexa 63).

In anul 1998, in exploatarea lemnului existau 31 de societati cu capital majoritar de stat si peste 1000 de agenti economici privati. Unitatile private exploateaza in prezent cca. 40% din masa lemnoasa recoltata si numarul lor este in continua crestere.

La sfarsitul anului trecut existau 2700 de gatere si 6500 de circulare pentru prelucrarea primara a lemnului. De regula, instalatiile de debitat si prelucrat lemn rotund sunt vechi, au consumuri tehnologice exagerat de mari, cu pierderi de lemn de circa 10-30% din rumegus.

Agentii economici cu capital de stat au o capacitate instalata de debitare a lemnului de circa 16 mil. mc anual, iar agentii economici cu capital privat, de 1 mil mc anual, existand pe ansamblul intregii tari o capacitate totala de prelucrare primara a lemnului de 17 mil. mc anual. Sectorul privat foloseste capacitatile de stat pentru procesarea sectorului primar al lemnului.

Exporturile de produse lemnoase ( articole din lemn si carbune de lemn) au inregistrat in 1998 o valoare totala de 108,5 milioane EURO.

Conventia Patronala din Economia Forestiera reprezinta interesele tuturor asociatiilor din sector, inclusiv a Asociatiilor Forestierilor din Romania (ASFOR), care opereaza mai ales la nivelul exploatarii padurilor.

Aproximativ 2,5 mil. ha terenuri agricole sunt puternic degradate si necesita impaduriri. In conformitate cu strategia de dezvoltare pe termen lung a silviculturii, obiectivul principal il reprezinta cresterea gradului de impadurire de la 27%, cat este in prezent, la 35% din suprafata tarii.

Exporturile de produse din lemn, exclusiv mobilierul, au inregistrat in anul 1997 o valoare de 2.449.538 mil. lei, din care cele cu Uniunea Europeana au avut o pondere de 31% (756.715 mil. lei).

In aceasta perioada sectorul silviculturii se confrunta cu problemele aparute din aplicarea legii nr. 1/2000, privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si forestiere, a carui aplicabilitate a fost prelungita pana la 31 decembrie 2001.

Datorita problematicii complexe a identificarii vechilor amplasamente a despagubirii in cazul suprafetelor exceptate de la retrocedare, a celor de cadastru forestier si a greutatii in constituirea structurilor de administratie privata este greu de estimat o perioada de timp necesara pentru finalizarea aplicarii Legii nr. 1/2000.

Pana la 31 decembrie 2001, estimam ca se vor atinge urmatoarele obiective:

Pentru padurile comunale 95%;

Pentru padurile persoanelor fizice 60%;

Pentru padurile formelor asociative de proprietate 60%;

Pentru padurile parohiilor, schiturilor, unitatilor de invatamant 80%.

Suprafata totala a fondului forestier si a padurilor de 6.342.538 ha, defalcata pe judete si forme de proprietate este redata in Anexa 64.

Situatia aplicarii Legii 18/1991 a fondului funciar in silvicultura, la sfarsitul anului 1999, se prezinta astfel:

438.272 ha reprezinta suprafata solicitata de Comisiile locale

3.744.008 ha reprezinta suprafetele validate de catre Comisiile judetene;

366.240 ha reprezinta suprafetele acceptate de Directiile silvice.

suprafata neacceptata de directiile silvice si care este in litigiu - 8168 ha;

suprafata neacceptata si aflata pe rol in instante - 625 ha.

Din estimarile facute de MAPPM, se considera ca in baza statisticilor de aplicare a legii 18/1991 sunt aproximativ 500.000 de titluri de proprietate de reconstituire pentru suprafete silvice. Se estimeaza ca la finalizarea legii 1/2000, numarul acestora se va multiplica de cel putin 2 ori.

De asemenea s-a estimat, facandu-se comparatii cu perioda interbelica ca se vor putea constitui aproximativ 2500 de forme asociative, suprafata solicitata fiind de cca. 725.000 ha padure. Pentru padurile comunale se va reconstitui dreptul de proprietate pentru aproximativ 1500 de comune.

In perioada 1990-1999, Regia Nationala a Padurilor a avut un program de impaduriri, realizand in fiecare an suprafete importante amplasate in aproape toate judetele tarii, precum si un program de construire a drumurilor forestiere.

MAPPM si Regia Nationala a Padurilor au in patrimoniu o serie de centre de prelucrare primara a lemnului si ateliere de prelucrare, dupa cum urmeaza: