FINANTAREA IN SISTEMUL DE ASIGURARI SOCIALE DE STAT SI PRIVATE REALITATI SI PERSPECTIVE

FINANŢAREA ĪN SISTEMUL DE ASIGURĂRI SOCIALE DE STAT sI PRIVATE REALITĂŢI sI PERSPECTIVE

5.1 Aspecte introductive

Riscurile sociale, sub diferite forme si manifestari, au existat si vor exista mereu. Filosofia statului bunastarii sociale se centreaza pe ideea de "risc" si de "īmpartire" a riscului īntre membrii societatii. Existenta riscurilor este, deseori, sinonima cu producerea unor prejudicii sau unor pagube.

Īn practica sociala, posibilele prejudicii sunt definite si īn perspectiva prevenirii si dezvoltarii mijloacelor care sa ofere posibilitati de interventie pentru diminuarea respectiv reducerea riscurilor sociale.

Dobāndirea calitatii de asigurat si dreptul de protectie, este legata , de regula, de unele conditii, printre care si plata unor contributii de asigurari sociale.

Totalitatea contributiilor de asigurari sociale destinate acoperirii riscurilor, se constituie īn fondul de asigurari sociale. Fondul de asigurari sociale constituie o pondere īnsemnata īn cadrul fondurilor sociale de consum. Cheltuielile efectuate din aceste fonduri sunt numite, de regula, cheltuieli sociale. Fiind o categorie economica, fondurile sociale de consum cuprind acea parte a produsului intern brut creat īn procesul muncii, care se socializeaza, constituindu-se īn fonduri destinate satisfacerii nevoilor de importanta sociala ale populatiei sau ale reproductiei fortei de munca.

Pentru īndeplinirea dezideratelor sale sistemul de asigurari sociale trebuie, īn primul rānd, sa prezinte o puternica garantie. Īn acest sens, fiecare sistem īsi creeaza propriile sale mijloace, privind modul de finantare (contributii sau impozite), tipul mecanismului (asigurare sau serviciu public), natura institutiilor (publice sau private), cu scop lucrativ sau nelucrativ.

Necorelarea veniturilor si cheltuielilor īn finantarea sistemelor de asigurari sociale poate crea anumite dezechilibre cu consecinte nefavorabile asupra economiei.

Sub aspect financiar, asigurarile sociale participa la repartitia unei parti din produsul intern brut, constit 22522d33w uind un mijloc de control asupra formarii, repartizarii si utilizarii acestuia, cānd se alimenteaza, se repartizeaza si utilizeaza fondurile asigurarilor sociale.

Fiecare tara are o politica nationala de asigurari sociale, care stabileste modalitatea īn care se realizeaza participarea la sistem, gama de prestatii precum si mecanismele de finantare a sistemului.

5.2 Modalitati de constituire a fondului de asigurari sociale

Fondurile de asigurari sociale se constituie, īn marea lor majoritate, avānd la baza doua principii:

- principiul repartitiei, ca expresie a solidaritatii dintre persoanele active si cele pensionate. Potrivit acestui principiu, populatia activa dintr-un moment dat furnizeaza (prin contributii) resursele necesare platii pensiilor la acel moment, īn timp ce generatiile viitoare vor trebui sa finanteze pensiile populatiei active de astazi; Punerea īn practica a acestei modalitati/metode de finantare, īn anii tranzitiei, a necesitat frecvente si substantiale modificari ale cotelor de contributie, ca urmare a schimbarilor structurale intervenite īn economia reala, precum si a configuratiei regimurilor de pensii;

- principiul capitalizarii, care promoveaza economisirea sistematica īntr-un cadru organizat sau individual, īn ritmuri proprii, īn scopul de a asigura īn perioada retragerii un venit regulat, realizat din valorificarea capitalului economisit.

Īn tarile dezvoltate cāt si īn Romānia este promovata politica īmbinarii celor doua principii, capitalizarea constituind o completare fireasca a sistemului repartitiei.

5.3. Finantarea sistemului de asigurari sociale de stat

5.3.1 Sursele de finantare

Sursele de finantare ale fondului de asigurari sociale se stabilesc īn diferite moduri de la o tara la alta, aceasta fiind īn spiritul Conventiei nr.102/1952 (numita si "Codul securitatii sociale") care, la rāndul sau, fusese precedata de o recomandare din 1944 asupra garantarii mijloacelor de existenta.

Conventia nr.102/1952 nu impune metode unitare de finantare, ci fixeaza doar dispozitii referitoare la repartizarea sarcinilor si prevede, īn general, protectia persoanelor cu venituri scazute. Astfel, unele regimuri de securitate sociala se axeaza pe finantarea din impozite (regimuri noncontributive), altele asigura finantarea din cotizatii varsate de lucratori si patroni, cu sau fara subventii de la stat (regimuri contributive).

Optimizarea finantarii securitatii sociale depinde de stabilirea combinatiei optime īntre aceste surse si metode, care sa corespunda cāt mai bine obiectivelor si conditiilor specifice ale fiecarui sistem.

Īn Romānia, atāt īn vechea legislatie, cāt si īn legislatia actuala, intrata īn vigoare īn aprilie 2001, finantarea sistemului de asigurari sociale de stat are la baza, principiul repartitiei īn regim contributiv cu posibilitati de subventionare.

Ponderea surselor de formare - veniturilor bugetului de asigurari sociale de stat se prezinta astfel:

Contributii pentru asigurari sociale de stat .......... ..... ...... ..........98,7

din care:

angajatori  .......... ..... ...... .......... ..... ...... ....................... 69,0

salariati si alte persoane asimilate .......... ..... ...... ............... .28,1

alte persoane asigurate  .......... ..... ...... .......... ..... ...... .. 1,0

persoanele aflate īn somaj .......... ..... ...... ............................. 0,6

Contributii pentru bilete de tratament si odihna .......... ..... ...... . 0,3

Īncasari din alte surse/alte venituri (recuperari debite provenite din pensii acordate necuvenit, recuperari debite din contributii datorate de agenti economici, sume neclarificate etc.) .......... ..... ...... .......... ..... ...... ................... 1,0

Fondul de asigurari sociale de stat, constituit, este utilizat, pentru finantarea urmatoarelor prestatii, a caror pondere īn totalul cheltuielilor se prezinta astfel (%):

- pensii de asigurari sociale de stat .......... ..... ...... ...................... 95,3

- ajutoare acordate asiguratilor si pensionarilor pentru decese

si proteze .................. .......... ..... ...... .......... ..... ...... ......... 0,3

- cheltuielile pentru trimiterea la tratament balnear si odihna .......... 1,4

- alte cheltuieli .......... ..... ...... .......... ..... ...... ........................3,0

3.2 Unele aspecte ale echilibrului financiar

Īn conditiile īn care pensiile actualilor pensionari sunt platite din contributiile actualilor angajati, nu este usor de mentinut un echilibru financiar, īntr-o situatie atāt de fragila, īn care numarul beneficiarilor este atāt de mare, iar numarul contribuabililor este atāt de mic, dupa cum se poate observa din evolutia raportului de dependenta pensionar/angajat īn perioada 1990-2006.

Raportul īntre numarul mediu de salariati si numarul mediu de pensionari de asigurari sociale de stat (rata de dependenta) īn anii 1990-2006 Nr.mediu salariati -mii-x) Nr.mediu pensionari -mii- xx) Rata de dependenta Sursa: x) Anuarul Statistic al Romāniei pe anii 2001 - 2006 si I.N.S.; xx) CNPAS.

Raportul īntre numarul mediu al salariatilor si numarul mediu al pensionarilor de asigurari sociale de stat (raportul de dependenta) īn anii 1990- 2006

Solutiile sunt limitate si nepopulare, iar guvernul le-a īncercat deja pe toate:

aplicarea unor taxe mai mari asupra contribuabililor (cresterea poverii fiscale);

scaderea valorii reale a pensiilor;

suplimentarea fondului de pensii cu subventii de la bugetul de stat.

Povara fiscala. Deteriorarea raportului de dependenta este reflectata clar īn evolutia contributiilor pentru asigurarile sociale. La īnceputul anilor '90, contributia era de 20% din salariul brut, dar īncercāndu-se obtinerea de noi resurse pentru un sistem de pensii aproape de colaps, procentul contributiei a crescut cu 15 puncte procentuale pāna īn 2002, dupa cum rezulta din datele prezentate īn tabelul urmator.

Contributiile la asigurarile sociale de stat (% din fondul total de salarii

lunare brute realizate) platite de angajatori īn perioada 1990-2006

Īncepānd cu data de 1 aprilie 2001, cota contributiei individuale de asigurari sociale, indiferent de conditiile de munca, a fost de:

- 11,7% īn anii 2001 si 2002;

- 9,5% din 2003 si pāna īn prezent.

Efectul direct este īmpovararea economiei deoarece aceste contributii, indiferent daca sunt suportate de angajat sau de angajator, ridica semnificativ costul muncii, ceea ce face Romānia mai putin atractiva pentru investitii si īncurajeaza dezvoltarea economiei informale.

Valoarea reala a pensiilor a scazut īn timp. Venitul pensionarilor este mai mic decāt īn 1990 indiferent de criteriul aplicat. Valoarea medie a pensiei (īn termeni reali) este de doar 59,7% fata de 1990, dar mai mare decāt minimul de 44,2% atins īn 1999. Daca luam īn calcul si rata de īnlocuire, adica raportul dintre pensia medie si salariul mediu, valoarea neta a unei pensii medii a scazut de la 51,1% din valoarea neta a salariului mediu īn 1990, la 33,5% īn anul 2005 si tendinta este īn continuare descendenta, care tinde catre 30 %.

Raportul dintre pensia medie neta de asigurari sociale de stat si salariul mediu net īn perioada 1996 - 2005

Sursa CNPAS

Procesul este explicabil deoarece indexarea pensiilor a urmat, īn principal, rata inflatiei, īn timp ce salariile au crescut mai repede, urmānd logica pietei cu alte variabile ca productivitatea, evolutia economica generala etc. Indiferent de motive, rezultatul este ca pensionarii au devenit mai saraci comparativ cu restul societatii.

Cresterea contributiei la asigurarile sociale de stat nu a fost suficienta pentru realizarea unor venituri, care sa permita mentinerea pensiilor reale la nivelul celor realizate īn luna octombrie 1990 (īnainte de liberalizarea preturilor), situatie care rezulta din dinamica nivelului real al pensiei medii de asigurari sociale de stat īn anii 1991 - 2005.

Evolutia nivelului real al pensiei medii de asigurari sociale de stat īn perioada 1991 - 2005

Situatia financiara a schemei de pensii a fost problematica īnca din 1990. Chiar daca totalul cheltuielilor pentru pensii reprezinta īn Romānia o parte mai mica din PIB (8 -10%) īn comparatie cu media EU25 (12,5%), ele sunt īnsa prea mari comparativ cu veniturile fondului. Fondul de pensii (īnainte de subventii) a avut deficite, īnca de la īnceput, iar īn anumiti ani deficitul a ajuns la peste 400 de milioane euro, adica mai mult de 0,8% din PIB. Singurii ani, cānd fondul a avut un rezultat final pozitiv au fost anii 2003 si 2004, ani īn care a primit o subventie semnificativa din bugetul de stat, dupa cum rezulta din datele privind evolutia din ultimii ani a executiei bugetului asigurarilor sociale de stat, prezentate īn tabelul urmator.

Evolutia executiei bugetului asigurarilor sociale de stat īn perioada

2001-2007

- mld.lei (ROL)

Evolutia demografica nu este favorabila pentru o echilibrare naturala a sistemului de pensii īn viitor. Din contra, previziunile demografice sunt īngrijoratoare. Estimarile demografice ale ONU arata ca grupa de vārsta de 65 + va reprezenta aproape o cincime (18,9%) din populatia Romāniei pāna īn 2030, comparativ cu 10,4% īn 1990 si 14,8% īn 2005. Adica, atunci cānd cea mai mare parte a copiilor nascuti īn explozia de natalitate, provocata de decretul lui Ceausescu din anul 1966, vor ajunge la vārsta pensionarii, tot atunci generatia, semnificativ mai putin numeroasa, de copii nascuti dupa 1990 va forma majoritatea contribuabililor pentru pensiile primilor. Romānia are nevoie de o interventie energica, singura alternativa care poate fi luata īn considerare, nu pentru a stopa scaderea populatiei, un obiectiv greu, daca nu chiar imposibil de realizat pe termen scurt si mediu, ci pentru a diminua degradarea structurilor viitoare a demograficului. Deci problema raportului dependentei de vārsta se va accentua, afectānd implicit sistemul de pensii.

Toate aceste elemente arata nevoia urgenta de reforma a sistemului de pensii, pentru ca situatia actuala este precara, iar previziunile sunt pesimiste.

Pentru a asigura, pe de o parte, un nivel decent al pensiilor, dar si sustenabilitatea schemei publice, ar putea fi luate īn consideratie, mai departe, īn procesul de reforma a sistemului, urmatoarele elemente:

- o impunere, prin cresterea conditionalitatii pentru pensionarea anticipata si prin stipularea unor penalitati mai severe la calculul pensiilor, īn cadrul schemelor anticipate. Īn acest context se cuvine sa subliniem faptul ca deschiderea pilonului privat de pensii si īncurajarea economisirii individuale permite individului sa aiba un control mai bun asupra retragerii (totale sau partiale) din viata activa profesionala, fara a īncalca schema publica de pensionare;

- promovarea unei participari continue si cāt mai īndelungate la piata muncii. Pastrarea calitatii si competentei abilitatilor pentru a se asigura posibilitatea de angajare a fortei de munca, mai ales pentru lucratorii īn vārsta ar putea constitui un factor important īn aceasta privinta. De asemenea, aducerea la lumina a unui numar semnificativ de locuri de munca din zona gri ar putea influenta pozitiv situatia fondului de pensii;

- facilitarea participarii la piata muncii a persoanelor inactive (a grupurilor care, īn prezent, au o rata mai scazuta de participare);

- aparitia planurilor de pensii private, va permite, fara īndoiala, īn perspectiva, solutii mai flexibile pentru persoanele aflate la o vārsta īnaintata. Desi, pe termen scurt, creeaza presiuni financiare aditionale asupra fondului de pensii, pe termen lung, ele se vor dovedi avantajoase.

Principalele optiuni strategice ale politicii fiscal-bugetare si sociale, īn domeniul asigurarilor sociale, sunt īn principal, urmatoarele:

o politica de relaxare a fiscalitatii asupra fortei de munca, dupa cum urmeaza:

- pentru anul 2008, reducerea cotelor de contributii datorate de angajat cu 2 puncte procentuale din care, cu un punct procentual, cota de contributie de asigurari sociale de stat si cu un punct procentual, cota de contributie de asigurari sociale de sanatate;

- pentru anul 2009, reducerea cotelor de contributii de asigurari sociale de stat datorate de angajator cu 2 puncte procentuale, iar īn cazul angajatului reducerea cu un punct procentual a cotei de contributie de asigurari sociale de sanatate;

fundamentarea si dimensionarea cheltuielilor īn functie de veniturile prognozate, posibil de īncasat, fara a se apela la surse de finantare inflationista - la nivel de deziderat.

5.4 Finantarea sistemului de asigurari sociale private

Reforma pensiilor īnseamna extinderea bazelor sistemului de pensii prin adaugarea a īnca doua surse (piloni) de pensie, pe lānga pensia publica (de stat), numite pensii private.

Romānia s-a aflat pāna acum īn faza consolidarii pilonului I, asa-numitul pilon "pay-as-you-go", ca baza a constructiei celorlalte niveluri - pilonul II, al pensiilor obligatorii administrate privat, si pilonul III, cel al pensiilor facultative. Noile fonduri de pensii vor fi administrate de catre companii private. Acestea vor administra contributiile individuale ale participantilor urmarind cresterea beneficiului al acestora. Aplicarea reformei se va realiza diferit pentru angajati, īn functie de grupa de vārsta din care acestia fac parte.

Pensiile private facultative (pilonul III). Īncepānd cu luna mai 2007 au devenit operationale fondurile de pensii facultative, reglementate prin Legea nr.204/2006. Acest sistem functioneaza pe baze optionale, pentru cei care obtin venituri de natura salariala si au o vārsta de maximum, 52,5 ani.

Contributia la un fond de pensii facultative administrate privat este limitata la 15% din venitul lunar brut al participantului, iar deducerea din impozitul pe venit este de maximum 400 de euro pe an, cumulat pentru angajat si angajator;

Dupa o perioada de acumulare īn acest sistem facultativ, de minimum 90 de luni, se poate obtine pensia, daca participantul a īmplinit vārsta pensionarii (60 de ani);

Contributiile la un fond de pensii facultative se stabilesc conform regulilor schemei de pensii facultative, se retin si se vireaza de catre participant, odata cu contributiile de asigurari sociale obligatorii, īn contul fondului de pensii specificat īn actul individual de aderare;

Contributia la acest fond poate fi īmpartita īntre angajat si angajator, potrivit prevederilor stabilite prin contractul colectiv de munca sau, īn lipsa acestuia, pe baza unui protocol īncheiat cu reprezentantii angajatilor;

Estimativ o pensie privata facultativa īn valoare de 140 de euro pe luna timp de 15 ani va putea fi obtinuta doar īn conditiile īn care se vor plati cotizatii de 20 de euro lunar, timp de 25 de ani

Pensiile private obligatorii (pilonul II) īn principal sunt reglementate de Legea nr.411/2004, care a fost modificata si completata prin Legea nr.23/11 ianuarie 2007. Conform calendarului oficial al sistemului de pensii, colectarea primelor contributii īn pilonul II este asteptata la īnceputul anului viitor:

La pensiile private obligatorii trebuie sa cotizeze toti salariatii cu vārste de pāna la 35 de ani. Īn plus angajatii cu vārste cuprinse īntre 35 si 45 de ani vor putea si ei contribui la acest sistem, pe baza de optiune libera;

Participarea la acest fond presupune virarea catre administrarea privata, a unei parti din contributiile platite la bugetul asigurarilor sociale de stat, fara costuri suplimentare nici pentru angajat, nici pentru angajator. Īn primul an, contributia virata va reprezenta 2% din contributia individuala de 9,5%, care se plateste īn prezent la asigurarile sociale de stat. Acest procent va creste, īnsa, cu cāte 0,5 puncte īn fiecare an pāna īn 2016, cānd va atinge 6%. Perioada de depunere a contributiilor este de minimum 20 de ani;

O estimare de piata arata ca un tānar, ce contribuie de la 30 de ani la fondul de pensii private obligatorii, cu o contributie de 2% pāna la 6% din salariul mediu brut pe economie si iese la pensie la 65 de ani, va avea o pensie privata de aproape 300 de lei pe luna;

La īnceputul anului 2008 s-a īncheiat cu foarte bune rezultate campania aderare a celor circa 3,5 milioane de īndreptatiti

Alte probleme de perspectiva. Capitalizarea sistemului de pensii private īn Romānia se va situa īn anul 2020 circa 20 miliarde euro, potrivit unui studiu realizat de experti īn domeniu. Pentru 2008, primul an īntreg de aplicare a sistemului de pensii private, s-a estimat un numar mediu al contribuabililor de 2,7 milioane persoane, care va ajunge la 3,7 milioane īn 2013, respectiv la 4,6 milioane persoane īn 2020. Contributia transferata de la bugetul asigurarilor sociale va fi īn 2008 de 0,17 la suta din PIB, iar īn primii trei ani, pāna īn 2010, se va ridica la 925 milioane euro, avānd īn medie o influenta anuala asupra bugetului de 0,24 la suta din PIB. Functionarea fondurilor de pensii administrate privat va asigura īnsa prin capitalizare cresterea cu 25 la suta a acestor contributii transferate.