Exista mai multe metode de conservare a prodeuselor agricole boabe, care se bazeaza pe reducerea la maxim a proceselor fiziologice din masa de seminte prin dirijarea umiditatii si temperaturii in masa de seminte. Pentru dirijarea acestor factori se cunosc urmatoarele metode de conservare a produselor agricole:
pastrarea in stare uscata;
pastrarea la temperaturi scazute;
pastrarea prin aerare activa;
autoconservarea;
pastrarea prin tratare cu substante chimice;
pastrarea prin iradiere.
PASTRAREA PRODUSELOR IN STARE USCATA
Este cea mai utilizata metoda si are cea mai mare aplicabilitate pentru
toate produsele agricole boabe in
lume si in
Prin aceasta metoda se reduce continutul de umiditate al boabelor la umiditatea de 343g65d echilibru, astfel se elimina orice pericol de degradare a produsului si produsele se pot pastra fara probleme. Valorile umiditatii de echilibru, in functie de specie in limitele:
formarea soarelui, rapita, in, mustar, ricin, intre 6-8%;
porumb boabe, sorg, mei, intre 11,5-12,5%
soia, intre 11-12%;
grau, secara, orez, ovaz, intre 14-15%;
mazare, fasole, bob, linte, intre 15-16%.
Semintele de cereale cu umiditate sub 14% se pot pastra in vrac in
straturi cu inaltime mare in magazii sau in celule de siloz fara probleme.
Semintele
de leguminoase si obaginoase se depoziteaza numai in magazii pe orizontala si
in straturi cu inaltimi mai mici, sub 1,5m. O mare parte din produsele
agricole din
evitarea amestecului intre loturi cu umiditatile diferite;
recoltarea la maturitatea deplina;
transportul in depozite imediat dupa recoltare;
protejarea in timpul transportului impotriva precipitatiilor;
curatirea concomitent cu depozitarea pentru eliminarea impuritatilor care au umiditati mai ridicate decat, produsele de baza;
depozitarea la inceput in straturi subtiri;
uscarea naturala si artificiala pana la umiditatea fiecarei specii,
reducandu-se numarul de microorganisme din masa de seminte fara a se realiza o sterilizare totala.
La conservarea in stare uscata se tine cont de izotermele sorbtiei si desorbtiei umiditatii. De asemeni se iau masuri pentru evitarea cresterii umiditatii pentru a impiedica dezvoltarea microorganismelor, acarienilor si insectelor care se inmultesc rapid si deprecizeaza produsul.
PASTRAREA SEMINTELOR LA TEMPERATURI SCAZUTE
Metoda se bazeaza pe principiul termoanabiozei, adica reducerea considerabila sau totala a activitatii vitale a componentelor vii din masa de seminte prin intermediul temperaturilor scazute. Reducerea temperaturii se poate realiza prin folosirea de agregate frigorifice sau prin dirijarea aerului atmosferic rece. Se pot utiliza instalatiile de racire tip Granifor, iar racirea este sinonima cu refrigerea.
Racirea mesei de seminte cu aer atmosferic se poate realiza prin depozitarea produselor in strat subtire si ventilarea aerului prin deschiderea geamurilor si usilor, dar la semintele cu umiditate ridicata exista pericol de incingere. Recomandata este racirea activa a produselor agricole prin:
- lopatare - cand in masa de boabe apar procese de incingere, iar pentru eficienta operatiunii se face miscarea produsului de 2-3 ori succesive si la distante mari;
- manipularea produsului cu instalatii de transport pe orizontala (benzi transportoare) sau pe verticala (elevatoare);
- insuflarea cu ajutorul ventilatoarelor a aerului rece din atmosfera in masa de produs depozitata.
PASTRAREA SEMINTELOR PRIN AERARE ACTIVA
Scopul este de asigura racirea, uscarea si aerisirea masei de seminte prin inlocuirea aerului viciat din spatiul intergramelor.
Efectele aerarii active sunt: reducerea umiditatii, prevenirea autoincalzirii, reducerea respiratiei, accelerarea maturitatii semintelor, eliminarea CO2 din masa de boabe, franarea activitatii microorganismelor. Aerarea punter racire se face cand temperatura aerului este mai scazuta cu cel putin 50C fata de temperatura produsului, iar umiditatea relativa a aerului este sub 75%. Aerarea se realizeaza cu ventilatoare care insufla aerul rece in masa de boabe depozitate, cu ajutorul unei retele de conducere montate in pardoseala magaziei sau pe la partea bazala a celulei de siloz.
PASTRAREA PRIN ASFIXIERE - AUTOCONSERVARE
Prezinta importanta punter produsele destinate consumului si se bazeaza pe oprirea respiratiei aerobe, prin acumularea CO2 rezultat din respiratia semintelor sau prin injectarea de CO2.
PASTRAREA CU AJUTORUL SUBSTANTELOR CHIMICE
Se bazeaza pe actiunea unor substante chimice de a reduce respiratia si de a impiedica dezvoltarea mucegaiului, insectelor si acarienilor si se poate practica in urmatoarele situatii:
pentru pastrarea de lunga durata a semintelor uscate fara a fi miscate;
pentru oprirea incingerii, cand produsele chimice pot fi injectate direct in focar.
Cu urmatoarele produse chimice s-au obtinut rezultate bune:
cloropicrina, dicloretanul, thioureea, produsele pe baza de acid propionic;
PASTRAREA SEMINTELOR PRIN IRADIERE
Este in curs de experimentare, cele mai bune efecte sterilizante si inhibitoare s-au obtinut cu radiatii ganoma. Doza de radiatii este in corelatie cu umiditatea semintelor, dar este necesar sa se stabilesca, pana la ce doza produsele tratate pot fi utilizate in alimentatie, avand in vedere ca mucegaiul au rezistenta ridicata si necesita doze mari. Radiatiile gamma inhiba microflora si reduce respiratia semintelor cu umiditati mici.
PROCESE DE ALTERARE IN MASA DE PRODUSE DEPOZITATE
In perioada de depozitare a produselor agricole boabe, daca procesele tehnologice de pastrare sunt necorespunzatoare, intra in actiune o serie de factori care determina procese de alternare si degradare a produselor.
Primele care apar sunt reactiile chimice de degradare, reactiile Maillard si brunificarea neenzimatica care transforma glucidele si proteinele si duc la brunificarea semintelor. Aceste procese se petrec la temperaturi ridicate sau in cazul incingeri fiziologice ale semintelor.
Alterarile enzimatice au la baza enzimele specifice substantelor ale boabelor.
Alterarile biologice sunt rezultatul procesului de respiratie, germinare si de incingere care apar pe perioada de depozitare, dar si dezvoltarea microorganismelor si insectelor in masa de produse agricole boabe depozitate.
Ciupercile care produc mucegaiuri din genurile Aspergillus si Penticillium daca se dezvolta in produsele depozitate, produc pierderi ale masei de produs, mirosuri si gusturi neplacute, in plus apar micotoxine, cu efect toxic in cazul folosirii produselor pentru alimentatia umana sau furajarea animalelor.
Sunt specii de insecte daunatoare specifice de depozit, la care dezvoltarea este favorizata de temperatura mai ridicata.
Pagubele produse de insecte inseamna: consum de produse, poluarea masei de produse cu produsi ai metabolismului insectelor, cresterea temperaturii si umiditatii si crearea conditiilor dezvoltarii microorganismelor.
INSECTE DIN ORDINUL ,,COLEOPTERA''
Gargarita graului - Calauda granaria L., sin Sitophilus granarius L., cel mai important daunator al cerealelor depozitate, ataca boabele la cereale, atat larva cat si adultul, conditiile optime de dezvoltare sunt temperatura 28-300C, umiditatea relativa 75-90% si umiditatea boabelor 14-17% are doua generatii pe an, in aprilie-iunie si iulie-octombie la temperatura de 5-100C nu se mai hraneste, iar la 00C moare. Adultul are 3 -5mm, de culoare brun-neagra lucioasa.
Gargarita orezului - Calandra oryzae L., sin. Sitophilus oryzae L., sensibila la temperaturi scazute, este specie polifaga, consuma seminte, faina si paste fainoase. Adultul are 2 -3,5mm de culoare bruna cu pete mari pe elitre.
Gandacelul fainii - Tribolium confusuru Duv., este prezent in brutarii mari si depozitate de cereale. Faina atacata este improprie punter consum, are culoarea inchisa cu gust si miros neplacut. Adultul are 3-5mm, culuarea bruna-roscata lucioasa.
Gandacul surinamian - Oryzaephilus surinamenis L..,adultii si larvele ataca produsele boabe depozitate, sunt optime temperaturile intre 10-300C.
Moletul - Tenebrio molitor, ataca faina si mai rar cerealele boabe. Sunt favorabile atacului temperaturile de 20-300C, adultul are 12-18
Gargarita mazarii - bruchus pisorum L., este cel mai periculos daunator al semintelor de mazare, boabele atacate pierd 2/3 din greutate si nu mai sunt comestibile. Adultul are 4-5 mm, de culoarea neagra, cu pubescenta cenusie-roscata.
Gargarita fasolei - Acanthoscelides obsoletus say, ataca toate speciile de fasole, dar uneori si nautul si soia, boabele atacate sunt fara valoare alimentara si nu mai pot fi folosite nici la semanat. Adultul are 3-5mm, de culoare cenisie cu capul negru, capul acoperit cu perisori fini.
Gandacul brun al cerealelor - Trogoderma granarium Everts, ataca graul, orzul, mazarea, porumbul, orzul si secara, larvele prefera faina, originar din India si s-a raspandit in America, Europa si Africa.
INSECTE DIN ORDINUL ,,LEPIDOPTERA''
Molia cerealelor - Sitotroga cerealalla Oliv, ataca boabele de cereale, larvele consuma 2/3 din continutul boabelor si le infecteaza cu excremente. Temperatura optima de dezvoltare este 250C, adultul are 4-6 mm, corpul alb si aripile cenusiu-galbui.
Molia fainii - Ephestia Kûhniella, depreciaza cantitati mari de faina, grisuri, se dezvolta bine la 27-280C, se combate prin expunerea produselor la soare.
Molia graului - Tinea granella L., traieste in depozite si in aer liber, prefera semintele de cereale, leguminoase si fructe uscate.
Molia fructelor uscate - Plodia interpunctella Hb, se hraneste cereale, leguminoase pentru boabe, fructe si legume uscate, dulciuri, adultul are 8-12mm de culoarebrun-roscata.
ACARIENI
Acarieni fainii - Tyroglyphus facrinare cel mai periculos acarian de depozit, ataca cereale, fructe si legume uscate.
Acarianul paros - Glycyphagus destructor L., ataca in special orzul, orzoaica si ovazul cu umiditate mai mare de 15%, semintele plantelor furajere, legume si fructe deshidratate.
Combaterea insectelor si acarienilor - sursele de infestare cu daunatori pot fi utilaje de curatire, sortare si uscatre.
Rozatoarele - in Romania cele mai mari pagube sunt produse de: sobolani cenusiu, sobolanul de casa, soarecele de casa.
Alterarile mecanice - pe parcursul conditionarii produsele agricole sufera socuri care produc fisurari sau spargeri ale boabelor si rezulta praful organic care se depune in depozite si pe utilaje.
Diagrame de conservare - zona de stabilitate
- zona de risc
- zona de stabilitate suplimentara
- zona de stabilitate suplimentara in care produsele sunt reci dar au umiditatp ridicata.
|