Tehnologia de culturã a cepei
Importanþã
Ceapa se cultiva pentru bulbi, frunze si tulpina falsa. Bulbii se folosesc pentru prepararea unei game foarte diversificate de mâncãruri, cât si in industria conservelor. Sub formã de ceapã verde se foloseºte pentru consum in stare proaspãtã.
Ceapa are pretenþii mici fata de cãldurã. Plantele tinere, bine înrãdãcinate, pot rezista de la -40C la -80C. Temperatura minima de încolþire este de 3-40C, iar cea optima de 18-200C. Pentru formarea si creºterea frunzelor verzi, temperatura optima este de 19-240C, iar formarea, creºterea si maturarea bulbilor are loc la temperaturi optime de 25-300C.
Temperatura are un rol foarte important in procesul de vernalizare si inducere a fazei generative. Repausul mugurilor bulbului dureazã, in funcþie de soi, de la câteva zile pana la mai multe luni. La temperaturi de circa 280C, bulbii bine uscaþi au cel mai lung repaus, in timp ce la temperaturi cuprinse intre 9 si 150C repausul este cel mai scurt.
Temperaturile înalte (28-300C) inhibã formarea florilor atât in situaþia când sunt precedente vernalizãrii (antivernalizare) cat si atunci când urmeazã vernalizarea (devernalizare). La temperaturi sub 90C repausul endogen se scurteazã si pornirea mugurilor întârz 353c27d ie datorita inhibãrii creºterii ("repaus forþat"). Temperaturile cuprinse intre 3 si 170C determinã diferenþierea si formarea tulpinilor florifere.
Aceste influente au implicaþie in mãsurile tehnologice cum ar fi: evitarea pãstrãrii bulbilor la temperaturi mijlocii si utilizarea antivernalizãrii pentru a diminua pericolul emiterii tijelor florifere la arpagicul de dimensiuni mari.
Cerinþele cepei fatã de apã sunt relativ mari, deoarece sistemul radicular este superficial. Umiditatea in sol pe adâncimea de 30-40 cm trebuie sã fie de 80-90 % din capacitatea de câmp in perioada când cresc rãdãcinile si frunzele, 70-80 % in timpul formãrii si creºterii bulbilor si 60-70 % in timpul maturãrii lor. Insuficienta umiditãþii in sol împiedicã creºterea bulbilor, iar excesul, in perioada maturãrii bulbilor , prelungeºte creºterea vegetativã a plantelor si reduce durata pãstrãrii. Umiditatea atmosfericã trebuie sã fie 60-70 %.
Ceapa are pretenþii mari fata de luminã. Cantitatea de luminã absorbitã de frunze are influentã determinantã asupra producþiei. Nu se va cultiva in locuri umbrite deoarece nu formeazã bulbi si tulpini florifere. Este o plantã de zi lungã. In timpul formãrii bulbilor necesitã 14-16 ore de luminã.
Hibrizii de ceapã pot avea reacþie de zi lungã sau de zi scurtã in funcþie de zona si sezonul in care se cultivã, dar si de caracteristicile soiului. Reacþia fotoperiodicã a unui hibrid este un criteriu de bazã pentru precocitatea recoltãrilor ca si pentru zonarea culturilor si stabilirea epocilor de semãnat.
Ziua lungã si temperaturile înalte inhibã creºterea frunzelor si favorizeazã formarea bulbilor, capacitatea de acumulare a substanþelor de rezervã, repausul mugurilor, maturarea bulbilor si, ca urmare, capacitatea lor de pãstrare.
Lungimea zilei influenþeazã si calitatea bulbilor. Astfel, bulbii formaþi in condiþii de zi lungã si la temperaturi ridicate (culturile prin arpagic), deºi au dimensiuni mai mici deoarece se maturizeazã mai repede, sunt de calitate superioarã: frunzele exterioare sunt bine uscate si feste, bulbii sunt in repaus profund si se pãstreazã foarte bine. Prin comparaþie, bulbii formaþi in condiþii de zi scurtã si temperaturi relativ reduse (cultura prin rãsad) cresc mai încet, se matureazã mai târziu si, ca urmare, au o greutate mai mare, dar calitatea este inferioarã, nu se pãstreazã bine.
Cele mai bune soluri pentru cultura de ceapã sunt cele uºoare sau mijlocii ca texturã nisipo-lutoase, cu o structurã bunã, permeabile, dar si cu o capacitate optimã de reþinere a apei, bine însorite, fertile, cu reacþie neutrã. O condiþie esenþialã este aceea de a nu forma crustã la suprafaþã. Aluviunile sunt cele mai recomandate.
Pentru a evita creºterile vegetative puternice, in detrimentul maturãrii bulbului, îngrãºãmintele organice se vor aplica la plantele premergãtoare. Ceapa reacþioneazã bine la fertilizarea cu îngrãºãminte chimice, totuºi dozele mari de azot nu sunt recomandate, deoarece reduc capacitatea de pãstrare a bulbilor. La fertilizarea cepei, trebuie avut în vedere efectul deosebit de bun al microelementelor mangan, bor, zinc.
Soiurile ºi hibrizii de ceapã sunt specializaþi pe sisteme de culturã si destinaþia bulbilor:
pentru cultura prin arpagic, cultivarele recomandate au o perioadã de vegetaþie de 110-130 zile si sunt destinate mai ales pentru pãstrare în timpul iernii.
pentru cultura prin semãnat direct în câmp (ceaclama), cultivarele au perioada de vegetaþie de 95-110 zile. Destinate consumului proaspãt ºi pentru pãstrare sunt hibrizii : Dacapo F1, Tilbury F1, soiul Franzisco ºi hibridul Wolf F1 care este destinat semãnatului în toamnã.
În tara noastrã, pentru obþinerea bulbilor, ceapa se cultivã în câmp. Dupã modul de înfiinþare, se deosebesc trei sisteme de culturã: prin arpagic; prin semãnat direct în câmp (ceapa ceaclama) si prin rãsad (ceapa de apã).
Pentru consumul ca ceapã verde (de stufat), culturile se efectueazã atât în câmp cât si în sisteme protejate sau forþate.
Cultura cepei prin semãnat direct în câmp (ceapa ceaclama)
- se practicã mult pe plan mondial, ºi se extinde ºi la noi în þarã, deoarece permite obþinerea bulbilor pentru consum într-un singur an ºi se realizeazã cu cheltuieli mai mici (cu circa 32 % faþã de ceapa din arpagic). Cele mai bune rezultate se înregistreazã în regiunile umede, unde rãsãrirea este uniformã, dar si în celelalte zone, dacã se însãmânþeazã toamna sau primãvara cât mai timpuriu si dacã se aleg terenuri mijlocii spre uºoare cu posibilitãþi de irigare, care nu formeazã crustã la suprafaþã.
Tehnologia cepei prin semãnat direct se aseamãnã foarte mult cu a cepei din arpagic. În cazul semãnatului din toamnã este necesar ca plantele din culturile premergãtoare sã elibereze terenul cât mai devreme, permiþând astfel executarea lucrãrilor de pregãtire a solului la timp ºi în condiþii bune.
Lucrãrile de pregãtire a terenului se fac cu multã atenþie, pentru a realiza un pat germinativ cât mai bun. Acestea se diferenþiazã în funcþie de data la care se face înfiinþarea culturii. Dacã se seamãnã toamna, se executã arãtura de toamnã ºi se grãpeazã imediat, apoi se lasã câteva zile sã se aºeze pãmântul sau se tãvãlugeºte solul. Când se seamãnã primãvara, arãtura din toamnã se lasã negrãpatã, iar primãvara se lucreazã cu cultivatorul sau combinatorul.
Fertilizarea de bazã se face în funcþie de rezultatele analizelor agrochimice
Cele mai bune rezultate se obþin când pregãtirea terenului, inclusiv modelatul, se face din toamnã.
Înfiinþarea culturii se poate face toamna târziu, în ultima decadã a lunii noiembrie, sau primãvara devreme (1-10 martie). Una din schemele de semãnat este : pe stratul înãlþat se seamãnã 2 benzi, a câte 2 rânduri distanþate la 20 cm, iar între benzi se lasã 44 cm. Adâncimea de semãnat este de 2-3 cm, iar cantitatea de sãmânþã pentru 1 hectar este de circa 4 kg. Se seamãnã cu SUP-21, cu Saxonia sau chiar cu SPC-6 adaptatã. Dupã semãnat se tãvãlugeºte cu TI-3,05 în agregat cu tractorul L-445.
Lucrãrile de îngrijire
Pe terenurile semãnate din toamnã se iau mãsuri de reþinere a zãpezii, prin instalarea parazãpezilor, precum ºi evacuarea apei care bãlteºte în zonele mai joase. Primãvara timpuriu, când terenul se zvântã ºi permite deplasarea tractoarelor ºi agregatelor, se distruge crusta pentru a da posibilitate plantelor sã rãsarã, fãrã a fi dezrãdãcinate. În continuare se aplicã 3-4 praºile mecanice ºi cel puþin una manualã.
La acest sistem de culturã, o atenþie deosebitã trebuie acordatã distrugerii buruienilor prin erbicidarea cu diferite produse, ca: Dual 3 l/ha sau Ramrod 6 kg/ha, imediat dupã semãnat ºi Basagran 3 l/ha, când plantele au 2-3 frunze normale. Rezultatele foarte bune în combaterea buruienilor perene, se obþin cu erbicidul Panther 40 EC. Acest produs se aplicã în dozã de 1,5 l într-o cantitate de 200-300 l apã/ha ºi poate fi folosit în combaterea costreiului, chiar pânã la înãlþimea acestuia de 70 cm.
Când plantele au 3-4 frunze, se efectueazã rãritul pe rând, la distanþa de 3,5-4 cm.
Se fac 1-2 fertilizãri, când plantele au 1-2 frunze ºi când începe formarea bulbului. Irigarea se face cu cantitãþi mari de apã decât la ceapa de arpagic, aplicându-se 6-8 udãri. Combaterea bolilor ºi dãunãtorilor se face la fel ca la ceapa de arpagic.
Cu 3-5 sãptãmâni înainte de recoltare, se sisteazã atât fertilizarea cât si irigarea culturii, în vederea desãvârºirii maturãrii bulbilor ºi uscãrii tunicilor exterioare. În acelaºi scop, se recomandã tãvãlugitul culturii. Nu se mai fac tratamente cu pesticide, pentru a evita poluarea bulbilor.
Recoltarea
Se efectueazã manual sau mecanizat, în prima jumãtate a lunii septembrie. Se recolteazã când bulbii de ceapã au ajuns la un grad de dezvoltare specific soiului ºi peste 80 % din plante au rozetele înclinate la pãmânt. Întârzierea recoltãrii influenþeazã negativ calitatea producþiei ºi capacitatea de pãstrare a bulbilor, care sunt mai expuºi la încolþire ºi la atacul bolilor. Condiþionarea se face ca la ceapa din arpagic. Se pot obþine producþii de 50-90 t/ha, dacã se aplicã o tehnologie corectã ºi dacã se irigã.
În acest sistem, cultura se înfiinþeazã, de obicei din toamnã, în luna septembrie, început de octombrie. Primãvara cât mai devreme (sfârºitul lunii februarie sau începutul lunii martie), solarul se acoperã cu folie de polietilenã, creând un regim termic care grãbeºte creºterea vegetativã ºi accentueazã timpurietatea recoltãrilor. Lucrãrile de îngrijire sunt aceleaºi de la cultura din câmp, la care se adaugã aerisirea solarului, pentru a evita creºterea temperaturilor peste 18-200C.
Recoltarea (la maturare) începe cu mult mai devreme decât la cultura din câmp neprotejatã. Modul de valorificare ºi producþia sunt similare cu cele de la cultura din câmp.
Înfiinþarea culturii în solar, se poate face ºi prin plantare primãvara, în asociere cu culturile de bazã (salatã, varzã timpurie, conopidã timpurie, tomate etc.). Pentru suprafeþe mai mici, cultura de ceapã verde plantatã din toamnã sau primãvara devreme, poate fi protejatã ºi cu tunele joase. Parametrii tehnologici sunt aceiaºi ca la cultura din câmp protejat, dar recoltãrile vor fi mai timpurii.
În sere se pot face culturi pure în intervalul noiembrie-februarie, plantându-se foarte des, chiar bulb lângã bulb (sau intercalat printre culturile de bazã sau sub registrele de încãlzire). Dupã 40-50 zile de la plantare poate fi recoltatã asigurând consumul în timpul iernii.
|
