CAPITOLUL I

MEMORIUL TEHNIC

LOCALIZAREA INVESTITIEI

Prezentul proiect s-a intocmit pentru punerea in siguranta si marirea gradului de circulatie pe drumul forestier Cumpana, in punctul de traversare a    raului Buda, ca urmare a cerintei impuse de starea actuala a podului existent.

NECESITATEA SI OPORTUNITATEA INVESTITIEI

Podul existent ce urmeaza a fi inlocuit are infrastructura din zidarie de piatra bruta cu mortar si suprastructura din grinzi metalice cu podina din lemn. Infrastructura podului este afuiata, iar suprastructura este degradata, grinzile fiind intr-un grad foarte avansat de oxidare. De asemenea, podina din lemn este degradata. Dotarea tehnica a podului face ca acesta sa nu mai fie sigur pentru mijloacele de transport material lemnos pe reteaua de drumuri forestiere legate de drumul forestier Cumpana.

CAPITOLUL II

DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI

AMPLASAREA PODULUI

Studiile topografice au fost efectuate in 15 octombrie 2001 si au fost materializate prin 3 profile ale albiei raului, necesare pentru stabilirea solutiei optime de amplasare a podului.

In zona podului nu au fost necesare lucrari pentru abaterea cursului apei, curbele fiind amplasate in afara cursului acesteia. De asemenea, in perioada de executie a podului nu sunt prevazute lucrari de exploatare in zona deservita de drumul forestier.

Traseul drumului in zona podului nu este in curba, asigurandu-se inscrierea comoda a mijloacelor de transport pe pod. Podul va fi orientat pe o directie normala la axul patului albiei, in acest fel rezultand o deschidere minima a lungimii podului si o racordare mai buna la tratamentul drumului forestier.

2.1.1 POZITIONAREA PODULUI

Podul este situat pe drumul forestier ce duce la cabana Cumpana,drum aflat pe malul vestic al Lacului Vidraru,la 45 de km de Curtea de Arges,fiind amplasat undeva la aproximativ 19 km de Barajul Vidraru,in depresiunea Cumpana la 840 m altitudine.

Pentru a ajunge la pod,la intersectia de la baraj,facem stanga si parasim „batranul” Transfagarasan ( DN 7c ).Imediat trecem pe sub un tunel dupa care ne aflam pe drumul forestier ce ne duce direct la cabana Cumpana (15 km),dupa care la o distanta aproximativa de 4 km se afla si podul din acest proiect (aproape de coada Lacului Vidraru).

Transfagarasanul este drumul care traverseaza muntii Fagaras (cei mai inalti munti ai Romaniei in vf. Moldoveanu-2 544 m) si uneste Muntenia de Ardeal.

In realitate insa este mai mult de atat,fiind drumul care ajunge la o altitudine de 2 042 m,in „Caldarea Glaciara Balea”.Are doua benzi care se intind pe o lungime de 92 de km,traseu pe care sunt construite 27 de viaducte si poduri si cel mai lung tunel ce tine de la Capra la Balea Lac (887 m) care strabate muntele Paltinul.

Banda de circulatie prin tunelul neiluminat are doar 6 metri latime si un trotuar de 1 metru latime.

Transfagarasanul a fost construit intre 1970 si 1974.La realizarea celor 92 de km de sosea s-au dislocat cca. 3 milioane de tone de roca,s-au facut 830 de lucrari de transversale si 290 000 mc de zidarie.

Pentru realizarea tunelului Capra-Balea au fost escavati peste 41 000 mc de roca.De asemenea s-au folosit 20 tone de dinamita,3 573 tone de ciment,89 tone de otel beton,24 000 ancore,129 tone de plase sudate,14 200 mp de cofraje,1 750 metri liniari de tuburi de beton,4 100 metri liniari de teava,50 de tone de confectii metalice,6 900 mc de nisip,6 000 mc de pietris,3 000 tone de cribluri si 740 de lampi de iluminat.

CONDITII ECOLOGICE

In zona traversarii roca de baza este reprezentata prin sisturi disodilice negre, foioase.

Roca de baza este acoperita cu aluviuni compuse din bolovanis, pietris cu rare blocuri de masa de nisip si mal nisipos. Aceste aluviuni au grosime variabila datorita viiturilor frecvente.

Profilul albiei raului Cumpana in zona traversarii a suferit modificari in urma ultimelor viituri care au distrus podul precedent. 656d37g

2.3 LUCRARI DE COFRAJE

Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

a)     sa asigure obtinerea formei si dimensiunile prevazute in proiect; abaterile admisibile ale cofrajelor si elementelor din beton si beton armat dupa decofrare sunt cele prevazute in anexa III.1, tabelul III 1.1. din indicativul NE 012/99;

b)     sa fie etanse, stabile si rezistente sub incarcari;

c)     sa asigure ordinea de montare si demontare fara a se degrada elementele din beton sau componentele de cofraje si sustineri;

d)     sa permita, la decofrare o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care se decofreaza.

Cofrajele se vor confectiona din lemn, produse din lemn sau metal.

Realizarea lucrarilor de cofraje presupune, in mod obligatoriu, parcurgerea urmatoarelor operatii: intocmirea fiselor tehnologice, pregatirea lucrarilor, montarea cofrajelor, controlul si receptia lucrarilor de cofraje.

2.4 Intocmirea fiselor tehnologice

Fisele tehnologice vor cuprinde toate datele privitoare la lucrarile de cofraje (lucrari pregatitoare; utilajele si materialele necesare; formatiile de lucru si supraveghere a lucrului; fazele, ordinea si ritmul de lucru; organizarea tehnologica a punctului de lucru; programul de control al calitatii lucrarilor, masuri P.S.I. si de protectia muncii, etc.), precum si dimensiunile cofrajelor (sectiuni, rigle, dulapi, popi, etc.), se vor dimensiona conform precizarilor date in “Ghidul pentru proiectarea si utilizarea cofrajelor”.

2.5 Pregatirea lucrarilor

Inainte de inceperea operatiei de montare a cofrajelor se vor curati si pregati suprafetele de beton care vor veni in contact cu betonul proaspat turnat si se va verifica si corecta pozitia armaturilor de legatura sau continuitate, precum si a benzilor de rost. Se vor respecta precizarile din fisa tehnologica privitoare la aceasta faza.

2.6 Montarea cofrajelor

Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii:

- trasarea pozitiei cofrajelor;

- asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;

- verificarea si corectarea pozitiei panourilor;

- incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.

In cazul in care sustinerile cofrajelor se reazema pe teren, se va asigura repartizarea solicitarilor la teren, tinand seama de gradul de compactare si posibilitatile de inmuiere (prin umezire sau prin inghet-dezghet), in scopul evitarii tasarilor.

Pentru a reduce aderenta intre beton si cofraje, acestea se vor unge cu agenti de decofrare pe fetele care vin in contact cu betonul, dupa o curatirea prealabila si inainte de fiecare folosire.

Manipularea si depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite deformarea si degradarea lor.

2.7 Controlul si receptia cofrajelor

La executarea lucrarilor de cofraje se vor efectua:

- controlul preliminar pentru lucrarile pregatitoare si pentru elementele de cofraje si sustineri;

- controlul in cursul executiei, verificandu-se trasarea si pozitia cofrajelor in raport cu trasarea;

- controlul final (alcatuire, etanseitate, siguranta, dimensiuni, pozitia golurilor, etc.) si receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor in “Registrul de procese verbale pentru verificarea lucrarilor ce devin ascunse”.

La executarea lucrarilor de cofraje indicativ NE 012 – 99 se vor respecta prevederile normativului

C56-85.

CAPITOLUL III

LUCRARI DE ARMATURI

Lucrarile de armaturi constau in totalitatea operatiilor de pregatire, fasonare, montare si verificare finala.

a.    Materiale utilizate pentru armaturi

La lucrarile proiectate in cadrul proiectului se utilizeaza numai armaturi nepretensionate realizate din otel OB 37 (STAS 438/1-89), se poate accepta si utilizarea unor oteluri din import, dar numai pe baza certificatului de calitate emis de unitatea care a importat otelul sau cea care asigura desfacerea acestuia.

Certificatul de calitate va mentiona tipul corespunzator de otel din STAS 438/1-89 si STAS 438/2-91, echivalarea fiind facuta prin luarea in considerare a tuturor parametrilor de calitate.

Livrarea otelului beton se va face conform reglementarilor in vigoare si insotita de certificat de calitate.

Depozitarea otelurilor pentru armaturi se va face separat pe tipuri si diametre, in spatii amenajate corespunzator, in scopul evitarii coroziunii, a murdaririi cu pamant sau alte materiale si cu scopul unei identificari usoare a fiecarui sortiment si diametru.

Controlul calitatii armaturilor

Operatiile de control pe fiecare cantitate si sortiment aprovizionat, sunt conform indicativ NE 012-1999, anexa VI. 1 pct. A.5, A.6;

- constatarea existentei certificatului de calitate;

- verificarea dimensiunilor sectiunii, se vor efectua conform STAS 10107/0-1990;

- examinarea aspectului;

- verificarea prin indoire la rece.

In caz de dubii asupra calitatii otelurilor aprovizionate, se va trece la verificarea caracteristicilor mecanice prin incercarea la tractiune si sudabilitate (dupa caz).

b.    Fasonarea armaturilor

Fasonarea barelor si confectionarea carcaselor de armatura se vor efectua in stricta conformitate cu detaliile din proiectul de executie. Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte, indepartandu-se eventualele impuritati si rugina de pe suprafata barelor (prin frecare cu perii de sarma – in cazul petelor de rugina, numai in zonele in care barele urmeaza a fi innadite prin sudura).

Dupa indepartarea ruginii, reducerea dimensiunilor sectiunii barelor nu trebuie sa depaseasca abaterile limita, la diametru, prevazute in anexa II.2. din indicativ NE 012-1999.

Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite trebuie sa fie indreptat inainte de a se trece la fasonare. La intinderea cu troliul, lungimea maxima nu va depasi 1 mm/m.

Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se executa cu o miscare lenta, fara socuri.

La fasonarea armaturii, se admit innadiri sudate, dar numai cu acordul scris al proiectantului solicitat acestuia, in mod obligatoriu inaintea executarii innadirilor.

c.    Montarea armaturilor

Montarea armaturilor va incepe numai dupa receptionarea calitativa a cofrajelor si acceptarea de catre proiectant a fisei tehnologice de betonare in cazul elementelor sau partilor de structura al caror volum depaseste 100 m³ si este necesar sa fie prevazute rosturi de turnare (lucrarile de infrastructura).

La montarea armaturii se vor adopta masuri pentru asigurarea bunei desfasurari a turnarii si compactarii betonului prin:

- crearea spatiilor necesare intre armaturi pentru patrunderea libera a betonului sau a furtunelor de descarcare a betonului, respectiv pentru patrunderea vibratorului (min. 2,5 x vibrator, la interval de max. 5 ori grosimea elementului);

d.    Verificarea lucrarilor la armaturi

La terminarea montarii armaturilor se vor consemna in procesul verbal constatarile rezultate in urma verificarilor efectuate cu privire la:

- numarul, diametrul si pozitia armaturilor in diferite sectiuni ale elementelor de constructie;

- distanta dintre etrieri, diametrul si modul de legare a acestora;

- numarul si calitatea legaturilor dintre bare si a sudurilor de prindere a etrierilor de scheletul metalic;

- dispozitivele de fixare a armaturii pe timpul betonarii;

- tolerantele de executie a lucrarilor de armaturi (fasonare si montare) sunt cele prevazute in indicativ NE 012-1999 anexa II. 2.

La executarea lucrarilor de armare se vor respecta prevederile normativelor C 56-85; C 28-83 si indicativ NE 012-1999 si fisele tehnologice intocmite de catre executant.

Lucrarile de beton si beton armat constau in totalitatea operatiilor de pregatire a prepararii, a prepararii si transportului, a punerii in opera a betonului, precum si a controlului pe timpul turnarii si a verificarii calitatii betonului pus in opera.

a.     Pregatirea prepararii betonului

Pregatirea prepararii betonului consta in totalitatea operatiilor de livrare si transport, depozitare si control a calitatii pentru materialele componente: ciment, agregate, apa, aditivi.

b.     Prepararea si transportul betonului

La prepararea betonului se au in vedere: starea tehnica a statiilor de betoane, dotarea laboratoarelor din statiile de betoane, stabilirea compozitiei betoanelor, dozarea materialelor, amestecarea betonului si incarcarea in mijlocul de transport.

Transportul betonului consta in transportul de la statia de betoane la obiect si transportul local, in santier.

Lucrarile prevazute la pct. A si B de mai sus se vor executa in conformitate cu prevederile indicativului NE 012-1999, cap. 9 si 12, respectandu-se de asemenea toate actele normative si legale aflate in vigoare cu privire la transportul acestuia.

Pentru transportul in santier executantul lucrarilor va intocmi fise tehnologice specifice.

Compozitia betoanelor se stabileste de catre laboratorul unitatii tutelare a statiei de betoane in conformitate cu prevederile din indicativ NE 012-1999, anexa I. 4.

Compozitiile de betoane se vor aproba de catre conducerea unitatii care tuteleaza laboratorul.

La stabilirea compozitiei betoanelor se va respecta cap. 5 din indicativ NE 012-1999.

c.      Punerea in opera a betonului

c Pregatirea turnarii betonului

Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

fisa tehnologica pentru betonarea obiectului in cauza (intocmita de catre unitatea executanta a lucrarii) a fost acceptata de catre beneficiar;

sunt realizate masurile pregatitoare (cu referire la materiale, buna functionare a utilajelor si toate celelalte aspecte prevazute in fisele tehnologice);

sunt stabilite si instruite formatiile de lucru in ceea ce priveste tehnologia de executie, precum si asupra masurilor privind securitatea muncii si paza contra incendiilor;

au fost receptionate calitativ lucrarile de cofraje si armaturi, conform cap. 1, 2, din prezentul caiet de sarcini;

suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact cu betonul proaspat sunt curatate de pojghita de lapte de ciment, nu prezinta zone necompactate sau segregate si au rugozitatea asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane;

in cazul fundatiilor se vor lua masuri de dirijare si evacuare a eventualelor ape provenite din precipitatii.

Pe baza verificarii acestor conditii (pct. 1 - 6), se va consemna aprobarea inceperii betonarii, de catre reprezentantul beneficiarului, conform precizarilor din programul de control pe santier.

In cazul in care au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constata la data aprobarii sau betonarea nu a inceput in interval de 10 zile scurse de la data aprobarii, se va reconfirma aprobarea inceperii betonarii pe baza unor noi verificari.

Inainte de inceperea betonarii se va verifica starea tehnica a utilajelor, pentru transportul local (macarale, bene, pompe pentru beton, etc.) si compactarea betonului (vibratare).

c Reguli de betonare si compactare

Betonarea oricarei parti din constructie va fi condusa nemijlocit de seful punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a fisei tehnologice si a normelor tehnice legale aflate in vigoare.

La executarea lucrarilor de turnare a betonului se vor respecta prevederile fisei tehnologice si prevederile indicativului NE 012-1999 pct. 12.2 si 12.3.

La 2 – 4 ore de la terminarea betonarii unei zone si in functie de stadiul de intarire , se va proceda la protejarea suprafetei libere a betonului cu materiale care sa asigure evitarea evaporarii apei din beton si racirea rapida (saltele alcatuite din rogojini intre folii de polietilena, strat de nisip, etc.); protectia va fi indepartata dupa minimum 7 zile si numai daca intre temperatura suprafetei betonului si cea a mediului nu este o diferenta mai mare de 12^oC.

Compactarea betonului se va face de regula mecanic, prin vibrare. In toate cazurile se va utiliza procedeul de vibrare interna folosind vibratoare de interior (previbratoare).

Se vor lua masuri de eliminare a apei (in exces provenita din spalare) din cofraj.

Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si pentru a reduce deformatiile de contractie, se va asigura mentinerea umiditatii betonului minim 7 zile dupa turnare, protejand suprafetele libere prin:

- acoperirea cu materiale de protectie;

- stropirea periodica cu apa;

- aplicarea de pelicule de protectie.

In cazul in care temperatura mediului este mai mica decat +5^oC, nu se va proceda la stropirea cu apa, ci se vor aplica materiale sau pelicule de protectie.

Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena atata timp cat, prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment.

Decofrarea elementelor din beton sau beton armat se va face pe baza fisei tehnologice si a prevederilor indicativului NE 012-1999.

Abaterile maxime admise la executarea lucrarilor de beton si beton armat monolit sunt cele prevazute in plansele de executie, respectiv cele prevazute in indicativul NE 012-1999, anexa III. 1.

In cazul executarii de lucrari de betoane, pe timp friguros, se vor respecta in totalitate prevederile normativului C 16-84, cap. 8.

“Zi friguroasa” este ziua in care temperatura aerului exterior, masurata la 2,0 m inaltime de la sol si la distanta de minimum 5,0 m de cladire la ora 8^oo, este inferioara valorii de + 5^oC si nu are tendinta de urcare.

d.     Controlul calitatii la lucrari din beton si beton armat

In cursul betonarii elementelor din beton si beton armat monolit se va asigura daca:

a)     datele inscrise, bonurile de transport ale betonului corespund comenzii si nu s-a depasit durata maxima de transport;

b)     lucrabilitatea betonului corespunde celei prevazute in fisele tehnologice;

c)     conditiile de turnare si compactare asigura evitarea oricaror defecte;

d)     se respecta frecventa de efectuare a incercarilor si prelevarilor de probe, conform indicativului NE 012-1999 anexa VI. 1;

e)     sunt corespunzatoare masurile adoptate de mentinere a pozitiei armaturilor dimensiunilor si formei cofrajelor;

f)      se aplica masurile de protectie a suprafetelor libere ale betonului proaspat.

In condica de betoane se vor consemna:

bonurile de transport corespunzatoare betonului pus in lucrare;

locul unde a fost pus in lucrare;

ora inceperii si terminarii betonarii;

probele de beton prelevate;

masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat;

evenimente intervenite (intemperii, intreruperi, etc.);

temperatura mediului;

personalul care a supravegheat betonarea.

In cazul in care se prepara betonarea pe santier, este obligatorie verificarea calitatii cimentului, agregatelor si a eventualilor aditivi, precum si modul de dozare, amestecare si transport, conform cap. 4 din indicativ NE 012-1999.

Aceste constatari se vor inscrie in condica de betoane. Responsabil pentru acest gen de lucrari este conducatorul punctului de lucru.

La decofrarea elementelor din beton si beton armat se va verifica:

a.       aspectul elementelor (existenta unor rosturi de betonare, zone cu beton necompactat, segregat, etc.);

b.      dimensiunile sectiunilor transversale ale elementelor;

c.       distantele dintre diferitele elemente;

d.      pozitia golurilor din pereti si radieri;

e.       pozitia pieselor metalice inglobate;

f.       pozitia armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se toarna     ulterior.

Rezultatele verificarilor vor fi consemnate in procesul verbal, tinand seama de precizarile din proiect si indicativul NE 012-1999 pct. 17.2.2.2.;

In cazul constatarii unor defecte ce depasesc limitele de acceptare conform indicativ NE 012-1999, anexa III. 2 se va trece la executarea remedierilor conform C 149/87 si pe baza solutiilor propuse de proiectant.

La terminarea montarii elementelor prefabricate se va verifica:

a)     pozitia in plan a axelor elementelor;

b)     respectarea cotelor de nivel;

c)     orizontalitatea elementelor;

d)     respectarea lungimilor de rezemare ale grinzilor;

e)     respectarea dimensiunilor spatiilor de monolitizare;

f)      respectarea armaturii in imbinari.

De asemenea, se vor respecta prevederile indicativului NE 012-1999, anexa 17.2 si

C 56-85, cu privire la asigurarea calitatii lucrarilor din beton (inainte de betonare si a betonului pus in lucrare) si la receptia structurii de rezistenta.

CAPITOLUL IV

4. CALCULUL HIDRAULIC AL PODULUI

Spatiul pentru curgerea apei sub poduri se diminueaza la debite maxime cu probabilitati de aparitie mai mari sau mai mici in functie de clasa de importanta in care se incadreaza acestea. Podurile si podetele de pe drumurile forestiere se dimensioneaza din punct de vedere hidraulic la acelasi grad de aparare ca si drumurile pe care le deservesc.

Se considera ca un pod functioneaza in conditii normale atunci cand scurgerea apei are loc cu asigurarea spatiului corespunzator pentru trecerea flotantilor.

Debitul de calcul (Qc) este debitul la care se calculeaza elementele dimensionale ale podului si probabilitatea teoretica de depasire egala cu gradul de aparare normat pentru conditiile normale de exploatare.

Debitul de verificare (Qv) este un debit mai mare decat cel de calcul si la acest debit se face verificarea solutiei adoptate. Are probabilitatea de depasire egala cu gradul de aparare normat pentru conditii speciale de exploatare. Functionarea podului la acest debit este admisa pe perioade scurte de timp. Atunci cand debitul de verificare se determina prin metode indirecte valoarea acestuia se majoreaza cu 20%.

Debitele pentrui cursurile de apa cu lungimea mai mare de 10 Km (cursurile de apa cuprinse in cadastru Romaniei), se obtin pe baza de comanda de la sectoarele IMH (Institutul de Meteorologie si Hidrologie). Pentru cursurile de apa mai mici decat cele amintite mai sus, sau pentru cele pentru care sectoarele IMH nu furnizeaza date, debitele se determina de catre proiectant prin metode indirecte.

4.1. Determinarea nivelului si vitezei apei

Prin constituirea unui pod peste un curs de apa se modifica regimul natural de curgere al acestuia. Reducerea sectiunii, prin obturarea partiala a apei de catre culei, determina cresterea vitezei apei sub pod si a nivelului acesteia in amonte de pod. Cresterea vitezei apei in regim modificat, fata de regimul natural, trebuie sa fie moderata pentru a nu afecta brutal echilibrul natural al albiei, pentru a nu determina afuieri periculoase pentru fundatiile podului sau alte amenajari din aval.

Debitul si viteza apei la un moment dat se determina cu relatiile:

Q=V*A    Q-debitul apei (m³/s);

V=c* V-viteza de curgere a apei(m/s);

c=R^y/ η    A-aria sectiunii transversale a apei;

R=An/Pn    c-coeficientul lui Chezy;

R-raza hidraulica; j=i= 5%_o=0,5%

η=0,03; Q_c= 166 m³/s; Q_v= 181 m³/s;

η- coeficient de rugozitate; i- panta longitudinala a albiei;

n-rugozitatea albiei;

y-coeficient functie de zona (pt. munte y=1/4).

Din calcule rezulta:

h= 1,93 m; h- nivelul apei;

V= 3,72 m/s; V- viteza apei.

4.2. Calculul elementelor dimensionale ale podului

Calculul deschiderii

La stabilirea deschiderii se admit urmatoarele ipoteze:

o      Nivelul apei sub pod in regim modificat este acelasi ca si in regim natural;

o      Viteza apei sub pod V_p este mai mare decat viteza in regim natural V_p= E V; E – coeficient de afluiere a albiei (E= 1,2);

o      Albia nu este afluiata;

o      Cresterea vitezei apei sub pod se face pe baza cresterii nivelului acesteia in amonte de pod;

o     

Aria necesara pentru scurgerea apei sub pod masurata intre culei ,nivelul apei si patul albiei se determina cu relatia:

Ap=Qc/( e *E*Vp);

e - coeficient de contractie hidraulica ;depinde de viteza si de lungimea podului

Determinarea cotei de amplasare a tablierului.

Cota de amplasare a tablierului se stabileste astfel incat intre nivelul apei la debitul de calcul, respectiv cel de verificare, si partea cea mai de jos a grinzilor sa se asigure inaltimea normala de libera trecere pentru plutitori.

Calculul suprainaltarii de nivel

Reducerea sectiunii de scurgere a apei prin obturarea partiala a albiei de catre pile si culei duce la cresterea nivelului apei in amonte de pod Dz.

Calculul afluerilor generale

Daca viteza medie de sub pod (Vp), este mai mare decat viteza medie de antrenare a materialului din patul albiei (Va), la viituri, albia se adanceste prin afuiere. Afuierile generale, sunt afuieri ce se produc pe intreaga sectiune a albiei si sunt proportionale cu adancimea apai (h).

Datorita curentilor locali in jurul pilelor si culeilor apar afuieri suplimentare, numite afuieri locale. Evaluarea prin calcul a afuierilor locale este insotita adesea de erori mari datorita dependentei acestora de o multitudine de factori cu aparitie intamplatoare, dificil de stapanit prin formule.

Calculul afluerilor locale

b – latimea pilei

kf – coeficient de forma

kα – coeficient ce tine cont de unghiul pe care il face curentul de apa cu culeea sau pila.

CAPITOLUL V

CALCULUL GRINZILOR

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

_{a b}

h=a*b/L

γ – greutate specifica    M=S*pi*cr cr- coeficient de repartitie cr=1/6,5

V – volum Mab= S*pi*cr*φ φ=1,1 S=a*b/2

gn – incarcari normate gn=V* γ    pc- incarcari de calcul pc=pn*n (n=1,4 A10;1,2 S40)

gc – incarcari de calcul    pn- incarcari din STAS n- coeficient de supraincarcare

T=S*pi*St*cr TA10=S*pi*cr* φ S=b²/2l

5cm

H H    1,5H    ae

H

T

T1 T2

T3    T4

2 3

M1 M2 M3

M

CAPITOLUL VI

CALCULUL CULEEI

Culeea se calculeaza dupa metoda starilor limita, in principal la rezistenta si     stabilitate.

40 70

g4

g3

g2

g1

40 1.10 40 0.4m

O1

g5

O2

1,9

E_pe= e_pe* h_e/2

E_pe^V= E_pe*sind

E_pe^H= E_pe*cosd

E_pf=e_pf* h_f;

E_se=e_s* h_e;

E_sf =e_s* h_f;

Incarcarile utile:

a.      Incarcari din greutatea proprie:

gi = Vi*g g =22kN/m³ pentru beton simplu.

Se descompune culeea in corpuri geometrice la care calculam volumele si centrele de greutate.

b.      Incarcari din impingerea pamantului si incarcari date de suprasarcina

TABEL CENTRALIZATOR

Verificarea culeii:

Obisnuit se verifica talpa elevatiei si talpa fundatiei. Verificarile care se fac sunt:

-verificarea la rasturnare

-verificarea la alunecare

-verificarea sectiunilor de beton

- verificarea la rezistenta terenului de fundare

Verificarea la rasturnare

Conditia de echilibru este: , unde m ia valoarea 0,12 cand talpa se sprijina pe pamant si 0,16 cand talpa se sprijina pe beton sau stanca.

; , unde ea este excentricitatea aditionala, .

In practica, unul din termenii expresiei de echilibru este mult mai mic decat celalalt. Obisnuit la podurile cu una sau doua benzi, a_x este mult mai mic decat a_y si ca urmare, relatia devine: .

Verificarea la alunecare

Verificarea sectiunilor de beton

0,9R_bA_a

R_b – rezistenta betonului la compresiune;

A_a – aria activa.