Tehnologia de cultură a cepei
Importanță
Ceapa se cultiva pentru bulbi, frunze si tulpina falsa. Bulbii se folosesc pentru prepararea unei game foarte diversificate de mâncăruri, cât si in industria conservelor. Sub formă de ceapă verde se folosește pentru consum in stare proaspătă.
Ceapa are pretenții mici fata de căldură. Plantele tinere, bine înrădăcinate, pot rezista de la -40C la -80C. Temperatura minima de încolțire este de 3-40C, iar cea optima de 18-200C. Pentru formarea si creșterea frunzelor verzi, temperatura optima este de 19-240C, iar formarea, creșterea si maturarea bulbilor are loc la temperaturi optime de 25-300C.
Temperatura are un rol foarte important in procesul de vernalizare si inducere a fazei generative. Repausul mugurilor bulbului durează, in funcție de soi, de la câteva zile pana la mai multe luni. La temperaturi de circa 280C, bulbii bine uscați au cel mai lung repaus, in timp ce la temperaturi cuprinse intre 9 si 150C repausul este cel mai scurt.
Temperaturile înalte (28-300C) inhibă formarea florilor atât in situația când sunt precedente vernalizării (antivernalizare) cat si atunci când urmează vernalizarea (devernalizare). La temperaturi sub 90C repausul endogen se scurtează si pornirea mugurilor întârz 353c27d ie datorita inhibării creșterii ("repaus forțat"). Temperaturile cuprinse intre 3 si 170C determină diferențierea si formarea tulpinilor florifere.
Aceste influente au implicație in măsurile tehnologice cum ar fi: evitarea păstrării bulbilor la temperaturi mijlocii si utilizarea antivernalizării pentru a diminua pericolul emiterii tijelor florifere la arpagicul de dimensiuni mari.
Cerințele cepei fată de apă sunt relativ mari, deoarece sistemul radicular este superficial. Umiditatea in sol pe adâncimea de 30-40 cm trebuie să fie de 80-90 % din capacitatea de câmp in perioada când cresc rădăcinile si frunzele, 70-80 % in timpul formării si creșterii bulbilor si 60-70 % in timpul maturării lor. Insuficienta umidității in sol împiedică creșterea bulbilor, iar excesul, in perioada maturării bulbilor , prelungește creșterea vegetativă a plantelor si reduce durata păstrării. Umiditatea atmosferică trebuie să fie 60-70 %.
Ceapa are pretenții mari fata de lumină. Cantitatea de lumină absorbită de frunze are influentă determinantă asupra producției. Nu se va cultiva in locuri umbrite deoarece nu formează bulbi si tulpini florifere. Este o plantă de zi lungă. In timpul formării bulbilor necesită 14-16 ore de lumină.
Hibrizii de ceapă pot avea reacție de zi lungă sau de zi scurtă in funcție de zona si sezonul in care se cultivă, dar si de caracteristicile soiului. Reacția fotoperiodică a unui hibrid este un criteriu de bază pentru precocitatea recoltărilor ca si pentru zonarea culturilor si stabilirea epocilor de semănat.
Ziua lungă si temperaturile înalte inhibă creșterea frunzelor si favorizează formarea bulbilor, capacitatea de acumulare a substanțelor de rezervă, repausul mugurilor, maturarea bulbilor si, ca urmare, capacitatea lor de păstrare.
Lungimea zilei influențează si calitatea bulbilor. Astfel, bulbii formați in condiții de zi lungă si la temperaturi ridicate (culturile prin arpagic), deși au dimensiuni mai mici deoarece se maturizează mai repede, sunt de calitate superioară: frunzele exterioare sunt bine uscate si feste, bulbii sunt in repaus profund si se păstrează foarte bine. Prin comparație, bulbii formați in condiții de zi scurtă si temperaturi relativ reduse (cultura prin răsad) cresc mai încet, se maturează mai târziu si, ca urmare, au o greutate mai mare, dar calitatea este inferioară, nu se păstrează bine.
Cele mai bune soluri pentru cultura de ceapă sunt cele ușoare sau mijlocii ca textură nisipo-lutoase, cu o structură bună, permeabile, dar si cu o capacitate optimă de reținere a apei, bine însorite, fertile, cu reacție neutră. O condiție esențială este aceea de a nu forma crustă la suprafață. Aluviunile sunt cele mai recomandate.
Pentru a evita creșterile vegetative puternice, in detrimentul maturării bulbului, îngrășămintele organice se vor aplica la plantele premergătoare. Ceapa reacționează bine la fertilizarea cu îngrășăminte chimice, totuși dozele mari de azot nu sunt recomandate, deoarece reduc capacitatea de păstrare a bulbilor. La fertilizarea cepei, trebuie avut în vedere efectul deosebit de bun al microelementelor mangan, bor, zinc.
Soiurile și hibrizii de ceapă sunt specializați pe sisteme de cultură si destinația bulbilor:
pentru cultura prin arpagic, cultivarele recomandate au o perioadă de vegetație de 110-130 zile si sunt destinate mai ales pentru păstrare în timpul iernii.
pentru cultura prin semănat direct în câmp (ceaclama), cultivarele au perioada de vegetație de 95-110 zile. Destinate consumului proaspăt și pentru păstrare sunt hibrizii : Dacapo F1, Tilbury F1, soiul Franzisco și hibridul Wolf F1 care este destinat semănatului în toamnă.
În tara noastră, pentru obținerea bulbilor, ceapa se cultivă în câmp. După modul de înființare, se deosebesc trei sisteme de cultură: prin arpagic; prin semănat direct în câmp (ceapa ceaclama) si prin răsad (ceapa de apă).
Pentru consumul ca ceapă verde (de stufat), culturile se efectuează atât în câmp cât si în sisteme protejate sau forțate.
Cultura cepei prin semănat direct în câmp (ceapa ceaclama)
- se practică mult pe plan mondial, și se extinde și la noi în țară, deoarece permite obținerea bulbilor pentru consum într-un singur an și se realizează cu cheltuieli mai mici (cu circa 32 % față de ceapa din arpagic). Cele mai bune rezultate se înregistrează în regiunile umede, unde răsărirea este uniformă, dar si în celelalte zone, dacă se însămânțează toamna sau primăvara cât mai timpuriu si dacă se aleg terenuri mijlocii spre ușoare cu posibilități de irigare, care nu formează crustă la suprafață.
Tehnologia cepei prin semănat direct se aseamănă foarte mult cu a cepei din arpagic. În cazul semănatului din toamnă este necesar ca plantele din culturile premergătoare să elibereze terenul cât mai devreme, permițând astfel executarea lucrărilor de pregătire a solului la timp și în condiții bune.
Lucrările de pregătire a terenului se fac cu multă atenție, pentru a realiza un pat germinativ cât mai bun. Acestea se diferențiază în funcție de data la care se face înființarea culturii. Dacă se seamănă toamna, se execută arătura de toamnă și se grăpează imediat, apoi se lasă câteva zile să se așeze pământul sau se tăvălugește solul. Când se seamănă primăvara, arătura din toamnă se lasă negrăpată, iar primăvara se lucrează cu cultivatorul sau combinatorul.
Fertilizarea de bază se face în funcție de rezultatele analizelor agrochimice
Cele mai bune rezultate se obțin când pregătirea terenului, inclusiv modelatul, se face din toamnă.
Înființarea culturii se poate face toamna târziu, în ultima decadă a lunii noiembrie, sau primăvara devreme (1-10 martie). Una din schemele de semănat este : pe stratul înălțat se seamănă 2 benzi, a câte 2 rânduri distanțate la 20 cm, iar între benzi se lasă 44 cm. Adâncimea de semănat este de 2-3 cm, iar cantitatea de sămânță pentru 1 hectar este de circa 4 kg. Se seamănă cu SUP-21, cu Saxonia sau chiar cu SPC-6 adaptată. După semănat se tăvălugește cu TI-3,05 în agregat cu tractorul L-445.
Lucrările de îngrijire
Pe terenurile semănate din toamnă se iau măsuri de reținere a zăpezii, prin instalarea parazăpezilor, precum și evacuarea apei care băltește în zonele mai joase. Primăvara timpuriu, când terenul se zvântă și permite deplasarea tractoarelor și agregatelor, se distruge crusta pentru a da posibilitate plantelor să răsară, fără a fi dezrădăcinate. În continuare se aplică 3-4 prașile mecanice și cel puțin una manuală.
La acest sistem de cultură, o atenție deosebită trebuie acordată distrugerii buruienilor prin erbicidarea cu diferite produse, ca: Dual 3 l/ha sau Ramrod 6 kg/ha, imediat după semănat și Basagran 3 l/ha, când plantele au 2-3 frunze normale. Rezultatele foarte bune în combaterea buruienilor perene, se obțin cu erbicidul Panther 40 EC. Acest produs se aplică în doză de 1,5 l într-o cantitate de 200-300 l apă/ha și poate fi folosit în combaterea costreiului, chiar până la înălțimea acestuia de 70 cm.
Când plantele au 3-4 frunze, se efectuează răritul pe rând, la distanța de 3,5-4 cm.
Se fac 1-2 fertilizări, când plantele au 1-2 frunze și când începe formarea bulbului. Irigarea se face cu cantități mari de apă decât la ceapa de arpagic, aplicându-se 6-8 udări. Combaterea bolilor și dăunătorilor se face la fel ca la ceapa de arpagic.
Cu 3-5 săptămâni înainte de recoltare, se sistează atât fertilizarea cât si irigarea culturii, în vederea desăvârșirii maturării bulbilor și uscării tunicilor exterioare. În același scop, se recomandă tăvălugitul culturii. Nu se mai fac tratamente cu pesticide, pentru a evita poluarea bulbilor.
Recoltarea
Se efectuează manual sau mecanizat, în prima jumătate a lunii septembrie. Se recoltează când bulbii de ceapă au ajuns la un grad de dezvoltare specific soiului și peste 80 % din plante au rozetele înclinate la pământ. Întârzierea recoltării influențează negativ calitatea producției și capacitatea de păstrare a bulbilor, care sunt mai expuși la încolțire și la atacul bolilor. Condiționarea se face ca la ceapa din arpagic. Se pot obține producții de 50-90 t/ha, dacă se aplică o tehnologie corectă și dacă se irigă.
În acest sistem, cultura se înființează, de obicei din toamnă, în luna septembrie, început de octombrie. Primăvara cât mai devreme (sfârșitul lunii februarie sau începutul lunii martie), solarul se acoperă cu folie de polietilenă, creând un regim termic care grăbește creșterea vegetativă și accentuează timpurietatea recoltărilor. Lucrările de îngrijire sunt aceleași de la cultura din câmp, la care se adaugă aerisirea solarului, pentru a evita creșterea temperaturilor peste 18-200C.
Recoltarea (la maturare) începe cu mult mai devreme decât la cultura din câmp neprotejată. Modul de valorificare și producția sunt similare cu cele de la cultura din câmp.
Înființarea culturii în solar, se poate face și prin plantare primăvara, în asociere cu culturile de bază (salată, varză timpurie, conopidă timpurie, tomate etc.). Pentru suprafețe mai mici, cultura de ceapă verde plantată din toamnă sau primăvara devreme, poate fi protejată și cu tunele joase. Parametrii tehnologici sunt aceiași ca la cultura din câmp protejat, dar recoltările vor fi mai timpurii.
În sere se pot face culturi pure în intervalul noiembrie-februarie, plantându-se foarte des, chiar bulb lângă bulb (sau intercalat printre culturile de bază sau sub registrele de încălzire). După 40-50 zile de la plantare poate fi recoltată asigurând consumul în timpul iernii.
|