UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA A BANATULUI

PROIECT LA AMELIORATII SILVICE

TEMA PROIECTULUI

Sa se intocmeasca studiul de fezabilitate privind ameliorarea silvica a terenurilor degradate in perimetrul de ameliorare al UP VIII Olanu situat in raza Ocolului Silvic Baia de Arama Judetul Mehedinti

Proiectul va cuprinde sub forma de piese scrise si 959j91j piese desenate elementele tehnice, tehnologice si economice reclamate de executia lucrarilor de ameliorare si valorificare din perimetru.

1.Descrierea unitatii de productie

1.1Asezare geografica.

Padurile, terenurile destinate impaduririi, cele care servesc nevoilor de cultura, productie, etc., contitue in U.P VIII Olanu, din O.S. Baia de Arama , D.S. Mehedinti, sunt fond forestier national, proprietate publica a statului. Acestea sunt situate pe raza comunelor Pades din judetul Gorj, Izverna si Obarsia Closani din judetul Mehedinti.

Geografic, padurile sunt situate in muntii Mehedinti (versantul stang al raului Cerna) si Godeanu(versantul drept al raului Cerna).

Fitoclimatic, padurile acestei unitati de productie fac parte din etajul montan de amestecuri (FM2)-55 % Si etajul montan-premontan de fagete(FM1+FM4)-45%.

Repartizarea fondului forestier pe unitati teritorial-administraive (comune), se prezinta astfel

Unitatea de productie VIII Olanu este situata in bazinul hidrografic Cerna si este strabatuta de drumul public Baia de Arama-Baile Herculane si drumul auto Valea Cerna.

Vecinatati, limite, hotare

U.P VIII Olanu este cuprinsa in cadrul urmatorelor limite:

Fondul forestier al U.P. Olanu este admnistrata de Regia Nationala a Padurilor, prin D.S. Mehedinti, respectiv O.S. Baia de Arama

1.2 Studiul conditiilor stationale.

1.2.1 Conditii geologce si geomorfologice.

Geologie- litologie.

Din punct de vedere geologic, teritoriul U.P.VIII Olanu se caracterizeaza printr-o diversitate a acestor aspecte.Astfel, se regasesc mai multe formatiuni geologice si anume:

- pe ramificatiile Muntiilor Cernei, situati in partea dreapta tehnica a raului Cerna, padurile sunt situate in cea mai mare parte pe formatiuni metamorice din Precambrianul superior (faciesul amfibolitelor);

- pe valea raului Cerna, stratul litologic este constituit din formatiuni sedimentare din Cretacicul superior si inferior;

- pe ramificatiile Muntiilor Mehedinti, situati pe partea stanga tehnica a raului Cerna, formatiunile litologice intalnite sunt alcatuite in amfibolite si sisturi amfibolitice.

Cu ocazia citirii si interpretarii profilelor de sol, precum si din observatiile asupra taluzelor drumurilor forestiere, s-au determinat urmatoarele roci de suprafata, ce au implicatii in formarea tipurilor si subtipurilor de sol:

roci acide:paragnaise micacee,amfibolite,gnaise,ce sunt situate in special pe ramificatiile Muntilor Cernei, pe care s-au format solurile brune acide si feriiluviale;

roci calcaroase:calcare din Cretacicul inferior,pe alocuri rupturi tectonice si blocuri masive de calcar, sau conglomerate si marne calcaroase, aceste roci gasindu-se in special pe valea raului Cerna si pe ramificatiile versantului versantului stang care au dat nastere la solurile eumezobazice si rendzinice.

Geomofologie.

Din punct de vedere geomorfologic, unitatea de productie ocupa o parte din suprafata Muntilor Mehedinti (versantul stang al raului Cerna) si a Muntilor Godeanu(versantul drept al raului Cerna), facand parte din subprovincia carpatica de pe teritoriul Carpatilor Meridionali.

Altitudinal,unitatea de productie este cuprinsa intre 370 m(u.a.320A) si 1600 m(u.a. 82).

Sintetic, datele cu privire la unitatea de relief, inclinare si expozitie,se prezinta astfel:

Relieful, ca factor pedogenetic, prin orientarea si inclinarea versantilor, prin configuratia terenului, determina formarea si repartizarea solurilor in cuprinsul unitatii de productie.

Unitatea de relief predominanta este versantul cu diferite inclinari.

Configuratia terenului este ondulata si framantata, ajungand pana la accidentata si abrupturi, influentand repartizarea vegetatiei forestiere.Astfel,in partea inferioara a versantilor unde este mai multa umezeala, s-a instalat fagul in amestec cu paltinul de munte, frasinul, ulmul, iar in partea superioara se intalneste fagul in amestecuri cu bradul sau, mai rar, cu molidul.

Din analiza distributiei padurilor pe categorii de altitudine si expozitie, reiese ca acest teritoriu ofera conditii prielnice, atat pentru specii cu temperament de umbra (fag, brad), cat si pentru cele de semiumbra(paltin de munte, frasin, ulm, carpen,molid) si chiar de lumina (pin).

Hidrologie.

Padurile din U.P.VIII Olanu sunt situate in bazinul raului Cerna, care primeste ca afluenti pe partea dreapta paraul Olanu cu cele doua izvoare principale:paraul Olanelu si paraul Lung.Ca afluenti principali ai acestora se pot enumera:paraul lui Mihoc(afluent de dreapta al Olanelului)si paraul Starminosu(afluent de stanga al Olanelului)

Un alt afluent de dreapta al raului Cerna este paraul Curmezisa, ce curge din nord-est spre sud-vest.

Afluenti de stanga ai raului Cerna sunt paraele:Oasu Sec, Arsasca si Ramnuta Mare, aflate in partea sudica a unitatii de productie.

Teritoriul unitati de productie se caracterizeaza printr-o denitate mare a retelei hidrografice,ceea ce face ca aceasta sa dispuna de un potential hidrotehnic deosebit si padurile acestui teritoriu trebuie sa indeplineasca un rol hidrologic special.

Acest rol,impletit cu cel de protectie antierozionala si cel de ocrotire integrala a fondului forestier, ofera tuturor padurilor din teritoriul unitatii de productie valente noi, potrivit carora, rolul de protectie al acestora sporeste si se dezvolta continuu.

Debitul apelor este in general variat,cu un maxim primavara prin topirea zapezilor si un minim toama.

De-a lungul paraelor si a drumurilor axiale, pe o banda de latime variabila(circa 10-20),se intalnesc frecvent fenomene de eroziune de suprafata si de adancime, adesea solul fiind izolat, ajungandu-se pana la roca de baza.

Datorita caracteristicilor vailor, recoltarea mesei lemnoase se face cu dificultate,fiind insa mai lejera spre obarsia acestora.

In scopul ridicarii efectului polifunctional al padurilor si asigurarea unui regim hidrologic stabil, se vor urmari si aplica urmatoarele prevederi:

-intretinerea si consolidarea drumurilor existente in zona;

-curatirea permanenta a vailor de resturi de exploatare:

-evitarea concentrarii taierilor de produse principale si folosirea de tehnologii specifice arboretelor situate in bazine cu functii multiple.

1.2.2 Conditi climatice

Regimul termic

Regimul termic,caracterizat prin temperaturi medii anuale,valori maxime si minime, temperaturi medii pentru perioada bioactiva si cea de vegetatie, precum si datele privind primul si ultimul inghet, in mod sintetic, se prezinta astfel:

Temperatura medie minima se inregistreaza iarna, in luna ianuarie, iar cea maxima in luna iulie.

Maximele si minimele absolute, inregistrate, au urmatoarele valori:

Tempereatura aerului(0° C), medii zilnice (1896-1955),pentru perioada bioactiva (t > 0° C) si perioada de vegetatie ( t > 10° C), se prezinta astfel:

Avand in vedere ca datele prezentate sunt preluate de la statiile Baia de Arama si Parang aflate la distante de circa 40 de km, respectiv 60 de km de zona studiata, sunt destul de greu de formulat niste concluzi cu privire la fundamentarea de solutii pentru gospodarirea fondului forestier numai din analiza acestor date, fara a se tine insa seama de conditiile concrete ce caracterizeaza teritoriul respectiv.De aceia, datele cu privire la regimul termic, vor avea numai caracter orientativ,cu stabilirea unor masuri speciale privind intemeierea si ingrijirea tinerelor arborete.

In date medii,primul inghet se produce la sfarsitul perioadei de vegetatie, iar ultimul inghet cu cateva zile dupa inceperea perioadei de vegetatie, ceea ce indica ingheturi tarzii, care uneori provoaca pagube vegetatiei forestiere.

Regimul pluviometric

Regimul pluviometric, caracterizat prin precipitatii (mm),medii lunare si anuale,cantitati maxime in 24 de ore,ploi torentiale abundente,evapotranspiratie, indici de ariditate de Martonne, indici de compensare hidrica, se prezinta sintetic in cele ce urmeaza:

Lunile cu precipitatii medii cele mai mari sunt, de regula,mai si iunie, urmate de un maxim dupa cum urmeaza:

In anul 1937, la Baia de arama, s-au inregistrat 104 mm precipitatii in 24 de ore.

P loi torentiale si ambundente (maxime-mm), in perioada 1953-1958,au fost,de asemenea inregistrate astfel:

Precipitatiile atmosferice reprezinta o importanta caracteristaica a climei deoarece apa provenita din ploi si din topirea zapezilor constituie rezerva de umezeala asolului,necesara in perioada de vegetatie.Cantitatea medie anuala de precipitati de 938,0 mm/an, nu este uniforma in decursul anului, variind de la un anotimp la altul si de la o luna la alta.

Un alt factor care influenteaza regimul de precipitatii il constituie umezeala relativa a aerului, care prezinta o importanta deosebita pentru regimul evapotranspiratiei si al transpiratiei vegetatiei.

Curba variatiei umiditatii relative se prezinta cu un maxim in lunile de iarna (ianuarie si decembrie) si un minim in lunile de vara (iulie-august).Scaderea umezelii relative in lunile de vara este legata de cresterea temperaturi aerului, caracteristica acestei perioade.

Pentru o mai buna si rapida apreciere a umiditatii teritoriului,s-au calculat, in functie de variatia temperaturii aerului si a precipitatiilor, indicii de ariditate de Martonne.

Indicele de ariditate anual oscileaza in jurul valori de 59 .

Indici de ariditate anuali sunt mai apropiati de cei din timpul primaverii.

Valorile ridicate ale indicelui de ariditate (peste 30), in sezonul de vgetatie,indica un climat de munte.

Regimul eolian

Din punct de vedere climatic,influenta vantului se resimte in valorile temperaturii,umiditatii atmosferice, evapotranspiratie, etc.,ca urmare a transportului de masa de aer si a amestecului produs in acestea. Prezenta moderata a vantului este favorabila pentru vegetatie.

Oinfluenta destul de mare o au de asemenea si factorii fizico-geografici, in special relieful Muntilor Carpati care, in multe cazuri, modifica esential directia si viteza vantului, provocand accentuate itensificari sau atenuari locale. Acestea creaza, atat pe regiuni intinse cat si pe portiuni, un regim al vantului destul de complicat.

Pe intreg teritoriul U.P. VIII Olanu, regimul eolian este temperat. Desi predomina zile de vant (62%vant si 38% calm), acestea au o intensitate redusa (1 -5,5 m/s) si nu provoaca pagube deosebite.

Directia principala din care bat vanturile, este de la est la vest si de la nord-est la sud-est.

Indicatorii sintetici ai datelor climatice

In mod sintetic, datele climatice(medii) de pe teritopiul U.P.VIII Olanu, se prezinta astfel:

Padurile unitati de productie VIII Olanu, din cdrul O.S. Baia de Arama vegeteaza in cadrul zonei climatice a muntilor mijlocii (IVC), favorabile padurilor din bazinul Cerna, intre480 si 1600 m, caracterizata printr-un regim moderat al temperaturi aerului, un climat de versanti adapostiti (versanul stang al raului Cerna) si un climat de versanti expusi vanturilor (versantul drept al raului Cerna).

Insular, apare clima de depresiune(Cheile Corcoaiei)si clima muntilor inalti (pajistele alpine).

Temperatura medie anuala este pozitiva, media lunara este de 12,4^o C, iar precipitatiile medii anuale de 951 mm.Atat indicatorii sintetici ai datelor climatice, cat si climatul local, arata ca padurile din U.P. VIII O lanu au conditi climatice favorabile.

Datele climatice prezentate caracterizeaza un spatiu destul de larg in cadrul caruia se deosebesc urmatoarele etaje fitoclimatice:

→ FM2 –etajulmontan al amestecurilor de rasinoase cu fag (55%), in cadrul caruia se deosebesc doua sectoare topoclimatice si anume:

a). sectorul topoclimatic de altitudine mijlocie, cu precipitatii in jurul de 1000 mm/an si cu temperatura medie anuala de 6-7^o C

b). sectorul topoclimatic de altitudine mare, cu precipitati in jur de 1100-1200 mm/an si cu temperatura medie anuala de 4-6^oC.

In acest etaj, rasinoasele ocupa un procent redus datorita faptului ca acestea au fost extrase.

Ra mane in sarcina gospodaririi silvice, ca prin lucrarile de impadurire, sa introduca rasinoasele acolo unde acestea au fost extrase, urmarindu-se revenirea la tipurile naturale fundamentale.

→FM1+FD4- etajul montan si premontan de fagete (45%) care se divide in:

a). subetajul premontan( FD4)- de tranzitie intre deal si munte, care nu exista pe raza U.P. VIII Olanu;

b). subetajul montan (FM1) al fagetelor pure, caracterizat prin precipitatii medii anuale de 900 mm/an, temperatura medie anuala de 7^o C, iar vegetatia forestiera este reprezentata prin fagetele pure.

In concluzie ,pozitia geografica a bazinului Cerna, ca dealtfel intreaga parte de vest si sud-vest a teritoriului tarii, arata ca este supus predominant influentei circulatiei atmosferice de vest si sud-vest. In perioada rece aduce mase de aer polar sau,mai rar,tropicale,maritime,favorabile iernilor blande,cu precipitati abundente in majoritate sub forma de ploaie, la altitudini joase. In timpul verii determina un grad mai mare de instabilitate termica, pus in evidenta de frecventa averselor insotite de descarcari electrice.

1.2.3 Conditi edafice

A)Evidenta si raspandirea teritoriala a tipurilor de sol

Alaturi de conditiile climatice, forma de relief, substratul litologic(materialul parental mineral), vegetatia forestiera are o imprtanta deosebita pentru specificul ecologic si potentialul productiv al statiunilor si pentu formarea diverselor tipuri si subtipuri de sol.

Solurile inalnite in cuprinsul U.P. apartin claselor: cambisoluri (62%), spodosoluri (17%), molisoluri(17%) si s oluri neevoluate (4%), predominand solurile brune acide tipice (28%) si brune eumezobazice tipice (21%).

B) Descrierea tipurilor si subtipurilor de sol.

Caracteristicile esentiale ale principalelor tipuri si subtipuri de sol, reiasite din analiza buletinelor de analiza, precum si din analizele efectuate pe teren, vor fi prezentate in continuare:

Brun acid tipic ocupa 28% din suprafata unitati de productie, avand formula de profil:Ao-Bv-C(R). Orizontul Ao are grosimea ce variaza intre 5 si 30 cm, frecvent pana la 20 cm. Are culoarea brun, brun deschis sau brun galbui, nisipos sau nisipo-lutos, mai rar lutos cu o structura glanurala clara sau moderat definta, este poros si afanat si contine abundente radacini. Trecerea spre orizontul B se face obisnuit, prin intermediul unui orizont de tranzitie, gros de 10-20 cm, sau direct. Orizontul de tranzitie are culori usor mai deschise decat orizontul A si o structura glanurala mai mare, contine de asemenea frecvente radacini ierbacee si lemnoase. Trecerea la orizontul B este treptata. Orizontul Bv-cambic, este foarte variat, cu grosime de 20-60 cm si chiar peste 60 cm, are o structura subpoliedrica slab definita, iar in cazul solurilor nisipoase este nestructurat, contine mici radacini, este afanat sau slab compact. Trecerea spre roca de substrat se face treptat, uneori printr-un orizont de tranzitie foarte bogat in schelet(mai ales in solurile formate pe nisip). Orizontul C, gros de 50-80 cm bogat in schelet mai ales in solurile formate pe nisip. Orizontu C, gros de 50-80 cm bogat in schelet sau roca parentala in curs de alterare.

Brun acid litic ocupa 2% din suprafata U.P. si are formula de profil Ao-Bv-R, fiind asemanatoare celui tipic dar cu R1 a carui limita supeioara este situata intre 20 si 50 cm adancime.

Brun eumezobazic tipic ocupa 21 % din suprafata unitati de productie. Aceste soluri au un profil de tipul Ao-Bv-C. Orizontul Ao(ocric) are grosimi cuprinse intre 15-30 cm, culori predominant inchise, brune sau brune cenusii si o structura granulara clar sau moderat definita. Este argilos sau luto argilos,mai rar lutos si relativ afanat. Uneori contine o cantitate redusa de schelet, provenit din genere din aportul de pe versanti inclinati, constituiti din conglomerate. Trecerea spre orizontul B se face treptat printr-un orizont A/B 0-15 cm, fie direct.Orizontul Bv- orizont cambic rezultat din alterarea materialului parental, ezprimata morfologic printr-o schimbare a culori sau structuri acestui material. Se mai caracterizeaza prin spalarea totala a sarurilor usor solubile si a carbonatilor. Grosimea acestui orizont variaza intre 25-60 cm, culoarea este bruna sau bruna cenusie, frecvent marmorat cu pete cenusii si brune galbui, ca urmare a prezentei unei panze acvifere permanente sau temporare la baza profilului de sol. Este argilos si are o structura subpoliedrica mica sau mijlocie, moderat sau clar definita. De regula este jilav la umed si ete moderat compact sau compact. Orizontul C- orizontul parental, format din roca mama in curs de alterare(roci sedimentare eruptive metamorfice, bazice, carbonatice, mai rar intermediare, etc.), se gaseste la 50-90 cm si apare frecvent marmorat. De regula nu se face efervescenta. Uneori, materialul argilos din substrat, este amestecat cu cantitati variate de pietris, provenit din conglomerate din zonele invecinate.

Brun eumezobazic litic, asemanator celui tipic dar cu orizontul R- roca in loc de C, a carui limita superioara este situata intre 20-50 cm adancime. Profilul este deci de tipul Ao-Bv-R. Aceste soluri ocupa 11 % din suprafata unitati de productie VIII Olanu.

Rendzina tipica ocupa 12 % din suprafata unitati de productie. Aceste soluri au un profil de tipuri Am-AR-Rrz. Orizontul Am format din materialul rezultata din alterarea substratului; aciditatea este neutra catre sla alcalina; Ph=7,2-7,5 , intens humifer(8,1-12,6%) ,eubazice (V=100%), foarte bine aprovizionate cu azot(1,31-2,10 g%), sarace in fosfor(1,8-3,8mg%), cu o textura luto-nisipoasa pana la lutoase,formate pe calcare si marne calcaroase, cu o cantitate foarte mare de schelet situat pe profil intre 20-50cm adancime; volumul edafic redus (30-40cm). Pe acest tip de sol se intalnesc arborete de fag din samanta sau arborete amestecate cu carpen, mojdrean,frasin de productie mijlocie.

Rendzina litica ocupa 5% din U.P. Aceste soluri au un profil Am-AR-Rrz, fiind asemanatoare celor tipice, dar cu Rrz a carui limita superiora este situata intre 20-50 cm adancime.

Barunele feriiluviale tipice si litice ocupa 17% din suprafata unitati de productie, au formula de profil Aou-Bs-R(C) sau Au-Bs(C). Prezinta un orizont B spodic nu are orizont E si, de asemenea prezinta un orizont A-ocric-umbric sau A umbric.

Litosoluri tipice ocupa 4% din suprafata U.P.,au formula de profil Ao-R sau Aom-R. Sunt soluri foarte superficiale. De regula, repartizare acestor corespunde in linii generale cu arealul de raspandire al rocilor cristaline si al reliefului abrupt.

Aluvial tipic ocupa 0,1% din suprafata U.P. VIII Olanu. Se intalneste in trei u.a.uri , in valea raului Cerna unde relieful prezinta un aspect de lunca inalta. Aceste soluri au un orizont A o>20 cm , gros,urmat de material parental de cel putin 50 cm,construit in depozite fluviatile,fluvio-lacustre recente, inclusiv pietris cu orice structura. Orizintul R frecvent constituit din pietrisuri a carui limita superiora este situata intre 20 50 cm adancime. Aceste soluri au formula de profil Ao-R.

1.2.4. Conditii stationale

In cadrul U.P. VIII Olanu, s-au determinat 13 tipuri de statiuni, a caror repartizare teritoriala pe U.P. se prezinta astfel

CAPITOLUL    II

CARACTERIZAREA PERIMETRULUI DE AMELIORARE BUDA VASLUI

SUB RAPORTUL DEGRADARII.

NECESITATEA SI OPORTUNITATEA INVESTITIEI

2.1.Predispozitia terenului din perimetru la degradare

si modul de declansare a proceselor de degradare.

In urma analizei conditiilor climatice, geomorfologice, geologice, …etc, ce caracterizeaza perimetrul se poate observa distributia statica a solurilor din perimetrul de ameliorare precum si caracterul mozaicat al solurilor afectate de eroziune prin dislocarea partiala sau totala a orizontului Am. De asemenea solul argilos din unele zone determina declansarea proceselor de alunecare a solului.

Perimetrul de ameliorare Buda Vaslui , dupa harta proceselor geomorfologice actuale, poate fi incadrat la procese de eroziune pluviala si procese de deplasare gravitationala.

In urma analizei elementelor ce caracterizeaza perimetrul, studiate la capitolul 1, putem trage concluzia ca acesta este predispus la eroziune

Eroziunea pluviala este influentata de mai multi factori, acestia fiind: substratul litologic, relieful, clima solul, vegetatia si factorul antropic.

Principalii factori care au favorizat procesul de degradare sunt:

-roca degradabila:

-solul cu un proces ridicat de argila, ceea ce explica instabilitatea solului.

-relieful accidentat, caracterizat de energie de relief relativ mare si forma de relief dominanta versantul, care favorizeaza desfasurarea procesului de eroziune.

-climatul relativ instabil, ce favorizeaza declansarea si accentuarea procesului de eroziune.

-Conditii fito-geografice, caracterizate prin terenuri despadurite, fitocenoza deschisa in perimetru, incapabila sa asigure o protectie suficienta a solului.

In concluzie , pentru reusita lucrarilor de ameliorare este necesara cunoasterea intregului ansamblu de factori ce actioneaza in directia declansarii si sustinerii proceselor de eroziune. De asemenea trebuie avut in vedere ca aceste procese s-au declansat ca urmare a unor activitati antropice si anume pasunatul irational si exploatarea necorespunzatoare a padurii si a terenurilor din jur.

Aceste activitati umane au ca rezultat batatorirea si tasarea solului, destructurarea acestuia , actiuni ce duc la cresterea cuantumului eroziunii pluviale, la marirea cuantumului scurgerilor , la subminarea versantilor si in final la declansarea unor procese de alunecare si eroziune pluviala ceea ce a dat nastere rapilor si ravenelor.

2.2 Natura si amploarea proceselor de degradare

In perimetrul de ameliorare Buda Vaslui intalnim urmatoarele procese:

Eroziunea pluviala sub 2 forme:

in suprafata: eroziune moderata, puternica si foarte puternica,

In adancime: atat faza de siroire cat si faza de ravenatie.

Deplasarea gravitationala a terenurilor.

Desfasurarea proceselor de degradare:

Eroziunea pluviala in suprafata

In perimetrul de ameliorare Buda Vaslui, pe o suprafata considerabila este intalnit procesul de pluviodenudare (eroziune pluviala areala)

Procesul se desfasoara pe terenurile in panta, cu soluri batatorite, destructurate, cu vegetatia rarita sau chiar disparuta in urma actiunilor de exploatare nerationala a terenurilor sub raport pastoral sau al activitatilor forestiere.

Eroziunea pluviala inlatura treptat profilul de sol (partial sau total), generand terenuri erodate.

Procesul este intalnit frecvent in zona de deal unde sunt dizlocati anual zeci de m³ de sol.

Eroziunea pluviala in adancime (Ravenatie)

Procesul apare pe versantii intens exploatati si pe ramificatiile terminale ale retelei hidrografice. In desfasurarea procesului se diferentiaza urmatoarele procese:

una de siroire cu caracter efemer, cand iau nastere rigole si santuri.

o faza de ravenatie, rezultand formatiuni permanente (ogase si ravene) denumite fagase torentiale.

Terenurile astfel rezultate se mai numesc si pamanturi rele.

3. Deplasarea gravitationala

De asemenea in perimetrul de ameliorare Buda Vaslui, ne confruntam cu un proces de alunecare a terenurilor. Ca si eroziunea pluviala acest prezinta o „coborare de panta” sau un proces de transport in masa si apartine proceselor morfostructurale minore.

In formele sale brutale de manifestare, procesul de deplasare gravitationala este un proces deosebit de pagubitor, constituind un proces periculos de degradare, ce afecteaza stabilitatea terenurilor de cultura vegetala si totodata capacitatea productiva a acestora

Natura terenurilor degradate din perimetru

In cuprinsul perimetrului de ameliorare Buda Vaslui , in urma proceselor de degradare amintite anterior, se disting urmatoarele tipuri de terenuri degradate:

- terenuri moderat degradate E₁

- terenuri puternic erodate E₂

- terenuri foarte puternic erodate E₃

- rapi si taluzuri naturale R

- terenuri fugitive Al.

Necesitatea si oportunitatea investitiei

Procesele de degradare din perimetrul de ameliorare Buda Vaslui au consecinte ce se pot grupa in urmatoarele categorii:

- consecinte pedologice: Eroziunea in suprafata inlatura solul in intregime sau acesta sufera o serie de modificari (se subtiaza orizontul humifer, pierde N₂, P, se modifica structura, textura, activitatea microbiologica din sol se diminueaza sau dispare). Cuantumul eroziunii pentru perimetrul de ameliorare Buda Vaslui se calculeaza cu relatia R. Gaspar - Al. Apostol

E=A(ΣS_ie_i/S)

e_i- indici medii de eroziune: E₁ – 5

E₂ – 10

E₃ – 25

R – 50

Al – 75

A-    coeficientul de eroziune ce tine seama de procentul din suprafata afectat

E=60,4m³/an/ha

consecinte climatice: topoclimatele se modifica, aridizandu-se pentru ca se modifica regimul termic, pluviometric, se modifica suprafata subiacenta activa.

- consecinte estetice: aridizandu-se topoclimatele sunt parasite de populatie.

- consecinte economice: prin subminarea versantilor si prin aparitia viiturilor torentiale pot fi periclitate obiective economice sau constructii sociale.

Consecintele procesului de deplasare gravitationala sunt:

- intensificarea eroziunii pluviale: materialele desprinse si deplasate in urma subminarii versantilor obtureaza albiile de scurgere, amplificand intensitatea undelor de viitura si sporind considerabil debitul solid al torentilor.

- degradarea terenurilor de cultura: in special in regiunea de deal, procesul dizloca si ravaseste intr-un timp relativ redus stratul de sol, formand terenuri complet neproductive.

- Periclitarea asezarilor omenesti, a instalatiilor de transport si alte obiective economice.

Perspective de evolutie

Datorita caracterului dinamc ascendent al proceselor de eroziune, acestea se intensifica treptat pana la completa degradare a teritoriului.

Concluzii

Necesitatea si oportunitatea investitiei decurge mai ales din faptul ca perimetrul afectat de procesele de eroziune constituie un pericol real al obiectivelor social – economice din zona. Avand in vedere dinamica accentuata a procesului de eroziune, interventia se impune a fi efectuata imedat.

Lucrari efectuate in trecut in perimetrul de ameliorare Buda Vaslui

In perimetrul de ameliorare Buda Vaslui nu au mai fost efectuate pana in prezent alte lucrari de ameliorare, de aceea interventia cu lucrari de ameliorare este necesara.

CAPITOLUL III.

CARTAREA TERENURILOR DIN PERIMETRUL DE AMELIORARE

BUDA VASLUI SI PROBLEMELE CE SE CER REZOLVATE

3.1. Metoda de cartare adoptata

Scopul cartarii: alcatuirea unor grupe operative de teren pentru care se adopta o solutie de interventie in teren.

Metoda de cartare folosita pentru cartarea terenurilor din perimetrul de ameliorare Buda Vaslui este metoda stationala si unitara. Criteriile luate in considerare de metoda amintita sunt:

natura degradarii si categoria de teren degradat.

pozitia fitoclimatului in care se gaseste perimetrul

fizionomia terenurilor

conditiile de sol.

Primele 3 criterii indica specificul ecologic, iar ultimele 2 indica potentialul productiv.

Metoda delimiteaza urmatoarele unitati taxonomice: clasa, seria, subclasa, grupa si tipul de terenuri degradate si unitatea stationala.

In perimetrul de ameliorare Buda Vaslui s-au identificat urmatoarele clase:

I – terenuri erodate

II – rapi si taluzuri

III – terenuri fugitive afectate de alunecare.

3.2. Separarea, descrierea si caracterizarea unitatilor stationale din perimetrul de ameliorare

In perimetrul de ameliorare Buda Vaslui Au fost identificate 7 unitati stationale.

Modul de delimitare si notare

Pe plan unitatile stationale identificate s-au notat cu cifre arabe de la 1 la 7 iar simbolizarea formelor de teren degradat din perimetru s-au facut cu litere mari ti cifre arabe indici(E₁, E₂, E₃, R, A₁, Dp)

Descrierea si caracterizarea unitatilor stationale identificate.

3.3. Stabilirea si caracterizarea tipurilor stationale din perimetru:

In perimetrul de ameliorare Buda Vaslui s-au identificat urmatoarele tipuri sationale, a caror grupare si mod de notare sunt prezentate in tabelul urmator:

In raport cu panta, in cadrul tipurilor stationale prezentate, se pot diferentie 3 subtipuri:

Subtipul 1 , cu panta <20%

Subtipul 2 , cu panta20-60%

Subtipul 3, cu panta>60%

Astfel pentru tipul stational T₁, suprafata-au identificat urmatoarele subtipuri:

T₁’ 8,6ha in unitatile 1, 2 si 5.

T₁” 4,2ha in unitatile 2 si 5

T₁’’’ 2,6ha in unitatile 2 si 5

Terenurile din tipul stational T₂, se incadreaza in subtipul al doilea , cu pante intre 20-60%; in tipul stational T₄, suprafata-au identificat urmatoarele subtipuri:

T₄’ 2,2 ha in unitatea.

T₄” 1,8 ha in unitatea.

T₄’’’ 0,7 ha in unitatea.

CAP. IV. SOLUTIA TEHNICA DE AMELIORARE A TERENURILOR

DEGRADATE DIN PERIMETRUL DE AMELIORARE BUDA VASLUI

4.1.Complexul de masuri ameliorative

Adoptarea unui complex de masuri si lucrari ameliorative este impusa de aplicarea principiului ameliorarii integrale si durabile a terenurilor si decurge din multitudinea obiectivelor si problemelor ce se cer rezolvate.

Componentele complexului ameliorativ sunt urmatoarele:

adunat pietre si bolovani care vor fi folosite ulterior la banchete, consolidarea versantilor, a rapelor si taluzurilor, prin realizarea de terase.

Consolidarea si stabilizarea versantilor.

Pregatirea solului in vetre.

Efectuarea de garnisaje in partea superioara de formare a ravenei

Amendarea solurilor acide.

Lucrari de impadurire

Restrictii de exploatare.

Paza, lucrari de avertizare si imprejmuire

Intre masurile ce decurg din din analiza locala a situatiilor concrete din perimetrul de ameliorare exista o legatura directa. Astfel pentru corectarea reactiei solului, in complexul ameliorativ se executa lucrari de amendare a solurilor acide.

Prin aplicarea acestui complex ameliorativ se urmareste rezolvarea tuturor problemelor existente in perimetru.

Complexul ameliorativ cuprinde atat masurile cat si lucrarile ameliorative

a.       Masurile ameliorative se refera la perimetrul de ameliorare Buda Vaslui si urmaresc limitarea extinderii sau reactivarii proceselor de degradare. Aceste masuri cuprind: restrictii de folosinta, reguli de exploatare a terenurilor, masuri de paza si propaganda. Paza va fi executata de catre padurarul in cantonul caruia se situeaza perimetrul, iar masurile de propaganda cuprind actiuni de sensibilizare a populatiei locale si lucrari de montare a unor placute de avertizare.

b.      Lucrarile ameliorative sunt interventii tehnice ce se refera exclusiv la perimetrul de    ameliorare Buda Vaslui si urmaresc refacerea si valorificarea terenurilor degradate, ele grupandu-se in 4 categorii dupa cum urmeaza:

Lucrari fitoameliorative – lucrari de impadurire.

Lucrari de pregatire si ameliorarea solului –lucrari de pregatire in vetre, lucrari de fertilizare si amendare.

Lucrari de amenajare a terenurilor.

Lucrari de imprejmuire – gard de sarma ghimpata dublat de gard viu.

4.2. Localizarea si volumul lucrarilor ameliorative propuse

In proiectarea complexului ameliorativ trebuie sa se tina seama de caracterul si amploarea interventiilor pentru realizarea unui ansamblu ieftin si eficient si pentru localizarea si esalonarea judicioasa a complexului ameliorativ.

In functie de particularitatile locale si de amploarea procesului de degradare, fiecare suprafata necesita anumite lucrari, fiecare lucrare afectand un proces diferit din aceasta suprafata.

Lucrarile efectuate sunt prezentate in tabelul urmator:

Tab. 4.2.1.

4.3. Detalierea solutiilor tehnice

4.3.1. Detalii tehnice si tehnologice privind lucrarile de impadurire

a)      Suprafata impadurita si rolul culturilor forestiere create.

Suprafata efectiva de impadurit din perimetrul de ameliorare Buda Vaslui este de 28,9 ha, ceea ce reprezinta 99% din suprafata preimetrului.

Culturile forestiere ce se instaleaza au un rol mixt, de protectie si productie. Rolul protector se manifesta in primul rand asupra solului, dar si asupra apelor.

Culturile forestiere regularizeaza scurgerea pluviala, stabilizeaza, reface si valorifica terenurile degradate. Rolul productiv consta in obtinerea unor produse preliminarii (lemn de foc, araci, rasina, fructe de padure …etc.)

b) Specii, formule si tehnici de impadurire

Pentru o reusita deplina a lucrarilor de impadurire, trebuie acordata o mare importanta alegerii speciilor de impadurire, specii ce vor trebui sa fie compatibile cu conditiile stationale din perimetru, dar si cu zona si subzona de vegetatie in care se situeaza.

Principalul criteriu in alegerea speciilor este cel stational, alaturi de cel ecologic. Avand in vedere cerintele ecologice ale speciilor , suprafata-au ales pentru impadurirea perimetrul de ameliorare Buda Vaslui acele specii care satisfac cerintele de protectie si productie propus: Pin silvestru, Catina alba, Mojdrean, Stejar rosu.

Formulele de impadurire s-au stabilit pe tipuri de statiuni astfel:

T₁ – 70%Pis 15%Ca 15%Mj

T₂ – 80%Pis 20%Ca

T₃ – 60%Ca 30%Pis 10%Mj

T₄ – 60%Str 30%Pis 10%Mj

Schemele de impadurire, care redau modul de asociere al speciilor si modul de dispunere al puietilor sunt stabilite pe tipuri de statiune dupa cum urmeaza: in T₁, T₂ si T₄ amestec intim, iar in T₃ in cordon.

Pentru atingerea scopului ameliorativ propus, este necesara adoptarea unei tehnici de lucru corespunzatoare, care sa asigure reusita instalarii culturilor cat mai repede. Din acest considerent, pentru perimetrul de ameliorare Buda Vaslui, s-a adoptat plantarea in gropi de 30x30x30cm pe terenuri pregatite si de 40x40x30cm pe terenuri nepregatite.

Detalii tehnice privind impaduririle pe tipuri de statiuni:

Tab. 4.3.1.1.

Pe terenurile corespunzatoare tipului T₃, datorita carentelor de nutritie accentuate, se va face o fertilizare locala cu pamant de imprumut, la groapa de plantare.

In unitatile stationale corespunzatoare tipului T₁ este necesara amendarea cu filer de calcar pentru corectarea reactiei solului.

Terenurile care datorita pantei accentuate, expozitiei insorite, dar mai ales eroziunii, nu pot retine apa, vor fi amenajate corespunzatori prin terase: se vor amenaja terase simple sau sprijinite pe terenuri cu eroziune puternica si foarte puternica.

Puietii se vor instala la o desime de 5000 puieti/ha la tipurile T₁ si T₄ cu o desime de 6700/ha, la tipul T₂ si o desime de 13400/ha in tipul T_3.

b)      Completarea si intretinerea culturilor.

Dupa instalarea culturilor se trece la receptia tehnico-financiara lucrarilor, prin care se va verifica suprafata impadurita, numarul de puieti la ha si masura in care au fost respectate conditiile impuse de instalare.

In perioada de instalare si pana la reusita definitiva a culturilor se procedeaza la un control anual al impaduririlor, care se executa toamna (septembrie- octombrie), operatie ce presupune realizarea unor suprafate de proba circulare ce vor insuma minim 4% din suprafata impadurita, in care se inventariaza si se examineaza calitatea fiecarui puiet.

Datorita faptului ca un numar de puieti dispar din diferite motive este necesara completarea culturilor forestiere instalate, necesitatea acestei operatii fiind stabilita cu ocazia controlului anual, in functie de proportia puietilor disparuti. Completarile se vor executa in primavara celui de-al doilea sau al treilea an , in anumite procente preliminarii, in functie de zona fitoclimatica, relief, speciile utilizate si tehnica adoptata.

Lucrarile de intretinere a culturilor au ca scop asigurarea permanenta a unor conditii cat mai bune posibil de vegetatie, de crestere si de dezvoltare a puietilor.

Se vor avea in vedere revizuiri (incaltarea puietilor desosati, acoperirea cu pamant a radacinilor descoperite de eroziune, despotmolirea puietilor …etc.), mobilizari si descoplesiri.

Lucrari de completare si intretinere

Tab.4.3.1.2.

In tipul stational T₁, procentul de completari este 30%, deoarece s-a lucrat in conditii moderate.

In tipurile stationale T₂ ,T₃ si T₄ conditiile de vegetatie fiind mai grele, procentul de completari este 40% din suprafata, tinandu-se cont de speciile folosite.

Lucrarile de intretinere stabilite dupa speciile de baza din cultura si conditiile de lucru existente in suprafetele respective au fost esalonate astfel: in T₁ se vor executa 13 lucrari in 4 ani, in tipul T₂ se vor executa 14 lucrari in 5 ani, in T₃ 8 lucrari in 5 ani, iar in T₄ 16 lucrari in 5 ani.

4.3.2. Lucrari de pregatire si ameliorare a solului

4.3.2.1. Lucrari de pregatire a solului.

Lucrarile de pregatire a solului constau in amenajarea acestuia in vetre. Pregatirea in vetre se face pe terenurile cu eroziune moderata si puternica acolo unde panta terenului este mai mica de 20%. In cazul perimetrului studiat se vor executa pe o suprafata de 19 ha (64%) si o desime de 5000 puieti/ha.

Lucrarile de pregatire a solului au rolul de a adapta conditiile existente instalarii culturilor.

Pregatirea solului se face localizat, in vetre, la locul de plantare. Aceasta operatie se face simultan cu lucrarile de mobilizare a solului si constituie prima faza a operatiei de plantare.

Vetrele sunt suprafete de 60x80cm si se vor amplasa cu o usoara contrapanta pentru evitarea scurgerii apei ce ar putea duce la spalarea solului de pe vetre. Vetrele se executa cu sapa iar la centru se realizeaza groapa de plantare.

4.3.2.2. Lucrari de fertilizare

In perimetrul de ameliorare Buda Vaslui suprafata pe care se executa lucrari de fertilizare cu pamant vegetal este de 9.3ha, desimea fiind de 6700 puieti /ha pentru tipul T₂ si de 13400puieti /ha pentru tipul T_3.

Pentru perimetrul studiat se adopta fertilizarea cu pamant vegetal, care se aplica local la groapa de plantare. Pentru a nu fi nevoie de ingrasaminte chimice este necesar ca pamantul folosit sa contina min 15% humus mull.

Fertilizarea cu pamant vegetal are rolul de a suplini insuficientele solului, in cazul terenurilor foarte puternic erodate, nefiind posibila plantarea, fara aceasta operatie, dar si de a suplimenta carentele solului in substante nutritive.

Modul de realizare a lucrarilor consta in transportul pamantului vegetal la baza versantului cu remorca, iar de aici cu targa sau cu galeata pana la groapa de plantare. Doza de administrare este de 10 dm³ / groapa de plantare, deci este o fertilizare partiala.

Tehnologia de lucru presupune acoperirea radacinilor cu pamant vegetal, tasandu-lei la inceput cu pumnul si apoi cu piciorul pentru realizarea contactului intim intre radacina si sol.

Desi aceste lucrari sunt foarte costisitoare ele sunt absolut necesare pentru obtinerea unui procent cat mai ridicat de prindere a puietilor.

4.3.2.3. Lucrari de amendare

in perimetrul de ameliorare Buda Vaslui, suprafata pe care se realizeaza amendarea solului cu filer de calcar este de 23,8ha.

Amendarea se face cu filer de calcar pe terenuri cu eroziune moderata si puternica. Lucrarile de amendare au ca scop corectarea reactiei solului, care in cazul de fata este pH=5

Amendarea se face partial in vetre, iar doza de administrare este de1,25kg/vatra.

Tehnologia de lucru presupune incorporarea la cca 20 cm adancime a filerului de calcar.

4.3.3. Detalierea lucrarilor de consolidare a terenurilor

4.3.3.1. Terase simple

In perimetrul de ameliorare Buda Vaslui, terasele simple se executa pe 19,5ha. Aceste lucrari se executa pe terenurile moderat erodate si puternic erodate unde panta terenului este intre 20%-60%, adica in subtipul T₁.

In cazul studiat s-a optat pentru terase continui.

Lucrarile de terasare se vor executa dupa curbele de nivel, sub forma de randuri continui, avand rolul de a sprijini puietii in primii 3 ani de la impadurire, de a fragmenta scurgerea si de a retine apa si materialele care se rostogolesc de pe versanti.

Modul de dispunere al teraselor trebuie sa se coreleze cu distanta intre puieti. Avand in vedere ca in cazul subtipului T₁ schema de plantat este 2x1m, iar distanta dintre terase este de 4m.

Elementele dimensionale adoptate sunt:

platforma terasei de 1m.

Taluzul de debleu cu inclinarea de 60⁰.

Taluzul de rambleu cu inclinarea de 45⁰

inclinarea platformei : 5⁰-10⁰ in contrapanta.

Tehnologia de executie: se fixeaza terasele ti se materializeaza pa teren cu tarusi. Platforma se executa prin preluarea pamantului din debleu si dispunerea lui in rambleu. Dupa aceasta, platforma se niveleaza asigurandu-i o inclinare de 5-10⁰ si de asemenea se finiseaza taluzurile la inclinarile recomandate. Gropile de plantare se executa pe terase si intre terase.

Terasele se executa manual, de regula toamna, urmand ca primavara, urmand ca in primavara anului urmator (in care se face plantarea) sa se revina cu lucrari de reparatii.

Executia acestor lucrari este neaparat necesara pentru impiedicarea procesului de eroziune din terenurile cu E₁,E₂,E₃, asigurand in acest fel conditii bune de instalare si dezvoltare a puietilor.

4.3.3.2. Terase sprijinite pe gardulete

In perimetrul de ameliorare Buda Vaslui aceste lucrari s-au proiectat a fi executate pe 2,3ha. Terasele spijinte de gardulete se executa intrerupt sub forma de solzi, ele executandu-se pe terenuri cu pante foarte mari, instabile, cu eroziune foarte puternica.

Ca si terasele simple, au rol de a reduce scurgerea pluviala, de a retine apa si materialele surpate , de a consolida versantul si de a sustine puietii instalati.

Terasele se dispun in siruri cu distante intre randurile de solzi de 6 m, iar lungimea unui solz este de 6 m.

Elemente constructive:

platforma cu o latime de 0,5m

taluzul de debleu cu inclinarea de 60⁰

inaltimea garduletului de 0,3m

Garduletele sunt confectionate din impletituri de nuiele, executate din pari de 1,0 m lungime si 5-7 cm diametru, batuti in pamant pana la 70 cm, la distanta de 0,5 m unul de altul. Se folosesc tarusi de pin, stejar, anin, precum si nuiele de salcie, anin, carpen, dar si sarma si cuie.

Tehnologia de executie: consta in fixarea traseului, saparea unei terase cu latimea de 40 cm in lungul careia se vor bate parii. Apoi se realizeaza impletiturile de nuiele, saparea platformei, finisarea lucrarilor si acoperirea cu pamant batatorit a piciorului garduletului.

Necesitatea realizarii unor astfel de lucrari rezulta din conditiile foarte grele de vegetatie, cu pante mari, si cu sol superficial sau inexistent. Lucrarile se justifica prin protectia ce o ofera puietilor timp de    5-6ani.

4.3.3.3. Garnisajele

In perimetrul de ameliorare Buda Vaslui se executa garnisaje in tipul T₃, pe o suprafata de 12000m² ceea ce reprezinta 75% din intrandul in ravena.

Aceasta operatie reprezinta lucrari de consolidare a obarsiilor fagaselor torentiale si constau in saltele de craci sau alte materiale cu grosimea de 0 -0,5 m, asezate pe suprafata de consolidat.

Salteaua de garnisaje se fixeaza cu gardulete sau cu longrine transversale prinse de pari batuti in pamant la adancimea de 1m.

4.3.3.4. Ziduri de sprijin

Lucrarile de refacere a sprijinului lateral se realizeaza pe 1/3 din lungimea malului pe care se sprijina versantul cu terenuri alunecatoare din unitatea stationala 6, afectata procese de deplasare gravitationala a terenurilor.

Lucrarile de refacere a sprijinului lateral se realizeaza cu ajutorul stalpilor de beton , sau a sinelor de cale ferata prin care masa instabila de sol este legata de suportul stabil.

Interes deosebit prezinta zidurile de sprijin prin care se reface reazemul lateral. Zidurile de sprijin sunt reazeme artificiale executate din zidarie de piatra cu mortar de ciment sau beton.

4.3.4. Detalierea lucrarilor de imprejmuire

In perimetrul de ameliorare Buda Vaslui, lungimea efectiva de imprejmuit este de 2125 m, ceea ce reprezinta perimetrul suprafetei studiate.

Imprejumuirea se va realiza cu gard de sama ghimpata pe 5 randuri, dublat de un gard viu pe 2 randuri.

Rolul imprejmuirii este de a proteja perimetrul impotriva animalelor domestice si salbatice, precum si a oamenilor, care ar putea determina daune.

Imprejmuirea cu gard de sarma se executa din bulumaci de lemn de foioase (stejar, gorun, salcam ) sau de rasinoase (pin), cu diametrul de 12-15 cm. lungimea de 2.20m. se ingroapa 0,70 m si se dispun la 2.5m unul de altul.

La capatul care se ingroapa, bulumacii se carbonizeaza prin ardere superficiala pentru a evita putrezirea lor.

Gardul viu se realizeaza din puieti de maces si va fi alcatuit din 2 randuri la dispozitivul de lucru 0,25x0,25m.

Tehnologia de executie: consta in materializarea pe teren, plantarea bulumacilor, intinderea a 5 randuri de sarma ghimpata, care se prinde de bulumaci cu cuie speciale; gardul se intareste cu contrafise din 10 in 10 bulumaci si la colturi; in spatele gardului din sarma se planteaza gardul viu pe 2 randuri.

Materiale necesare: bulumaci, comtrafise, cuie, sarma ghimpata si puieti

4.4. Breviar de calcule privind solutia tehnica

4.4.1. Calcule referitoare la lucrarile de impadurire

a)      Calculul numarului de puieti plantati pentru instalarea si completarea culturilor forestiere

Tabel pentru calculul necesarului de puieti

Numarul total de puieti este de 289210 din care:

211900 puieti plantati in culturi masive

77310 puieti plantati la completari

In culturi masive:

foioase: 115670 bucati

rasinoase: 96230 bucati.

Puieti

obisnuiti:289210 bucati

b)     Calculul numarului de puieti plantati in gardul viu

Numarul total de puieti din gardul viu se calculeaza cu formula:

N=L*r/d(1+Pc/100)

N=27625 puieti

L lungimea gardului (2125m)

r numarul de randuri (2)

d distanta dintre puieti pe rand (0.2m)

Pc procent de completare (30%)

c)      Calculul suprafetei de intretinut

Calculul suprafetei de intretinut

Tab.4.4.1.2.

4.4.2. Calcule referitoare la lucrarile de pregatire si ameliorarea solului

a)      - Calculul numarului de vetre si a suprafetei pregatite in vetre

N=S*5000=8,4*5000=42000

Suprafata vatra = 0,48m²=0,000048ha

Suprafata reala = 2,016ha.

b)     – Calculul cantitatii de pamant vegetal

Pv=n*S*d_p

n- numarul de puieti la ha

S- suprafata fertilizata.

d_p- doza la groapa de plantare

Pv= 105190*10dm³= 1051900dm³

Pv =105,19m³

c)      – calculul cantitatii de amendament

Am=d_v*n*S

d_v – doza la vatra

n- numarul de puieti la ha

S- suprafata amendata

Am=119000*1,25kg/vatra=148750kg

Am =148750kg

4.4.3. calcule referitoare la lucrarile de amenajarea terenurilor

a)      – Calculul cantitatii de pietre si bolovani rezultata din lucrarea de curatire a terenurilor:

V=suprafata de curatat (ha)*coeficient(100m³/ha)

V=550m³

b)     – Calculul lungimii teraselor simple continui

L_TS=10000/d*S

d – distanta dintre randuri (4m)

S – suprafata pe care se executa terase simple (19,5ha)

L_TS=48750m.

c)      - Calculul lungimii teraselor sprijinite de gardulete

L_Tg=10000*Suprafata*l /d₁*d₂

d₁=3m

d₂=8m

l=5m

L_Tg= 4791.6m

Calculul consumului de nuiele

C= L_Tg*h *0,06125

C= 88.5mst

h=0,3m

S – suprafata pe care se executa gardulete

d₁– distanta dintre 2 siruri de gardulete

d₂– distanta dintre mijloacele a 2 tronsoane

l – lungimea unui tronson(5m)

(mst/m²) – consumul specific de nuiele.

d)     – Calculul arocamentelor zidite

V=(1+2)*2/2*1ml*0,9*125=337.5 m³ piatra

latimea la coronament : 1m

latimea la baza: 2m

inaltime: 2m

factor de compensare a spatiilor libere dintre pietre.

Lungimea pe care se executa aceste lucrari este de 125m.

Intreaga cantitate de pietre provine din piatra stransa din perimetru.

e)      – Lucrari de nivelare – modelare

Lucrarile de nivelare – modelare sunt efectuate manual cu sapa.

Suprafata efectiva de 2.4 ha=24000m²=240ari

f)       – Calculul garnisajelor

Vol de craci = Suprafata*0,410=98,4 (mst)

Vol de pat=Suprafata*0,002=0,48m³

Vol de lombline=Suprafata*0,004=96 m³

Vol de cuie =Suprafata*0,02=4,8kg

CAP. 5 ORGANIZAREA SI ESALONAREA LUCRARILOR

5.1. Lista cantitatilor de lucrari propuse

Este vorba despre un deviz cantitativ ce reda cuantumul lucrarilor ce vor fi executate in perimetrul de ameliorare Buda Vaslui. Serveste la planificarea lucrarilor, la evaluarea costurilor, la stabilirea necesarului de forta de munca si de materiale.

Lucrari propuse

Tab. 5.1.1.

5.2. Esalonarea lucrarilor propriuzise

Lucrarile propuse a se executa in perimetrul de ameliorare Buda Vaslui vor incepe in anul 2003, si se vor desfasura pe o perioada de 6 ani, terminandu-se in 2008.

In primul an se vor executa toate lucrarile ce preced si sustin instalarea culturilor forestiere, realizarea acestora, cat si lucrarile de asigurare a linistii in perimetru. In al 2-lea an se vor executa lucrari de completare a culturilor forestiere, iar cele de intretinere se executa pe intreaga perioada 2003 – 2008.

Planul de esalonare al lucrarilor.Tab.

5.3. Elemente de organizarea a executiei lucrarilor

Lucrarile de ameliorare din perimetrul de ameliorare Buda Vaslui se vor executa in regie, fara licitatie, de catre OS Vaslui.

Recoltarea fortei de munca se va face de pe raza localitatilor apropiate, iar numarul de muncitori in anul de varf (2003) este 76 de muncitori ceea ce reprezinta 2 muncitori pentru un ha inpadurita.

Materialele necesare se vor procura de pe raza O.S.Vaslui, puietii din pepinierele proprii, materialul lemnos de pe raza U.P. in care se afla perimetrul, ca si pamantul vegetal.

Modul de organizare a muncii se va face in echipe de 4 muncitori, formandu-se 19 echipe.

In ceea ce priveste constructiile si dotarile recomandate pe santier, sunt prevazute adaposturi pentru unelte si materiale si o ghetarie pentru puieti. Accesibilitatea si apropierea de localitatile din zona nu necesita drumuri speciale sau baraci pentru muncitori.

CAP. 6. COSTUL LUCRARILOR, INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI

6.1. EVALUAREA COSTULUI LUCRARILOR.

Aceasta lucrare s-a facut aproximativ, pe baza unor indici de cost.

Devizul lucrarilor

6.2. Principalii indicatori tehnico - economici ai investitiei

Valoarea totala a investitiei: 4517894947 lei.

Suprafata ameliorata: 30,2ha.

Investitia specifica 149599170 lei/ha.

Durata de realizarea a investitiei 6 ani.

CUPRINS

Tema proiectului p

Fisa cu date generale p

Cap. I Caracterizarea perimetrul de ameliorare Barcut 3 p

1.1 Pozitia geografica si situatia administrativa a perimetrului p

1.2 Conditii geografice p

1.3 Conditii geomorfologice p

1.4. Conditii climatice p

1.5. Conditii hidrografice si hidrologice p

1.6. Conditii pedologice p

1.7. Conditii fitogeografice p

1.8. Conditii economico-geografice p

CAP.    II CARACTERIZAREA PERIMETRULUI DE AMELIORARE BUDA VASLUI

SUB RAPORTUL DEGRADARII.NECESITATEA SI OPORTUNITATEA INVESTITIEI    p

2.1.Predispozitia terenului din perimetru la degradare

si modul de declansare a proceselor de degradare. p

2.2 Natura si amploarea proceselor de degradare p

2.3. Necesitatea si oportunitatea investitiei p

2.4. Lucrari efectuate in trecut in perimetrul de ameliorare    p

CAP. III. CARTAREA TERENURILOR DIN PERIMETRUL DE AMELIORARE SI

PROBLEMELE CE SE CER REZOLVATE p

3.1. Metoda de cartare adoptata p

3.3. Stabilirea si caracterizarea tipurilor stationale din perimetru: p

CAP. IV. SOLUTIA TEHNICA DE AMELIORARE A TERENURILOR DEGRADATE DINERIMETRUL DE AMELIORARE p

4.1.Complexul de masuri ameliorative p

4.2. Localizarea si volumul lucrarilor ameliorative propuse    p

4.3. Detalierea solutiilor tehnice p

4.3.1. Detalii tehnice si tehnologice privind lucrarile de impadurire p

4.3.2. Lucrari de pregatire si ameliorare a solului p

4.3.2.1. Lucrari de pregatire a solului. p

4.3.2.2. Lucrari de fertilizare p

4.3.2.3. Lucrari de amendare p

4.3.3. Detalierea lucrarilor de consolidare a terenurilor p

4.3.3.1. Terase simple p

4.3.3.2. Terase sprijinite pe gardulete p

4.3.3.3. Garnisajele p

4.3.3.4. Ziduri de sprijin p

4.3.4. Detalierea lucrarilor de imprejmuire p

4.4. Breviar de calcule privind solutia tehnica p

4.4.1. Calcule referitoare la lucrarile de impadurire p

4.4.2. Calcule referitoare la lucrarile de pregatire si ameliorarea solului p

4.4.3. calcule referitoare la lucrarile de amenajarea terenurilor p

CAP. 5 ORGANIZAREA SI ESALONAREA LUCRARILOR p

5.1. Lista cantitatilor de lucrari propuse p

5.2. Esalonarea lucrarilor propriuzise p

5.3. Elemente de organizarea a executiei lucrarilor p

CAP. 6. COSTUL LUCRARILOR, INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI p

6.1. Evaluarea costului lucrarilor. p

6.2. Principalii indicatori tehnico - economici ai investitiei p