Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Modalitati de protectie impotriva actiunii distructive a fenomenelor naturii si a accidentelor


Modalitati de protectie impotriva actiunii distructive a fenomenelor naturii si a accidentelor

Fiecare perosana fizica sau juridica are nevoie de protectie.

De-a lungul vietii sunt acumulate bunuri de diferite valori, care pot disparea imediat in urma unui cutremur, incendiu, a unui furt sau altei cauze. O mare pierdere financiara nu poate fi compensata in alt mod decat prin asigurare.

Contractarea unui impumut pentru construirea unei locuinte, achizitionarii unui bun de valoare, crearea unui venit suplimentar pentru perioada de dupa pensionare pot fi realizate numai prin asigurari.



Combaterea fenomenelor (evenimentelor) aleatorii, generatoare de pagube, care sunt numite riscuri, poate fi facuta prin mai multe modalitati:

evitarea sau prevenirea riscului

limitarea pagubelor provocate de riscurile produse

crearea de rezerve in vederea acoperirii, pe seama resurselor proprii, a eventualelor pagube

trecerea riscului pe seama unei societati de asigurari.


a. Evitarea sau prevenirea riscului consta in luarea de masuri capabile sa faca imposibila producerea unui anumit risc. Este vorba, spre exemplu, de:

q      renuntarea la cultivarea, in anumite zone, a acelor plante care sunt deosebit de sensibile la grindina sau la atacurile unor daunatori si cultivarea altor plante mai rezistente in zonele respective;

q      renuntarea la cresterea unor specii de animale in zonele in care acestea sunt in mod frecvent afectate de epizootii;

q      evitarea practicarii unor meserii sau profesii de catre persoanele predispuse sa contacteze anumite boli profesionale etc.

Dupa cum se stie, defrisarile salbatice efectuate prin incendierea padurilor in unele regiuni ale globului, pentru a extinde suprafetele de teren agricol, ca si exploatarile nerationale ale padurilor conduc la modificarea climei, cu urmari grave pentru echilibrul ecologic. Este elocvent in acest sens exemplul Braziliei, unde defrisarea unor suprafete intinse din Padurea Amazoniana a dus la grave dezechilibre ecologice, nu numai zonale dar si pentru intreaga planeta.

Fata de o asemenea evolutie periculoasa, se impune respectarea cu strictete a:

q      programelor de exploatare rationala a padurilor si de reimpadurire,

q      de regularizare a torentilor,

q      de creare a unor perdele de protectie in anumite zone,

q      de combatere a daunatorilor padurii,

q      de prevenire a incendiilor in padure etc.

Prevenirea inundatiilor provocate de Dunare si de raurile interioare reclama:

construirea de diguri (respectiv intretinerea celor existente), care sa protejeze culturile si localitatile de furia apelor iesite din matca,

crearea de acumulari (bazine) de apa capabile sa preia cantitatile excedentare in perioadele in care nivelul apelor creste peste normal si pe care sa le deverseze in perioadele cand nivelul acestora scade.

Pentru prevenirea incendiilor se impune luarea de masuri tehnice si organizatorice in stadiile proiectarii, constructiei si exploatarii obiectivelor industriale, social-culturale si gospodaresti, precum si ale mijloacelor de trans­port.  

Pentru limitarea consecintelor negative ale cutremurelor de pamant apare necesitatea respectarii riguroase a normelor elaborate in acest scop de autoritatile competente.

Prevenirea riscurilor se realizeaza prin masuri avand caracter 'activ' sau 'pasiv', dupa caz. Primele reduc probabilitatea producerii fenomenelor, iar cele cu caracter pasiv atenueaza forta de distrugere a acestora. 

b. Limitarea pagubelor provocate de riscurile produse presupune ca, dupa producerea evenimentului, insa inainte ca acesta sa fi luat sfarsit, persoanele interesate sa ia masuri de urgenta, capabile sa reduca la minimum efectele dezastruoase ale acestuia. In aceasta categorie intra masurile care au ca scop:



stingerea incendiului si impiedicarea extinderii lui;

localizarea epizootiilor si lichidarea urgenta a focarelor epizootice;

aplicarea de tratamente curative persoanelor care au suferit accidente ori s-au imbolnavit, pierzandu-si capacitatea de munca;

tratarea animalelor accidentate ori bolnave si sacrificarea celor nevindecabile;

inaltarea de diguri pentru protejarea localitatilor si obiectivelor economice, social-culturale sau de alta natura in caz de inundatii, saparea de santuri pentru scurgerea rapida a apelor;

in caz de cutremur, degajarea persoanelor si bunurilor aflate sub daramaturi si acordarea asistentei medicale necesare;

luarea de masuri pentru oprirea scurgerii in mare a titeiului dintr-un tanc petrolier avariat si stavilirea mareei negre etc.

c. Crearea de rezerve in vederea acoperirii, pe seama resurselor proprii, a eventualelor pagube presupune constituirea de catre unitatea economica a unui fond de rezerva, pe care sa-l foloseasca pentru acoperirea pagubelor provocate de calamitati sau de accidente.

d. Trecerea riscului asupra unei societati de asigurari se poate realiza in conditiile in care persoana fizica sau juridica amenintata de un risc oarecare (sau de un complex de riscuri) consimte sa plateasca o suma de bani unei societati de asigurari, iar aceasta se angajeaza sa suporte paguba provocata de riscul respectiv.

Aceasta metoda se foloseste atunci cand celelalte masuri nu pot fi luate in considerare din motive legate de natura si marimea riscului, situatia economica a persoanei interesate, , eficienta metodelor folosite.

Atunci cand, in pofida actiunilor de prevenire intreprinse de oameni, calamitatile naturale sau tehnice s-au produs, este necesara luarea unor masuri economice pentru acoperirea pagubelor pricinuite de acestea economiei nationale si reluarea procesului de productie vremelnic intrerupt.

Necunoasterea momentului izbucnirii calamitatilor naturale sau al producerii unor fenomene intamplatoare si a intensitatii acestora impune ca, in permanenta, societatea omeneasca sa aiba la dispozitia sa un anumit fond de mijloace pe seama caruia sa poata acoperi pagubele produse de aceste forte distructive.


1.6. Tipuri de fonduri de asigurare

Exista forme variate de constituite a fondurilor banesti de care societatea are nevoie in caz de producere a unor calamitati naturale sau accidente.

Acestea pot imbraca diferite forme:

Formarea si utilizarea de fonduri prin autoasigurare (autoprotectie)

Formarea si folosirea unor fonduri centralizate de rezerva

Constituirea si folosirea fondurilor de asigurare propriu-zise;

Fondul de protejare a asiguratilor;

Fondul de protectie a victimelor strazii;

Fondul national pentru protejarea producatorilor agricoli


a. Fonduri individuale de rezerva financiara (autoasigurarea)

Sunt create descentralizat si independent de catre anumiti agenti economici sau persoane fizice

Metoda este folosita cu preponderenta de catre gospodariile agricole individuale si unitatile agricole

In masura in care fondurile respective sunt destinate sa acopere pagubele provocate de fenomene neprevazute, ele capata caracterul unor fonduri de autoprotectie sau de autoasigurare

Numai in cazul cand fondul de care dispune este suficient de mare, o gospodarie sau o unitate economica este in masura sa-si refaca bunurile materiale distruse de fenomene naturale imprevizibile sau de accidente 



Dezavantajele constituirii unui asemenea fond sunt:

n      genereaza costuri suplimentare pentru unitatea care a optat pentru autoprotectie.

n      blocheaza fonduri care ar putea fi utilizate mai eficient in productie.

Cu toate acestea metoda se utilizeaza deoarece fondurile constituite acopera unele pagube minime si fondurile respective contribuie la cresterea rezervelor materiale in economia nationala.


b. Fonduri de rezerva constituite in mod centralizat.

Ele se constituie, in principiu, pentru agentii economici cu capital de stat;

Fondurile centralizate de rezerva se formeaza pe baza bugetului de stat, a bugetelor locale si din veniturile banesti ale unor ramuri, ministere si departamente;

Aceste fonduri se alimenteaza pe baza resurselor societatii, la alimentarea lor neparticipand, de regula, in mod direct, agentii economici;

Fondurile centralizate de rezerva sunt de mai multe feluri:

n      Rezervele de stat materiale formate din materii prime, seminte, alimente, combustibil, utilaje, piese de schimb, etc;

n      Fondul de rezerva bugetara din bugetul de stat la dispozitia Guvernului;

n      Fondul de interventie pentru inlaturarea efectelor calamitatilor naturii;

n      Fondurile de rezerva la nivelul departamentelor si ministerelor, din care se compenseaza daunele, provocate de calamitatile naturii, agentilor economici aflati in subordine;

n      Fondurile de rezerva din bugetele locale, aflate la dispozitia prefecturilor si primariilor judetene si municipiului Bucuresti;

n      Excedentul bugetar care se poate crea in timpul anului.

n      Fondurile de rezerva, care se constituie de catre stat in mod centralizat, sunt folosite tot centralizat, de regula numai pentru refacerea bunurilor proprietate publica, distruse de calamitati ale naturii si accidente.


c. Fonduri de asigurare propriu-zisa

Sunt constituite din primele de asigurare ce se incaseaza de la asigurati;

Se utilizeaza pentru finantarea actiunilor de prevenire, limitare si combatere a daunelor, pentru plata despagubirilor in caz de pagube provocate bunurilor asigurate;

Se formeaza pe principiul mutualitatii, in mod descentralizat, si anume prin incasarea primelor de asigurare de la agentii economici si de la persoanele fizice cuprinse in asigurare;

Primele incasate devin proprietate a societatii de asigurari  si ele se utilizeaza in mod centralizat pentru compensarea daunelor si plata sumelor asigurate


d. Fondul de protejare a asiguratilor

n     Se constituie din cota procentuala anuala de 0,5%, stabilita de Ministerul Finantelor, care se aplica asupra volumului de prime brute incasate de societatile de asigurari si reasigurari, cu exceptia asigurarilor de viata;



n     Din acest fond se platesc despagubiri asiguratilor, in caz de faliment al societatilor comerciale din domeniul asigurarilor;

n     Gestionarea fondului se face de catre Comisia de Supraveghere a Activitatii de Asigurari si Reasigurari;

n     Acest fond de protejare se pastreaza in contul general al Trezoreriei Statului si este purtator de dobanda;

n     Dobanzile incasate constituie surse de venit al fondului de protejare a asiguratilor si au aceeasi destinatie de plata a despagubirilor.


e. Fondul de protectie a victimelor strazii

n     Se constituie pe seama unei cote procentuale ce se aplica asupra volumului de prime brute, incasate pentru asigurarea obligatorie de raspundere civila auto, de catre societati de asigurari autorizate;

n     Fondul se constituie si se administreaza de catre Biroul Asigurarilor de Autovehicule, care stabileste si cota de alimentare a acestuia, cu avizul Ministerului Finantelor;

n     Se foloseste pentru protectia victimelor accidentelor de circulatie auto, soldate cu vatamari corporale sau decese, in care autorul a ramas neidentificat, autovehiculul este neasigurat ori societatea la care autovehiculul este asigurat se afla in stare de faliment.


f. Fondul national pentru protejarea producatorilor agricoli

n      Se constituie din initiativa Ministerului Agriculturii pentru asigurarea culturilor agricole si a efectivelor de animale, impotriva factorilor naturali de risc (calamitatilor naturii);

n      Sursele de constituire a fondului sunt:

n      0,5% din veniturile realizate din vanzarea bunurilor si serviciilor de catre agentii economici, pe intreaga economie nationala;

n      1% din primele brute incasate anual de toate societatile de asigurari din tara;

n      5% din suma drepturilor de redeventa incasate de Agentia Domeniilor Statului;

n      Cotizatia perceputa de la producatorii agricoli pentru inscrierea ca membri la fond si taxa anuala calculata in functie de valoarea asigurata;

n      Donatii, contributii, ale unor persoane fizice si juridice;

n      Cota de 10% din cuantumul anual al taxelor vamale aferente importurilor de produse agroalimentare;

n      Cota de 10% din volumul accizelor aferente bauturilor alcoolice si tutunului;

n      Valoarea taxelor incasate din eliberarea avizelor sanitar-veterinare si fitosanitare pentru operatiunile de import-export.

In situatii exceptionale, cand actiunea fenomenelor naturale se desfasoara pe zone intinse, provocand pagube economico-sociale majore, se poate utiliza o suma din bugetul statului, nominalizata in mod expres prin hotarare a Guvernului.







Document Info


Accesari: 70
Apreciat: hand icon

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )