ALTE DOCUMENTE |
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj-Napoca
PROIECT
PEPINIERE SILVICE
Tema proiectului: Planul decenal de instalare artificiala a padurii in cadrul unitatii de studiu U.P. VII Sard prevede regenerarea anuala a unei suprafete de 220ha. Centralizand toate compoziti 626e46g ile de regenerare stabilite pentru fiecare teren care face parte obiectul impaduririi rezulta urmatoarea compozitie generala de impadurire: 20% Molid, 10% Larice, 10% Brad, 10% Paltin de munte, 20% Gorun, 10% Cires salbatic, 10% Frasin,10% Tei.
Pentru a asigura necesarul de puieti la nivelul ocolului silvic se propune infiintarea unei pepiniere mixte (rasinoase si foioase).
Pornind de la datele precizate se va intocmi proiectul de executie a unei pepiniere silvice ce va cuprinde:
Capitolul 1: Descrierea generala a unitatii de studiu
Capitolul 2: Tabelul tehnologiei de productie a puietilor
Tabelul calculului necesarului de puieti
Capitolul 3: Tabelul calculului suprafetelor efective, necesarul
anual pe specii
CAPITOLUL 1
Descrierea generala a unitatii de studiu
1. Descriere geomorfologica
Din punct de vedere geomorfologic U.P. VII Sard face parte din Tinutul Piemonturilor si Subcarpatilor interni ai Transilvaniei , Districtul Piemontului Somesan, zona dealurilor si colinelor din partea vestica a Podisului Transilvaniei si anume zona dealurilor de tip Somes caracterizate printr-o asociatie complexa de dealuri si muscele, dezvoltare pe o structura monoclinala, slab cutata si relief erozivostructural.
Formele geomorfologice predominante sunt versatii plani si ondulati, cu pante usoare, moderate, rareori repezi.
Altitudine minima a unitatii de productie este de 380m (17B), iar cea maxima 650m (67B).
Cele trei tipuri de expozitii sunt aproape in mod egal raspandite.
Repartitia arboretelor in functie de altitudine, inclinare si expozitie este redata in tabelul urmator:
Se constata ca cea mai mare parte a fondului forestier beneficiaza de conditii geomorfologice favorabile dezvoltarii unei specii valoroase din punct de vedere economic si ecologic.
2. Hidrologie
Reteaua hidrologica este relativ bogata si este reprezentata prin vai distincte, cu directia generala se scurgere nord-sud.
Vaile mai importante sunt V.Ursului. V.Cornistiului si V.Mihaestiului care au aflueti V.Sardului, V.Vasilichii si V.Fanetelor. Aceste vai sunt colectate de valea Nadasului afluent al Somesului Mic.
3. Climatologia
Dupa raionarea climatica intocmita de St. M. Stoenescu, unitatea de productie VII Sard este situata in Tinutul climatic al Podisului Transilvaniei (I B’p) in care:
*-I-clima continentala moderata B’-clima de dealuri, p- clima de padure
Dupa Koopen, se incadreaza in provincia climatica Dfbx care se caracterizeaza prin climat ploios, cu ierni reci, ci precipitatii tot timpul anului, cu temperaturi sub 22 grade in cea mai calda luna a anului, cu maxim de precipitatii la sfarsitul primaverii si minimum de ploaie si zapada la sfarsitul iernii. Datele confirma o clima moderata, lipsesc intervalele de uscaciune si seceta excesiva in timpul verii, precum si gerurile intense si persistente iarna.Teritoriul unitatii de productie ofera conditii favorabile dezvoltarii gorunului, cerului si unor specii de amestec cu paltinul frasinul, teiul. Vanturile mai frecvente sunt cele din V, NV care nu produc decat foarte rar doboraturi de vant. Acestea afecteaza, in general, arborii cu vitalitate slaba sau pe cei din microstatiuni cu apa in exces.
CAPITOLUL 2
1.Tabelul tehnologiei de productie a puietilor
Nr. crt. |
Categorii de specii |
Tehnologie de lucru |
Talia puietilor |
Simbol |
RASINOASE |
a. Solar-repicaj |
mica(semimijlocie) |
I a1 |
|
mijlocie |
I a2 |
|||
b. Semanaturi in camp |
mica |
I b1 |
||
mijlocie |
I b2 |
|||
FOIOASE |
a. Semanaturi in camp |
mica(semimijlocie) |
II c1 |
|
mijlocie |
II c2 |
|||
b. Butasiri in camp |
mica(semimijlocie) |
II d1 |
||
mijlocie |
II d2 |
2. Tabelul calculului necesarului de puieti
Nr. Crt |
Specii din complexul de impadurire |
Ponderea speciilor in complexul de impadurire |
Suprafata anuala totala de impadurire (ha) |
Suprafata anuala de impadurire pe specii (ha) |
Desimea de plante (nr puieti/ha) |
Necesarul anual de puieti (buc) |
Mo | ||||||
La | ||||||
Br | ||||||
Pam | ||||||
Go | ||||||
Ci | ||||||
Fr | ||||||
Te |
|
CAPITOLUL 3
Tabelul calculului suprafetelor efective, necesarul
anual pe specii
Nr. Crt. |
Tehnologia (COD) |
Sectia de cultura |
Specia |
N (buc) |
n buc/m2 buc/ha |
V ani |
C ani |
A ani |
Suprafata necesara m2/ha |
Total |
I a1 |
SOLAR |
Mo. | ||||||||
Br. |
147 |
|||||||||
La. |
81.6 |
|||||||||
I a2 |
REPICAJ |
Mo. | ||||||||
Br. | ||||||||||
La. | ||||||||||
II c1 |
SEMANAT IN CAMP |
Go. | ||||||||
Pam. | ||||||||||
Ci. | ||||||||||
Fr. | ||||||||||
Te. |
Anexa 1
Indici de productie –solar Mo-1400/m2; Br 1000p/m2; :La 900p/m2
Indici productie- repicaj Mo 750.000p/ha; Br 750.000p/ha, La 640.000p/ha
Indici productie -semanaturi in camp Go 350.000/ha, Pam, Ci, Fr, Te
300.000p/ha
Varsta puietilor -solar-1 an; repicaj-Mo 2 ani; Br.-3 ani
Varsta puietilor –semanaturi in camp Go 2ani, Ci, Fr, Te. Pam – 1 an
p-puieti
N-necesar anual pe specii
n-indicele de productie
V- varsta puietilor
c-ciclul de productie pe suprafata de cultura
a- ciclul de ameliorare
S= N*V/n (1+a/c)
|