TESTE POMICULTURA - rezolvate

TESTE POMICULTURA

1. Principalele specii fructifere de pe glob, din punct de vedere al productiei sunt:

a-      marul, bananierul, portocalul

b-      marul, prunul, piersicul

c-      marul, parul, cocosul

2. Denumirea stiintifica a speciilor pomicole contine doua nume ce reprezinta:

a-      increngatura si clasa

b-      familia si subfamilia

c-      genul si specia

3. Specia prun face parte din grupa:

a-      drupaceelor

b-      pomaceelor

c-      nuciferelor

4. In cadrul speciilor, soiurile mai sunt numite:

a-      varietate

b-      cultivar

c-      variatie mugurala

5. Sortimentul unei specii reprezinta:

a-      totalitatea speciilor cultivate intr-o zona, regiune sau tara

b-      totalitatea soiurilor cultivate intr-o zona, regiune sau tara

c-      totalitatea plantelor cultivate intr-o zona, regiune sau tara

6. Clasificarea speciilor pomicole dupa habitus este:

a-      pomi propriu-zisi, arbustoizi, arbusti, subarbusti, plante fructifere semiierboase

b-      pomacee, drupacee, nucifere, bacifere, subtropicale, tropicale

c-      cu valoare energetica foarte mare, cu valoare energetica mare, cu valoare energetica medie, cu valoare energetica redusa

7. Planta pomicola este un:

a-      monosistem

b-      biosistem pomicol

c-      ecosistem

8. Radacinile plantelor pomicole pot fi:

a-      embrionare

b-      adventive

c-      artificiale

9. Radacinile de schelet, cele de semischelet si cele fibroase se disting numai la:

a-      radacinile embrionare

b-      radacinile adventive

c-      ambele categorii

10. Aleopatia are ca efect:

a-      inhibitor de crestere a plantelor invecinate

b-      efect stresant asupra plantelor invecinate

c-      efect fertilizant in plantatie

11. Tulpina plantelor pomicole poate avea origine:

a-      embrionara

b-      mugurala

c-      adventiva

12. Trunchiul plantelor pomicole este portiunea de tulpina de la:

a-      colet la prima ramificatie a tulpinii

b-      nivelul solului la punctul de insertie al primei ramuri

c-      de la colet la axul pomului

13. Ramura anuala este:

a-      o crestere anuala purtatoare de muguri, frunze su flori

b-      o crestere anuala dupa caderea frunzelor

c-      o crestere multianuala

14. Dupa pozitia pe ramura, mugurii vegetativi sunt:

a-      terminali, colaterali, seriali

b-      terminali, subterminali, laterali

c-      terminali, colaterali, axilari

15. Mugurii adventivi sunt plasati:

a-      la subsuoara frunzelor

b-      la noduri, in jurul mugurului principal

c-      in puncte nedefinite pe ramuri sau radacini

16. Dupa durata ciclului evolutiv, mugurii sunt:

a-      normali, precoci, dorminzi

b-      normali, stipelari, adventivi

c-      vegetativi, floriferi, muguri fruct

17. Din mugurii floriferi se formeaza:

a-      frunze

b-      flori

c-      fructe

18. Din mugurii micsti se pot forma:

a-      flori si lastari

b-      flori si inflorescente

c-      lastari si inflorescente

19. Mugurii micsti se intalnesc la speciile:

a-      mar, par, gutui, nuc, coacaz, zmeur, mur

b-      mar, par, prun, cires, visin, cais, nuc

c-      migdal, piersic, mur, zmeur, mar, par

20. Ramurile concurente se formeaza din:

a-      muguri terminali

b-      muguri dorminzi

c-      muguri subterminali

21. Ramurile lacome se formeaza din:

a-      muguri normali

b-      muguri adventivi

c-      muguri subterminali

22. Ramurile de garnisire vegetative au:

a-      muguri vegetativi

b-      muguri micsti

c-      floriferi sau micsti

23. Ramurile de garnisire fructifere (de rod) au:

a-      muguri vegetativi si muguri de rod

b-      muguri de rod

c-      muguri floriferi sau micsti

24. Tepusa este o ramura de rod:

a-      scurta

b-      florifera

c-      neflorifera

25. Nuielusa si mladita au terminal:

a-      mugur vegetativ

b-      mugur florifer

c-      mugur mixt

26. Ramurile buchet sunt ramuri de garnisire:

a-      vegetative

b-      roditoare

c-      scurte

27. Ramurile mijlocii si mixte se termina cu un mugur:

a-      vegetativ

b-      florifer

c-      mixt

28. Ramurile mijlocii au lateral muguri:

a-      solitari vegetativi

b-      solitari floriferi

c-      solitari vegetativi sau floriferi

29. Ramurile mixte au lateral:

a-      numai muguri florali

b-      numai muguri vegetativi

c-      muguri florali si vegetativi, solitari sau grupati

30. Dominanta apicala are ca efect:

a-      inhibitia corelativa a mugurului terminal asupra mugurilor axilari

b-      etajarea naturala a cresterilor

c-      schimbarea pozitiei ramurilor

31. Pozitia orizontala a ramurilor:

a-      favorizeaza formarea mugurilor de rod

b-      favorizeaza formarea mugurilor vegetativi

c-      favorizeaza cresterea lastarilor

32. Portaltoii vigurosi determina:

a-      crestere convergenta a ramurilor

b-      crestere divergenta a ramurilor

c-      fructificare precoce

33. Frunze lobate se intalnesc la:

a-      coacaz, agris, smochin

b-      capsun, frag, nuc

c-      migdal, alun, castan

34. Frunze compuse se intalnesc la:

a-      mar, prun, gutui, piersic

b-      capsun, frag, nuc, zmeur

c-      coacaz, agris, smochin

35. Plantele unisexuat monoice au:

a-      gineceu si androceu pe acelasi individ

b-      gineceu si androceu pe acelasi loc in floare

c-      gineceu si androceu pe plante diferite

36. Plantele unisexuat dioice au:

a-      gineceu si androceu pe acelasi individ

b-      gineceu si androceu pe acelasi loc in floare

c-      gineceu si androceu pe plante diferite

37. Racemul este inflorescenta intalnita la:

a-      coacaz

b-      mar

c-      nuc

38. Corimbul este inflorescenta intalnita la:

a-      mar, par

b-      zmeur, mur

c-      nuc, alun

39. Amentul este inflorescenta intalnita la:

a-      nuc, alun

b-      capsun, frag

c-      coacaz

40. Polenizarea la plantele pomicole poate fi:

a-      entomofila

b-      amenofila

c-      hidrofila

41. Soiurile intersterile sunt acele soiuri la care:

a-      anterele nu au polen

b-      polenul unui soi poate fecunda ovulele altui soi

c-      polenul unui soi nu poate fecunda ovulele altui soi

42. Poama este fruct intalnit la:

a-      mar, par, gutui

b-      cires, visin, prun

c-      mur, zmeur, smochin

43. Drupa este fruct intalnit la:

a-      coacaz, afin

b-      prun, cais

c-      zmeur, mur

44. Nuca este fruct intalnit la:

a-      alun, castan

b-      nuc, migdal

c-      capsun, frag

45. Fazele cresterii fructelor sunt:

a-      multiplicarea si intinderea celulelor

b-      fecundarea si maturarea

c-      cresterea si maturarea

46. Caderea fiziologica la plantele pomicole constituie o:

a-      particularitate biologica a speciilor pomicole

b-      particularitate ecologica a speciilor pomicole

c-      particularitate tehnologica a speciilor pomicole

47. Caderea prematura a fructelor se manifesta puternic la:

a-      mar si par

b-      prun si cais

c-      gutui, cires, visin

48. Longevitatea plantelor pomicole din climatul temperat determina:

a-      modificari morfologice si fiziologice ireversibile

b-      modificari morfologice si fiziologice reversibile

c-      modificari cu caracter periodic

49. Longevitatea pomilor inmultiti prin seminte sau a celor altoiti pe portaltoi generativi este:

a-      mai mare decat a celor inmultiti pe cale vegetativa

b-      egala cu a celor inmultiti pe cale vegetativa

c-      mai mica decat a celor inmultiti pe cale vegetativa

50. Ereditatea este:

a-      proprietatea organismului de a pastra si transmite prin inmultire caracterele sale;

b-      proprietatea organismului de a capata noi caractere sau insusiri;

c-      proprietatea organismului de a pierde caracterele sau insusirile vechi;

51. Perioada embrionara la plantele pomicole dureaza:

a-      de la fecundarea ovulului pana la germinatia semintei;

b-      de la inflorire pana la formarea fructului;

c-      de la recoltarea fructelor pana la extragerea semintelor

52. Semintele pomilor germineaza la:

a-      maturitatea morfologica

b-      maturitatea fiziologica

c-      supramaturare

53. Durata postmaturarii semintelor speciilor pomicole este:

a-      mai scurta la speciile cu coacere tarzie;

b-      mai lunga la speciile cu coacere tarzie;

c-      egala la toate speciile pomicole

54. Plantele pomicole inmultite pe cale vegetativa:

a-      au perioada embrionara;

b-      nu au perioada embrionara;

c-      depinde de specie

55. Interventiile din perioada de tinerete a plantelor pomicole trebuie sa asigure:

a-      formarea scheletului, incetarea timpurie a vegetatiei toamna, grabirea intrarii pe rod, hrana din abundenta;

b-      dirijarea rodirii, fertilizari cu azot la sfarsitul verii, taieri severe, udari abundente;

c-      tratamente fitosanitare, taieri, protejarea recoltelor impotriva accidentelor climatice;

56. Echilibrul dintre crestere si rodire din perioada de mare productie a pomilor este evidentiat de:

a-      lungimea lastarilor indicatori de 10-15 cm;

b-      lungimea lastarilor indicatori de 30-40 cm;

c-      lungimea lastarilor indicatori de 60-70 cm;

57. Taierile de regenerare la pomi se efectueaza:

a-      in perioada de mare productie;

b-      in perioada de diminuare a rodirii;

c-      in perioada de declin

58. Factorii genetici care influenteaza intrarea pe rod a pomilor sunt:

a-      genul, specia, soiul;

b-      genul, specia, portaltoiul;

c-      specia, soiul, portaltoiul

59. Diferentierea mugurilor de rod la pomi este accelerata de:

a-      exces de azot, umiditate;

b-      reducerea umiditatii in a doua jumatate a verii;

c-      taierile de vara

60. Fenofaza de dezmugurire si inceputul cresterii lastarilor se desfasoara:

a-      primavara, pe baza substantelor sintetizate in anul anterior;

b-      primavara, pe baza substantelor sintetizate de frunzele noi;

c-      pe tot parcursul perioadei de vegetatie perioadei de vegetatie

61. Fenofaza cresterii intense a lastarilor se desfasoara:

a-      la sfarsitul primaverii- inceputul verii, pe baza substantelor sintetizate in anul anterior;

b-      la sfarsitul primaverii- inceputul verii, pe baza substantelor sintetizate de frunzele noi;

c-      pe tot parcursul perioadei de vegetatie perioadei de vegetatie

62. Fenofaza de maturare a tesuturilor si pregatirea pomilor pentru iernare se evidentiaza prin:

a-      formarea mugurului terminal;

b-      formarea primei frunze adevarate;

c-      umflarea mugurilor

63. Incetarea la timp a vegetatiei pomilor toamna poate fi realizata prin:

a-      caderea prematura a frunzelor;

b-      cultivarea ingrasamintelor verzi printre randurile de pomi la sfarsitul verii;

c-      fertilizarea suplimentara cu ingrasaminte pe baza de azot

64. Fenofazele finale ale organelor de rod la plantele pomicole sunt:

a-      infloritul si legarea fructelor, cresterea fructelor, maturarea fructelor;

b-      inductia antogena si diferentierea mugurilor de rod;

c-      parga, maturarea fructelor, supramaturarea fructelor

65. Caderea fiziologica a fructelor se manifesta:

a-      dupa fecundare, pana la caderea in masa la inceputul lunii iunie;

b-      dupa inflorire, pana in stadiul de parga;

c-      dupa fecundare, pana la recoltarea fructelor

66. Caderea prematura a fructelor se manifesta puternic la:

a-      mar si par;

b-      prun, cais;

c-      gutui, piersic, cires, visin

67. Caderea prematura a fructelor lipseste la:

a-      mar si par;

b-      prun, cais

c-      gutui, piersic, cires, visin

68. Din punct de vedere al respiratiei, fructele sunt la minim climacteric:

a-      la stadiul de parga;

b-      la maturitatea de recoltare;

c-      la maturitatea de consum

69. Din punct de vedere al respiratiei, fructele sunt la maxim climacteric:

a-      la stadiul de parga;

b-      la maturitatea de recoltare;

c-      la maturitatea de consum

Alternanta de rodire se manifesta puternic la:

d-      soiurile tardive de mar, par, prun;

e-      soiurile de vara de mar, par, prun;

f-       speciile cu maturare timpurie a fructelor (cais, cires)

71. Biotopul cuprinde:
1. toti factorii climatici si edafici;
2. lumina, apa, caldura;
3. populatiile tuturor speciilor vegetale si animale
72. Plantele pomicole cu cerinte reduse fata de lumina sunt:
1. nucul, piersicul, caisul, ciresul;
2. parul, marul, prunul, visinul;
3. zmeurul, coacazul, agrisul
73. Plantele pomicole cu cerinte mari fata de lumina sunt:
1. nucul, piersicul, caisul, ciresul;
2. parul, marul, prunul, visinul;
3. zmeurul, coacazul, agrisul
74. Plantele pomicole cu cerinte medii fata de lumina sunt:
1. nucul, piersicul, caisul, ciresul;
2. parul, marul, prunul, visinul;
3. zmeurul, coacazul, agrisul
75. Lumina patrunde mai usor in coroana speciilor pomicole cu:
1. frunze mici;
2. frunze mari;
3. frunze lucioase
76. Lumina este utilizata cu randamente mari in plantatiile:
1. clasice;
2. intensive cu garduri fructifere;
3. intensive cu randuri multiple
77. Pragul biologic al speciilor pomicole reprezinta:
1. temperatura necesara pentru pornirea in vegetatie a pomilor;
2. temperatura necesara pentru maturarea fructelor;
3. temperatura necesara pentru intrarea in repaus
78. Sensibilitatea cea mai mare a mugurilor floriferi la ingheturile de primavara este:
1. in faza de buton floral;
2. la inflorit;
3. in faza de fruct mic (in formare)
79. Rezistenta la temperaturi scazute este mai mare:
1. la pomii tineri;
2. la pomii maturi;
3. la pomii aflati in perioada de declin
80. Rezistenta la temperaturi scazute este mai mare la speciile care:
1. incheie perioada de vegetatie mai devreme toamna;
2. au vegetatia prelungita pana toamna tarziu;
3. pornesc devreme in vegetatie primavara
81. Speciile cu cerinte mari fata de caldura sunt:
1. marul, visinul, prunul;
2. parul, nucul, castanul;
3. caisul, piersicul, migdalul
82. Scaderea rezistentei la ger a radacinilor plantelor pomicole este determinata de:
1. soluri fertilizate in exces cu azot;
2. soluri nisipoase cu umiditate in exces;
3. mulcirea solului.
83. Coeficientul de transpiratie, la acelasi soi, este mai mare la:
1. pomii altoiti pe portaltoi vegetativi;
2. pomii altoiti pe portaltoi generativi;
3. la pomii tineri;
4. la pomii batrani.
84. Precipitatiile in exces influenteaza cresterea si dezvoltarea pomilor prin:
1. prelungirea perioadei de vegetatie;
2. favorizarea cresterii;
3. intensificarea fotosintezei.
85. Cantitatea de CO₂ este mai mare:
1. in livezile fertilizare chimic;
2. in livezile fertilizate organic;
3. in straturile superficiale ale solului..
86. Cantitatea de aer din sol este mai mare:
1. in solurile uscate;
2. in solurile umede;
3. in solurile tasate.
87. Insusirile fizice ale solului se refera la:
1. textura, structura, adancimea apei freatice;
2. textura, gleizare, continut in humus;
3. pH, structura, grosimea stratului de sol.
88. Cele mai bune soluri pentru cultura pomilor si arbustilor fructiferi sunt:
1. solurile nisipoase;
2. solurile lutoase,
3. solurile argiloase.
89. Fenomenul de "oboseala a solului" se datoreaza urmatorilor factori:
1. tulburari de nutritie, nerespectarea rotatiei culturii, actiunea nematozilor:
2. tulburari de nutritie, acumularea de toxine, actiunea nematozilor;
3. tulburari de nutritie, supraproductie, acumularea de toxine.
90. Treimea superioara a pantelor se caracterizeaza prin:
1. umiditate ridicata, soluri subtiri, atac puternic de boli, brume frecvente.
2. deficit de umiditate, vanturi puternice, soluri profunde;
3. deficit de umiditate, soluri subtiri, atac de boli mai putin intens.
91. Plantatiile mama de seminceri se infiinteaza pentru:
1. recoltarea ramurilor si a lastarilor altoi;
2. recoltarea marcotelor;
3. recoltarea fructelor in vederea obtinerii semintelor si samburilor.
92. In plantatiile mama de seminceri pentru speciile samburoase se folosesc soiuri:
1. cu maturare timpurie;
2. cu maturare tarzie;
3. tardive.
93. Scoala de puieti este sectorul pepinierei in care se obtin:
1. portaltoi generativi;
2. portaltoi vegetativi;
3. pomi altoiti.
94. Inmultirea sexuata (prin seminte) se utilizeaza in pomicultura in scopul:
1. obtinerii puietilor portaltoi;
2. inmultirii unor soiuri alogame;
3. obtinerii unor descendenti uniformi.
95. Avantajele obtinerii portaltoilor generativi sunt:
1. coeficient mare de multiplicare, tehnologie simpla, adaptabilitate mare a descendentilor;
2. variabilitate genotipica si fenotipica mare, vigoare mare, tardivitate;
3. coeficient mare de multiplicare, vigoare mare, adaptabilitate mare a descendentilor;
96. Inmultirea vegetativa a plantelor urmareste:
1. multiplicarea plantelor;
2. inradacinarea unei portiuni de ramura sau lastar;
3. sudarea unei portiuni de ramura sau a unui mugur pe o planta pe radacini.
97. Principalele procedee pentru stimularea emiterii radacinilor adventive sunt:
1. arcuirea, strangularea, crestarea;
2. butasirea, marcotajul, aplicarea de biostimulatori;
3. incalzirea bazei butasului, asigurarea luminii, altoirea.
98. Marcotajul orizontal se aplica cu bune rezultate:
1. la portaltoii cu vigoare mica;
2. la portaltoii cu vigoare mijlocie sau mare;
3. la toate tipurile de portaltoi.
99. Marcotajul de ramuri se foloseste pentru:
1. inmultirea speciile samburoase;
2. inmultirea speciilor cu ramuri lungi si flexibile;
3. inmultirea speciilor samantoase;
100. La altoirea in oculatie, altoiul este:
1. un mugur vegetativ cu o portiune de scoarta, cambiu, cu sau fara lemn;
2. o ramura detasata cu 2 sau mai multi muguri;
3. un mugur florifer cu o portiune de scoarta, cambiu, cu sau fara lemn.
101. Altoirile cu muguri dorminzi se efectueaza:
1. la sfarsitul verii;
2. primavara tarziu;
3. vara.
102. Altoirile cu ramuri se pot efectua:
1. la sfarsitul verii;
2. primavara devreme;
3. iarna.
103. Copulatia simpla, triangulatia si despicatura sunt metode de altoire:

a.      cu ramuri laterale, sub scoarta;

b.     cu ramuri, terminale, in lemn;

c.      cu ramuri, laterale, in lemn.

104. Lucrarile cu caracter special din stoloniere se refera la:
1. fertilizare, irigare, mulcirea solului, combaterea bolilor si daunatorilor;
2. fertilizare, plantare, intretinere, recoltare fructe;
3. irigare, indepartarea florilor, combaterea buruienilor.
105. Lucrarile cu caracter special din plantatiile mama de ramuri si lastari altoi constau in:
1. plantat, taieri lungi, tratamente fitosanitare, lucrari de intretinere;
2. taieri in cepi, indepartarea florilor, testari virusologice;
3. tratamente fitosanitare, lucrari de intretinere, testari virusologice.
106. Culturile pomicole asociate cuprind:
1. sistemul agropomicol si gradinile familiale;
2. sistemul intensiv si intensiv;
3. sistemul clasic si sistemul pajiste.
107. In momentul plantarii pomilor trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
1. pomii sa fie in repaus, iar solul sa nu fie inghetat;
2. pomii sa fie in vegetatie, iar solul sa fie reavan;
3. pomii sa fie in vegetatie, iar solul sa fie uscat.
108. Raportul intre soiurile polenizatoare si soiurile de polenizat, in cazul partenerilor cu valoare economica egala este de:
109. Coroanele globuloase, cu volum mare, cu ax sunt:
1. piramida mixta, piramida etajata, tufa;
2. piramida mixta, vasul clasic, piramida neetajata;
3. piramida mixta, palmeta etajata, palmeta cu brate oblice.

 

TEMATICA EXAMEN LICENTA –Pomicultura rezolvate pe qgasesc.com