11111v211l 11111v211l
La SCDVV Blaj cercetările sistematice de protectie fitosanitară a
vitei de vie au început în anul 1958. În perioada respectivă
cercetarea
stiintifică a fost orientată pe studiul biologiei, ecologiei
si combaterii manei vitei de vie (Plasmopara viticola) în
pepinieră,
plantatii tinere si pe rod. Au fost
intreprinse cercetări cu privire la rezistenta soiurilor din
colectie si culturi comparative la atacul
produs de ciuperca Plasmopara viticola,
rezultatele fiind publicate în Ampelografia României vol.IV.
Pentru prima dată la SCDVV Blaj s-a testat
eficacitatea fungicidelor de sinteză organică, pe bază de zineb, captan,
faltan (Aspor,
Captadin) care a dus la introducerea lor in
combaterea manei, indeosebi in pepinierele viticole, unde fitotoxicitatea
sulfatului de
cupru (zeama bordeleza) a determinat
reducerea semnificativa a randamentului de vite altoite.
11111v211l 11111v211l
Experientele cu ingrasaminte foliare asociate cu zeama bordeleza au dus
la generalizarea utilizarii lor pe vegetatie la vita de
vie, asigurand concomitent prin fertilizarea
si combaterea manei, sporuri insemnate de productie.
11111v211l 11111v211l
Intrucat in aceea perioada zeama bordeleza era practic singurul fungicid
utilizat pe scara de productie in combaterea
manei,pentru asigurarea unei protectii
fitosanitare in conditii dificile, s-au efectuat cu succes
experiente privind utilizarea muiantilor
si adezivilor (Detersin, Aracet) care isi
mentin si astazi valabilitatea.
11111v211l 11111v211l
Pentru prima data in podgoria Tarnave si in Romania s-a pus in evidenta
prezenta fungului patogen Monilinia fructigena pe
struguri.
11111v211l 11111v211l
Au fost efectuate primele experiente cu erbicide la vita de vie cu
produsele Simazin si Atrazin, in doze diferite in functie de
speciile de buruieni, faza lor de vegetatie
si perioada de aplicare.
11111v211l 11111v211l
Inca din acea perioada laboratorul a coordonat intreaga activitate de
prognoza si avertizare a bolilor si daunatorilor vitei de
vie din zona.
11111v211l 11111v211l
In anul 1969 s-a inregistrat primul atac masiv de acarieni la vita de
vie. Din acest moment s-a impus organizarea unor
cercetari riguroase in aceasta directie. In
urma studiilor au fost identificate patru specii de acarieni daunatori :
Tetranychus urticae
Koch, Panonycus ulmi Koch, ambele apartinand
familiei tetranychide si Phyllocoptes vitis Nalepa sin cu Calepitrimerus
vitis si
Eriophyes vitis Pagest sin. cu Colomerus vitis , din familia eryophidae. Pe parcursul a zece ani de mentinere sub
observatie a
speciilor enumerate s-a constatat o
reducerea apreciabila a populatiei speciilor tetranychide si dezvoltarea
cu preponderenta a
speciei eriophyde Calepitrimerus
vitis,devenit dupa 1980 principalul daunator al plantatiilor viticole din
centrul Transilvaniei.
11111v211l 11111v211l
Combaterea excesiva a daunatorilor, cu produse chimice pe baza de DDT si
Paration precum si utilizarea masiva a
piretroizilor de sinteza a produs dereglari
puternice in ecosistemele viticole. In aceste conditii dupa 1985 au fost
reconsiderate toate
mijloacele posibile de lupta impotriva
speciilor daunatoare , rezultand un concept strategic nou cunoscut sub
numele de combatere
integrata. In acest sens o preocupare
deosebita a laboratorului de protectia plantelor SCDVV Blaj a fost aceea
de a studia
elementele care sa asigure o combatere
integrata a bolilor si daunatorilor vitei de vie prin:
11111v211l - Stabilirea
necesitatii aplicarii tratamentelor de combatere a principalelor boli si
daunatori ai vitei de vie din zona, in functie de
pragurile de daunare.
11111v211l - Extinderea
masurilor profilactice si de combatere.
11111v211l - Promovarea
metodelor si mijloacelor biologice si biotehnice de combatere. Sunt
studiati feromonii si posibilitatile folosirii lor in
supravegherea si combaterea biologica a
moliilor strugurilor , speciile Lobesia botrana si Eupoecilia ambiguella.
11111v211l 11111v211l
In ultimii ani, in cadrul sistemelor integrate de protectie fitosanitara
a vitei de vie, concomitent cu celelalte masuri o
importanata deosebita s-a acordat
organismelor entomopatogene. Pornind de la radiografia situatiei
existente in regiune, cercetarile
au urmarit identificarea si stabilirea
structurii entomofaunei utile prezente in ecosistemul viticol Tarnave, in
vederea protejarii
acesteia si refacerii echilibrului ecologic
in biosistemul pradator / daunator. Pana la ora actuala au fost
identificate 32 specii utile,
acarianul pradator Typhlodromus pyri fiind
considerata cea mai importanta specie acarofaga prezenta in zona.
11111v211l 11111v211l
Ca urmare a acestor preocupari si a rezultatelor obtinute in activitatea
de cercetare a fost elaborata pentru prima data in
tara o tehnologie de combatere biologica a
acarienilor specia Calepitrimerus vitis prin colonizarea
suprafetelor cu pradatorul
Typhlodromus pyri.
11111v211l 11111v211l
Promovarea conceptului de viticultura durabila a impus initierea unor
cercetari privind rationalizarea metodelor chimice de
combatere. Instalarea in anul 1997 a
unui sistem ultramodern (AgroExpert) de monitorizare a parametrilor
climaterici si avertizare
automata a tratamentelor, a constituit un
prim pas in elaborarea unor strategii moderne si rationale perfect
adaptate conditilor
ecologice si climatice specifice zonei. In
colaborare cu firma Atcon Telemetry furnizorul programului de
prognoza si avertizare
addVANTAGE s-a urmarit
imbunatatirea modelului matematic prin elaborarea de noi algoritmi
pentru specia de acarieni
Calepitrimerus vitis si moliile
strugurilor speciile Lobesia botrana si Eupoecilia ambiguella.
11111v211l 11111v211l
Au fost intreprinse cercetari privind noi specii de daunatori si agenti
patogeni semnalati in plantatiile viticole din zona :
Plosnita verde a vitei de vie (Lygus
spinolay), putregaiul negru al strugurilor (Guignardia bidwelli) si esca
sau apoplexia (Stereum
hirsutum), elaborandu-se tehnologii
specifice de combatere.
11111v211l 11111v211l
Un loc aparte in cadrul cercetarilor de protectie fitosanitara l-au
ocupat experientele privind testarea noilor pesticide oferite
viticulturii. La SCDVV Blaj sunt organizate
an de an loturi si variante experimentale pentru testarea biologica a
produselor de ultima
ora folosite in combaterea manei,
puteregaiului cenusiu, puteregaiului negru, fainarii, acarienilor si
moliilor vitei de vie.
11111v211l 11111v211l
Rezultateale cercetarilor efectuate au fost puse la dispozitia sectorului
de productiei a SCDVV Blaj, societatilor comerciale
de profil din zona, micilor producatori,
prin tehnologii de combatere specifice, popularizate prin seminarii
tehnice, publicatii tehnice,
brosuri, articole din ziare si reviste.
11111v211l 11111v211l
In decursul anilor pe
linie de protectie a vitei de vie au lucrat urmatorii: Dr. Ing Minoiu N.;
ing. Halmaciu P.; ing. Manda Gh.;
ing. Rosian M., iar dupa anul 1992
laboratorul este condus de Dr. ing. Tomoiaga Liliana fiind sprijinita de
catre Petric Emiliana,
laborant.
11111v211l 11111v211l
In prezent, cercetările de protectie fitosanitară a vitei de
vie sunt orientate spre găsirea mijloacelor de obtinere a maximului
de recoltă în conditiile conservării
si potentării active si dinamice a sistemului natural exploatat. Astfel se aprofundează studii
privind
combaterea integrată si ratională a
bolilor si dăunătorilor vitei de vie prin cresterea ponderii
fitoprotectiei sanitare biologice si
biotehnice în scopul eliminării pesticidelor
foarte toxice si poluante. Se studiază fenomenul de rezistentă a
agentilor patogeni si
dăunători la pesticide, selectivitatea,
remanenta si fitotoxicitatea noilor pesticide.
11111v211l 11111v211l
Se vor continua cercetările privind evolutia principalelor boli si
dăunători ai vitei de vie în vederea elaborării unor strategii
moderne de combatere care să contribue la
dezvoltarea viticulturii din centrul Transilvaniei.
|