FINANTAREA IN SISTEMUL DE ASIGURARI SOCIALE DE STAT SI PRIVATE REALITATI SI PERSPECTIVE

FINANŢAREA ÎN SISTEMUL DE ASIGURĂRI SOCIALE DE STAT sI PRIVATE REALITĂŢI sI PERSPECTIVE

5.1 Aspecte introductive

Riscurile sociale, sub diferite forme si manifestari, au existat si vor exista mereu. Filosofia statului bunastarii sociale se centreaza pe ideea de "risc" si de "împartire" a riscului între membrii societatii. Existenta riscurilor este, deseori, sinonima cu producerea unor prejudicii sau unor pagube.

În practica sociala, posibilele prejudicii sunt definite si în perspectiva prevenirii si dezvoltarii mijloacelor care sa ofere posibilitati de interventie pentru diminuarea respectiv reducerea riscurilor sociale.

Dobândirea calitatii de asigurat si dreptul de protectie, este legata , de regula, de unele conditii, printre care si plata unor contributii de asigurari sociale.

Totalitatea contributiilor de asigurari sociale destinate acoperirii riscurilor, se constituie în fondul de asigurari sociale. Fondul de asigurari sociale constituie o pondere însemnata în cadrul fondurilor sociale de consum. Cheltuielile efectuate din aceste fonduri sunt numite, de regula, cheltuieli sociale. Fiind o categorie economica, fondurile sociale de consum cuprind acea parte a produsului intern brut creat în procesul muncii, care se socializeaza, constituindu-se în fonduri destinate satisfacerii nevoilor de importanta sociala ale populatiei sau ale reproductiei fortei de munca.

Pentru îndeplinirea dezideratelor sale sistemul de asigurari sociale trebuie, în primul rând, sa prezinte o puternica garantie. În acest sens, fiecare sistem îsi creeaza propriile sale mijloace, privind modul de finantare (contributii sau impozite), tipul mecanismului (asigurare sau serviciu public), natura institutiilor (publice sau private), cu scop lucrativ sau nelucrativ.

Necorelarea veniturilor si cheltuielilor în finantarea sistemelor de asigurari sociale poate crea anumite dezechilibre cu consecinte nefavorabile asupra economiei.

Sub aspect financiar, asigurarile sociale participa la repartitia unei parti din produsul intern brut, constit 22522d33w uind un mijloc de control asupra formarii, repartizarii si utilizarii acestuia, când se alimenteaza, se repartizeaza si utilizeaza fondurile asigurarilor sociale.

Fiecare tara are o politica nationala de asigurari sociale, care stabileste modalitatea în care se realizeaza participarea la sistem, gama de prestatii precum si mecanismele de finantare a sistemului.

5.2 Modalitati de constituire a fondului de asigurari sociale

Fondurile de asigurari sociale se constituie, în marea lor majoritate, având la baza doua principii:

- principiul repartitiei, ca expresie a solidaritatii dintre persoanele active si cele pensionate. Potrivit acestui principiu, populatia activa dintr-un moment dat furnizeaza (prin contributii) resursele necesare platii pensiilor la acel moment, în timp ce generatiile viitoare vor trebui sa finanteze pensiile populatiei active de astazi; Punerea în practica a acestei modalitati/metode de finantare, în anii tranzitiei, a necesitat frecvente si substantiale modificari ale cotelor de contributie, ca urmare a schimbarilor structurale intervenite în economia reala, precum si a configuratiei regimurilor de pensii;

- principiul capitalizarii, care promoveaza economisirea sistematica într-un cadru organizat sau individual, în ritmuri proprii, în scopul de a asigura în perioada retragerii un venit regulat, realizat din valorificarea capitalului economisit.

În tarile dezvoltate cât si în România este promovata politica îmbinarii celor doua principii, capitalizarea constituind o completare fireasca a sistemului repartitiei.

5.3. Finantarea sistemului de asigurari sociale de stat

5.3.1 Sursele de finantare

Sursele de finantare ale fondului de asigurari sociale se stabilesc în diferite moduri de la o tara la alta, aceasta fiind în spiritul Conventiei nr.102/1952 (numita si "Codul securitatii sociale") care, la rândul sau, fusese precedata de o recomandare din 1944 asupra garantarii mijloacelor de existenta.

Conventia nr.102/1952 nu impune metode unitare de finantare, ci fixeaza doar dispozitii referitoare la repartizarea sarcinilor si prevede, în general, protectia persoanelor cu venituri scazute. Astfel, unele regimuri de securitate sociala se axeaza pe finantarea din impozite (regimuri noncontributive), altele asigura finantarea din cotizatii varsate de lucratori si patroni, cu sau fara subventii de la stat (regimuri contributive).

Optimizarea finantarii securitatii sociale depinde de stabilirea combinatiei optime între aceste surse si metode, care sa corespunda cât mai bine obiectivelor si conditiilor specifice ale fiecarui sistem.

În România, atât în vechea legislatie, cât si în legislatia actuala, intrata în vigoare în aprilie 2001, finantarea sistemului de asigurari sociale de stat are la baza, principiul repartitiei în regim contributiv cu posibilitati de subventionare.

Ponderea surselor de formare - veniturilor bugetului de asigurari sociale de stat se prezinta astfel:

Contributii pentru asigurari sociale de stat .......... ..... ...... ..........98,7

din care:

angajatori  .......... ..... ...... .......... ..... ...... ....................... 69,0

salariati si alte persoane asimilate .......... ..... ...... ............... .28,1

alte persoane asigurate  .......... ..... ...... .......... ..... ...... .. 1,0

persoanele aflate în somaj .......... ..... ...... ............................. 0,6

Contributii pentru bilete de tratament si odihna .......... ..... ...... . 0,3

Încasari din alte surse/alte venituri (recuperari debite provenite din pensii acordate necuvenit, recuperari debite din contributii datorate de agenti economici, sume neclarificate etc.) .......... ..... ...... .......... ..... ...... ................... 1,0

Fondul de asigurari sociale de stat, constituit, este utilizat, pentru finantarea urmatoarelor prestatii, a caror pondere în totalul cheltuielilor se prezinta astfel (%):

- pensii de asigurari sociale de stat .......... ..... ...... ...................... 95,3

- ajutoare acordate asiguratilor si pensionarilor pentru decese

si proteze .................. .......... ..... ...... .......... ..... ...... ......... 0,3

- cheltuielile pentru trimiterea la tratament balnear si odihna .......... 1,4

- alte cheltuieli .......... ..... ...... .......... ..... ...... ........................3,0

3.2 Unele aspecte ale echilibrului financiar

În conditiile în care pensiile actualilor pensionari sunt platite din contributiile actualilor angajati, nu este usor de mentinut un echilibru financiar, într-o situatie atât de fragila, în care numarul beneficiarilor este atât de mare, iar numarul contribuabililor este atât de mic, dupa cum se poate observa din evolutia raportului de dependenta pensionar/angajat în perioada 1990-2006.

Raportul între numarul mediu de salariati si numarul mediu de pensionari de asigurari sociale de stat (rata de dependenta) în anii 1990-2006 Nr.mediu salariati -mii-x) Nr.mediu pensionari -mii- xx) Rata de dependenta Sursa: x) Anuarul Statistic al României pe anii 2001 - 2006 si I.N.S.; xx) CNPAS.

Raportul între numarul mediu al salariatilor si numarul mediu al pensionarilor de asigurari sociale de stat (raportul de dependenta) în anii 1990- 2006

Solutiile sunt limitate si nepopulare, iar guvernul le-a încercat deja pe toate:

aplicarea unor taxe mai mari asupra contribuabililor (cresterea poverii fiscale);

scaderea valorii reale a pensiilor;

suplimentarea fondului de pensii cu subventii de la bugetul de stat.

Povara fiscala. Deteriorarea raportului de dependenta este reflectata clar în evolutia contributiilor pentru asigurarile sociale. La începutul anilor '90, contributia era de 20% din salariul brut, dar încercându-se obtinerea de noi resurse pentru un sistem de pensii aproape de colaps, procentul contributiei a crescut cu 15 puncte procentuale pâna în 2002, dupa cum rezulta din datele prezentate în tabelul urmator.

Contributiile la asigurarile sociale de stat (% din fondul total de salarii

lunare brute realizate) platite de angajatori în perioada 1990-2006

Începând cu data de 1 aprilie 2001, cota contributiei individuale de asigurari sociale, indiferent de conditiile de munca, a fost de:

- 11,7% în anii 2001 si 2002;

- 9,5% din 2003 si pâna în prezent.

Efectul direct este împovararea economiei deoarece aceste contributii, indiferent daca sunt suportate de angajat sau de angajator, ridica semnificativ costul muncii, ceea ce face România mai putin atractiva pentru investitii si încurajeaza dezvoltarea economiei informale.

Valoarea reala a pensiilor a scazut în timp. Venitul pensionarilor este mai mic decât în 1990 indiferent de criteriul aplicat. Valoarea medie a pensiei (în termeni reali) este de doar 59,7% fata de 1990, dar mai mare decât minimul de 44,2% atins în 1999. Daca luam în calcul si rata de înlocuire, adica raportul dintre pensia medie si salariul mediu, valoarea neta a unei pensii medii a scazut de la 51,1% din valoarea neta a salariului mediu în 1990, la 33,5% în anul 2005 si tendinta este în continuare descendenta, care tinde catre 30 %.

Raportul dintre pensia medie neta de asigurari sociale de stat si salariul mediu net în perioada 1996 - 2005

Sursa CNPAS

Procesul este explicabil deoarece indexarea pensiilor a urmat, în principal, rata inflatiei, în timp ce salariile au crescut mai repede, urmând logica pietei cu alte variabile ca productivitatea, evolutia economica generala etc. Indiferent de motive, rezultatul este ca pensionarii au devenit mai saraci comparativ cu restul societatii.

Cresterea contributiei la asigurarile sociale de stat nu a fost suficienta pentru realizarea unor venituri, care sa permita mentinerea pensiilor reale la nivelul celor realizate în luna octombrie 1990 (înainte de liberalizarea preturilor), situatie care rezulta din dinamica nivelului real al pensiei medii de asigurari sociale de stat în anii 1991 - 2005.

Evolutia nivelului real al pensiei medii de asigurari sociale de stat în perioada 1991 - 2005

Situatia financiara a schemei de pensii a fost problematica înca din 1990. Chiar daca totalul cheltuielilor pentru pensii reprezinta în România o parte mai mica din PIB (8 -10%) în comparatie cu media EU25 (12,5%), ele sunt însa prea mari comparativ cu veniturile fondului. Fondul de pensii (înainte de subventii) a avut deficite, înca de la început, iar în anumiti ani deficitul a ajuns la peste 400 de milioane euro, adica mai mult de 0,8% din PIB. Singurii ani, când fondul a avut un rezultat final pozitiv au fost anii 2003 si 2004, ani în care a primit o subventie semnificativa din bugetul de stat, dupa cum rezulta din datele privind evolutia din ultimii ani a executiei bugetului asigurarilor sociale de stat, prezentate în tabelul urmator.

Evolutia executiei bugetului asigurarilor sociale de stat în perioada

2001-2007

- mld.lei (ROL)

Evolutia demografica nu este favorabila pentru o echilibrare naturala a sistemului de pensii în viitor. Din contra, previziunile demografice sunt îngrijoratoare. Estimarile demografice ale ONU arata ca grupa de vârsta de 65 + va reprezenta aproape o cincime (18,9%) din populatia României pâna în 2030, comparativ cu 10,4% în 1990 si 14,8% în 2005. Adica, atunci când cea mai mare parte a copiilor nascuti în explozia de natalitate, provocata de decretul lui Ceausescu din anul 1966, vor ajunge la vârsta pensionarii, tot atunci generatia, semnificativ mai putin numeroasa, de copii nascuti dupa 1990 va forma majoritatea contribuabililor pentru pensiile primilor. România are nevoie de o interventie energica, singura alternativa care poate fi luata în considerare, nu pentru a stopa scaderea populatiei, un obiectiv greu, daca nu chiar imposibil de realizat pe termen scurt si mediu, ci pentru a diminua degradarea structurilor viitoare a demograficului. Deci problema raportului dependentei de vârsta se va accentua, afectând implicit sistemul de pensii.

Toate aceste elemente arata nevoia urgenta de reforma a sistemului de pensii, pentru ca situatia actuala este precara, iar previziunile sunt pesimiste.

Pentru a asigura, pe de o parte, un nivel decent al pensiilor, dar si sustenabilitatea schemei publice, ar putea fi luate în consideratie, mai departe, în procesul de reforma a sistemului, urmatoarele elemente:

- o impunere, prin cresterea conditionalitatii pentru pensionarea anticipata si prin stipularea unor penalitati mai severe la calculul pensiilor, în cadrul schemelor anticipate. În acest context se cuvine sa subliniem faptul ca deschiderea pilonului privat de pensii si încurajarea economisirii individuale permite individului sa aiba un control mai bun asupra retragerii (totale sau partiale) din viata activa profesionala, fara a încalca schema publica de pensionare;

- promovarea unei participari continue si cât mai îndelungate la piata muncii. Pastrarea calitatii si competentei abilitatilor pentru a se asigura posibilitatea de angajare a fortei de munca, mai ales pentru lucratorii în vârsta ar putea constitui un factor important în aceasta privinta. De asemenea, aducerea la lumina a unui numar semnificativ de locuri de munca din zona gri ar putea influenta pozitiv situatia fondului de pensii;

- facilitarea participarii la piata muncii a persoanelor inactive (a grupurilor care, în prezent, au o rata mai scazuta de participare);

- aparitia planurilor de pensii private, va permite, fara îndoiala, în perspectiva, solutii mai flexibile pentru persoanele aflate la o vârsta înaintata. Desi, pe termen scurt, creeaza presiuni financiare aditionale asupra fondului de pensii, pe termen lung, ele se vor dovedi avantajoase.

Principalele optiuni strategice ale politicii fiscal-bugetare si sociale, în domeniul asigurarilor sociale, sunt în principal, urmatoarele:

o politica de relaxare a fiscalitatii asupra fortei de munca, dupa cum urmeaza:

- pentru anul 2008, reducerea cotelor de contributii datorate de angajat cu 2 puncte procentuale din care, cu un punct procentual, cota de contributie de asigurari sociale de stat si cu un punct procentual, cota de contributie de asigurari sociale de sanatate;

- pentru anul 2009, reducerea cotelor de contributii de asigurari sociale de stat datorate de angajator cu 2 puncte procentuale, iar în cazul angajatului reducerea cu un punct procentual a cotei de contributie de asigurari sociale de sanatate;

fundamentarea si dimensionarea cheltuielilor în functie de veniturile prognozate, posibil de încasat, fara a se apela la surse de finantare inflationista - la nivel de deziderat.

5.4 Finantarea sistemului de asigurari sociale private

Reforma pensiilor înseamna extinderea bazelor sistemului de pensii prin adaugarea a înca doua surse (piloni) de pensie, pe lânga pensia publica (de stat), numite pensii private.

România s-a aflat pâna acum în faza consolidarii pilonului I, asa-numitul pilon "pay-as-you-go", ca baza a constructiei celorlalte niveluri - pilonul II, al pensiilor obligatorii administrate privat, si pilonul III, cel al pensiilor facultative. Noile fonduri de pensii vor fi administrate de catre companii private. Acestea vor administra contributiile individuale ale participantilor urmarind cresterea beneficiului al acestora. Aplicarea reformei se va realiza diferit pentru angajati, în functie de grupa de vârsta din care acestia fac parte.

Pensiile private facultative (pilonul III). Începând cu luna mai 2007 au devenit operationale fondurile de pensii facultative, reglementate prin Legea nr.204/2006. Acest sistem functioneaza pe baze optionale, pentru cei care obtin venituri de natura salariala si au o vârsta de maximum, 52,5 ani.

Contributia la un fond de pensii facultative administrate privat este limitata la 15% din venitul lunar brut al participantului, iar deducerea din impozitul pe venit este de maximum 400 de euro pe an, cumulat pentru angajat si angajator;

Dupa o perioada de acumulare în acest sistem facultativ, de minimum 90 de luni, se poate obtine pensia, daca participantul a împlinit vârsta pensionarii (60 de ani);

Contributiile la un fond de pensii facultative se stabilesc conform regulilor schemei de pensii facultative, se retin si se vireaza de catre participant, odata cu contributiile de asigurari sociale obligatorii, în contul fondului de pensii specificat în actul individual de aderare;

Contributia la acest fond poate fi împartita între angajat si angajator, potrivit prevederilor stabilite prin contractul colectiv de munca sau, în lipsa acestuia, pe baza unui protocol încheiat cu reprezentantii angajatilor;

Estimativ o pensie privata facultativa în valoare de 140 de euro pe luna timp de 15 ani va putea fi obtinuta doar în conditiile în care se vor plati cotizatii de 20 de euro lunar, timp de 25 de ani

Pensiile private obligatorii (pilonul II) în principal sunt reglementate de Legea nr.411/2004, care a fost modificata si completata prin Legea nr.23/11 ianuarie 2007. Conform calendarului oficial al sistemului de pensii, colectarea primelor contributii în pilonul II este asteptata la începutul anului viitor:

La pensiile private obligatorii trebuie sa cotizeze toti salariatii cu vârste de pâna la 35 de ani. În plus angajatii cu vârste cuprinse între 35 si 45 de ani vor putea si ei contribui la acest sistem, pe baza de optiune libera;

Participarea la acest fond presupune virarea catre administrarea privata, a unei parti din contributiile platite la bugetul asigurarilor sociale de stat, fara costuri suplimentare nici pentru angajat, nici pentru angajator. În primul an, contributia virata va reprezenta 2% din contributia individuala de 9,5%, care se plateste în prezent la asigurarile sociale de stat. Acest procent va creste, însa, cu câte 0,5 puncte în fiecare an pâna în 2016, când va atinge 6%. Perioada de depunere a contributiilor este de minimum 20 de ani;

O estimare de piata arata ca un tânar, ce contribuie de la 30 de ani la fondul de pensii private obligatorii, cu o contributie de 2% pâna la 6% din salariul mediu brut pe economie si iese la pensie la 65 de ani, va avea o pensie privata de aproape 300 de lei pe luna;

La începutul anului 2008 s-a încheiat cu foarte bune rezultate campania aderare a celor circa 3,5 milioane de îndreptatiti

Alte probleme de perspectiva. Capitalizarea sistemului de pensii private în România se va situa în anul 2020 circa 20 miliarde euro, potrivit unui studiu realizat de experti în domeniu. Pentru 2008, primul an întreg de aplicare a sistemului de pensii private, s-a estimat un numar mediu al contribuabililor de 2,7 milioane persoane, care va ajunge la 3,7 milioane în 2013, respectiv la 4,6 milioane persoane în 2020. Contributia transferata de la bugetul asigurarilor sociale va fi în 2008 de 0,17 la suta din PIB, iar în primii trei ani, pâna în 2010, se va ridica la 925 milioane euro, având în medie o influenta anuala asupra bugetului de 0,24 la suta din PIB. Functionarea fondurilor de pensii administrate privat va asigura însa prin capitalizare cresterea cu 25 la suta a acestor contributii transferate.