NECESITATEA SI CONTINUTUL ECONOMIC AL ASIGURARILOR SOCIALE

.NECESITATEA SI CONTINUTUL ECONOMIC AL ASIGURARILOR SOCIALE

          1.1.Necesitatea asigurarilor sociale

Necesitatea infaptuirii asigurarilor sociale decurge din faptul ca participarea cetatenilor la desfasurarea procesului de productie si a oricarei activitati utile societatii poate sa depuna salariatii, cooperatori,  agricultori, intreprinzatori articulari in anumite situatii - cu toate masurile care se iau pentru asigurarea igienei, a securitatii si protectiei muncii, precum si pentru prevenirea accidentelor si a imbolnavirilor, etc. - in imposibilitatea de a mai presta o munca in conditii normale. Deoarece cetatenii pot sa ajunga in imposibilitatea de a mai munci si deci de a-si dobandi prin munca bunurile si serviciile necesare traiului lor si a familiilor lor din diverse cauze, cum sunt : accidentele, bolile, maternitatea, invaliditatea, precum si ca urmare a atingerii unei anumite limite de varsta, cand omul nu mai poate munci cu plenitudine fortelor sale, este necesar ca statul, companiile nationale, regiile autonome, soc 141b18b ietatile comerciale, unitatile si organiatiile cooperatiste, asociatiile, intreprinderile private, intreprinzatorii particulari sa ia din timp masurile corespunatoare pentru protectia cetatenilor, asigurandu-le veniturile necesare traiului acestora si familiilor lor.

Dezvoltarea si perfectionarea factorilor de productie au determinat crearea unui sistem propriu national de asigurari sociale, iar dupa aceea extinderea si perfectionarea lui continua.

Necesitatea realizarii asigurarilor sociale este determinata si de grija deosebita pe care statul trebuie sa o manifeste fata de cetatenii sai. Fiind o importanta problema de stat, drepturile de asigurari sociale ale cetatenilor sunt garantate de Constitutie, de Codul muncii si de alte acte normative. Astfel, Constitutia Romaniei prevede :

"Dreptul la ocrotirea sanatatii este garantat. Statul este obligat sa ia masuri pentru asigurarea igienei si a sanatatii publice. Organizarea asistentei medicale si a sistemului de asigurari sociale pentru boala, accidente, maternitate si recuperare, cotrolul exercitarii profesiilor medicale si a activitatilor paramedicale, precum si alte masuri de protectie a sanatatii fizice si mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii."[1]

"Statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent. Cetatenii au dreptul la pensie, la concediul de maternitate platit, la asistenta medicala in unitatile de stat, la ajutor de somaj si la alte forme de asistenta sociala prevazute de lege."[2]

"Copiii si tinerii se bucura de un regim special de protectie si de asistenta in realizarea drepturilor lor. Statul acorda alocatii de stat pentru copii si ajutoare pentru ingrijirea copilului bolnav ori handicapat."[3]

Asigurarile sociale constituie unul dintre mijloacele de garantare, de realizare a drepturilor constitutionale ale poporului, ele reprezentand numai o parte din complexul de masuri luate pentru realizarea unei vieti decente si civilizate a poporului roman.

Asigurarile sociale sunt o institutie obiectiv necesara a societatii chemate sa rezolve ocrotirea salariatilor, cooperatorilor, asociatilor, agricultorilor, pensionarilor si a familiilor lor in cazuri de incapacitate temporara sau permanenta de munca.

Asigurarile sociale constituie acea parte a relatiilor social-economice banesti cu ajutorul carora - in procesul repartitiei PIB - se formeaza, se repartizeaza, se gestioneaza si se utilizeaza fondurile banesti necesare ocrotirii obligatorii a salariatilor si pensionarilor din companiile nationale, regiile autonome, soc 141b18b ietatile comerciale, din reteaua cooperatiei de consum si de credit, a membrilor cooperatiei mestesugaresti si a unitatilor agricole, a avocatilor, a agricultorilor, a mestesugarilor cu ateliere proprii, a intreprinzatorilor particulari, a slujitorilor cultelor, a personalului casnic care lucreaza la persoane fizice, a persoanelor care, aflate in incapacitate temporara sau permanenta de munca, deservesc blocurile de locatari, in caz de batranete si in alte cazuri prevazute de lege. De asemenea, asigurarile sociale ocrotesc si membrii familiilor persoanelor de mai sus.

Asigurarile sociale cuprind un sistem de ocrotire, de protectie si de ajutorare a cetatenilor activi, a pensionarilor si membrilor lor de familie, care consta in acordarea de catre stat sau anumite organizatii de indemnizatii, ajutoare, pensii, trimiteri la odihna, la tratament balnear si alte gratuitati, in perioada in care se gasesc, temporar sau definitiv, in incapacitate de munca sau in alte cazuri cand ajutorarea este necesara.

Prin asigurarile sociale se iau masurile corespunzatoare pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea si intarirea sanatatii, precum si pentru asigurarea existentei acelora care si-au pierdut incapacitatea de munca din cauza bolii, accidentelor, a atingerii unei anumite limite de varsta, etc. si a celor care nu au sustinatori legali.

Sistemul national al asigurarilor sociale are anumite trasaturi caracteristice, care sunt determinate de conditiile concrete de dezvoltare a Romaniei.

In perioada actuala, acest sistem public national de asigurari sociale este constituit din urmatoarele componente principale:

a)asigurarile sociale de stat;

b)asigurarile sociale din cooperatia mestesugareasca si ale mestesugarilor cu ateliere proprii;

c)asigurarile sociale din unitatile agricole;

d)asigurarile sociale ale agricultorilor cu gospodarie proprie;

e)asigurarile sociale ale avocatilor;

f)asigurarile sociale ale slujitorilor cultelor.

1.2.Principiile si rolul sistemului public national de asigurari sociale

Sistemul public national de asigurari sociale este organizat pe baza mai multor pricipii, cum sunt unicitatea, obligativitatea, garantarea de catre stat a drepturilor sociale, cetatenii sunt ocrotiti in toate cazurile si pentru toata perioada pierderii capacitatii de munca, contributivitatea, egalitatea, solidaritatea sociala, repartitia, ocrotirea cetatenilor in concordanta cu cerintele eticii si etichetatii sociale, pensiile pana la un anumit nivel sunt scutite de impozite si taxe, imprescribilitatea dreptului la pensie si la indemnizatie de asigurari sociale, autonomia si descentralizarea asigurarilor sociale.

a)Unicitatea

Potrivit acestui principiu, statul a organizat un singur sistem public national de asigurari sociale, garantat de stat, bazat pe aceleasi norme de drept.

Prin instituirea sistemului unic se urmareste diminuarea riscurilor care decurg din existenta mai multor sisteme de asigurari sociale, dintre care cele mai mici ajung inevitabil, mai devreme sau mai tarziu, in dificultate, necesitand solutii pe termen scurt.

b)Obligativitatea

In concordanta cu cerintele acestui principiu, persoanele fizice care desfasoara activitati aducatoare de venituri si care indeplinesc conditiile prevazute de lege sunt cuprinse, prin efectul legii, in sistemul public national de asigurari sociale, beneficiind de drepturi si avand obligatii reglementate.

Asigurarile sociale cuprind : personalul din companiile nationale, regiile autonome, soc 141b18b ietatile economice, intreprinderile private, cooperatorii, asociatii, agricultorii, avocatii, slujitorii cultelor, toti pensionarii si membrii lor de familie.

Persoanele ocrotite prin sistemul public national de asigurari sociale au calitatea de asigurati. Asiguratii pot fi cetateni romani, straini sau apatrizi, pe perioada in care au domiciliul sau resedinta in Romania.

Asiguratii sunt obligati sa plateasca contributii de asigurari sociale si au dreptul sa beneficieze de prestatii de asigurari sociale.

Practic, astazi, toti cetatenii activi ai tarii, pensionarii si membrii lor de familie sunt ocrotiti prin asigurarile sociale, ceea ce inseamna ca la baza asigurarilor sociale se afla pricipiul generalitatii si ca statul garanteaza aceste drepturi prin Constitutie si prin alte acte normative.

c)Garantarea de catre stat a drepturilor sociale

Statul este garantul acestor drepturi exercitate prin sistemul public national al asigurarilor sociale. Statul sprijina acest sistem al asigurarilor sociale in situatii temeinic motivate, prin acoperirea deficitelor financiare potrivit prevederilor legii bugetului asigurarilor sociale de stat.

d)Cetatenii sunt ocrotiti in toate cazurile si pentru toata perioada de pierdere a capacitatii lor de munca, iar mamele se bucura si de ocrotire sociala deosebita in caz de sarcina, lehuzie, pentru cresterea si ingrijirea copiilor, cand au copii mici bolnavi, etc.

e)Contributivitatea

Fondurile sistemului public national al asigurarilor sociale se constituie in principal pe seama contributiilor platite de companiile nationale, regiile autonome, soc 141b18b ietatile comerciale cu capital de stat, intreprinderile mixte si private, institutiile publice, cooperative, asociatii, barourile de avocati, etc. precum si din contributiile persoanelor fizice care folosesc personal casnic si personal de ingrijire a blocurilor de locatari.

Prin reforma asigurarilor sociale s-a hotarat ca aproximativ 33% din contributie sa fie trecute in sarcina asiguratilor.

f)Egalitatea

Acest principiu are in vedere faptul ca persoanele asigurate beneficiaza de aceleasi drepturi si au aceleasi obligatii daca indeplinesc aceleasi conditii prevazute de lege.

g)Solidaritatea sociala

Potrivit acestui pricipiu, participantii la sistemul public national de asigurari sociale isi asuma reciproc obligatii si beneficiaza de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea riscurilor sociale prevazute de actele normative.

h)Repartitia

In concordanta cu cerintele acestui principiu, fondurile sistemului public national constituite se repartizeaza intre asigurati sub forma pensiilor, indemnizatiilor, ajutoarelor, tratamentului balnear, trimiterilor la odihna, etc.

i)Ocrotirea cetatenilor se realizeaza in concordanta cu cerintele eticii si echitatii sociale, ceea ce inseamna ca pensiile si celelalte forme de ocrotire sunt reglementate si acordate pe baza cotributiei aduse la dezvoltarea societatii noastre urmarindu-se concomitent realizarea unui raport echitabil intre veniturile care provin din salarii si cele realizate din pensii.

j)Pensiile de asigurari sociale de pina la un anumit nivel sunt scutite de impozite si taxe

Pensiile de asigurari sociale in cuantum de pana la 9.000 lei precum si actele proceduale pentru dobandirea lor nu sunt impozabile si nici taxabile. Cererile care au drept scop stabilirea dreptului la pensie sau la indemnizatie de asigurari sociale, adresate oricaror institutii, sunt scutite de taxa de timbru.

k)Imprescriptibilitatea dreptului la pensie si la indemnizatiile de asigurari sociale

Acest principiu este expres prevazut de legislatia de asigurari sociale. Salariatii, membrii cooperatori, asociatii, agricultorii si ceilalti cetateni care indeplinesc conditiile legale au dreptul sa ceara oricand stabilirea dreptului la pensie, la indemnizatie, etc.

l)Pensiile si indemnizatiile de asigurari sociale nu pot fi cedate nici total nici partial

Pensiile si indemnizatiile de asigurari sociale constituie un drept personal si nu pot face obiectul vreunei tranzactii, nu pot fi limitate si nu pot fi cedate nici total nici partial, deoarece sunt menite sa asigure conditii decente de viata persoanei careia i-au fost conferite.

m)Autonomia si descentralizarea

Potrivit acestui principiu asigurarile sociale se infaptuiesc de catre asiguratii respectivi prin organe proprii si organizatii competente. S-a infiintat Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, organism autonom bazat pe administrarea de sine statatoare a legislatiei in domeniul asigurarilor sociale, care intocmeste proiectul bugetului public natioanal al asigurarilor sociale, se preocupa de realizarea veniturilor, de efectuarea cheltuielilor, de stabilirea si de plata drepturilor de asigurari sociale.

Rolul sistemului public national al asigurarilor sociale rezulta din natura noua si din principiile care stau la baza lui, precum si din modul cum se constituie si se folosesc fondurile banesti respective. Pe masura dezvoltarii economiei nationale s-au extins si s-au perfectionat si asigurarile sociale. Concomitent, au crescut rolul si importanta lor[4].

Rolul deosebit al asigurarilor sociale consta in ocrotirea cetatenilor in toate cazurile de pierdere a capacitatii de munca; de asemenea, prin acordarea indemnizatiilor si aplicarea unor restrictii, ele actioneaza impotriva lenesilor, simulantilor si chiulangiilor, etc.

Asigurarile sociale au un rol important in educarea cetatenilor, in dezvoltarea constiintei cetatenesti, in promovarea echitatii sociale, ele cultiva atitudinea responsabila fata de munca, fata de familie, contribuind astfel la inocularea trasaturilor etico-spirituale inaintate ale fiecarui cetatean, la respectarea normelor de convietuire sociala si la dezvoltarea atitudinii de aparare a avutului public si privat.

Controlul exercitat cu prilejul incasarii veniturilor si al efectuarii cheltuielilor cu plata pensiilor, indemnizatiilor, ajutoarelor, etc. contribuie la buna organizare a productiei si a muncii, la folosirea rationala a fortei de munca, a mijloacelor de munca si banesti, la intarirea disciplinei economico-financiare, la respectarea si la intarirea legalitatii.

1.3.Sursele de constituire a fondurilor asigurarilor sociale

          Izvoarele de formare a fondurilor asigurarilor sociale sunt contributiile care se platesc de catre agentii economici si institutii, calculate prin aplicarea unor procente asupra fondului de salarii brut al acestora, precum si contributiile individuale platite de angajati.

          Cuantumul fondurilor asigurarilor sociale de stat depinde, in principal, de marimea veniturilor realizate de personalul incadrat in munca, deoarece agentii economici si institutiile platesc contributiile pentru asigurarile sociale in functie de aceste venituri. Cresterea veniturilor personalului a determinat si sporirea continua a veniturilor asigurarilor sociale de stat.

          a)Contributiile pentru asigurarile sociale de stat

Contributiile pentru asigurarile sociale de stat le platesc lunar agentii economici cu capital de stat, mixt si privat, cooperativele, institutiile publice pentru personalul lor, intreprinderile mici si mijlocii pentru salariatii lor, asociatiile cu scop lucrativ, persoanele autorizate sa desfasoare o activitate independenta, persoanele fizice care angajeaza personal casnic sau pentru ingrijirea blocurilor de locatari, precum si angajatii din veniturile lor.

                   Contributiile pentru asigurarile sociale de stat nu se impoziteaza. Stabilirea unor cote diferentiate a fost necesara pentru realizarea unei echitati sporite, prin legatura mai stransa intre contributia platita in timpul activitatii si prestatiilor obtinute la varsta pensionarii, tinandu-se seama da grupa de munca in care s-a lucrat.

          Noua legislatie prevede diferentierea cotelor de contributii pentru asigurarile sociale in functie de conditiile de munca normale, deosebite si speciale.       Contributiile pentru asigurarile sociale reprezinta peste 96% din totalul veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat; ele au crescut an de an, dupa cum rezulta din datele tabelului urmator:

Contributiile pentru asigurarile sociale de stat in perioada 2000-2006

Sursa : Anuarul statistic al Romaniei, Institutul National de Statistica  Bucuresti

Nota :    Sumele pe anii 2000-2003 sunt exprimate in le vechi (ROL), iar cele pe anii 2004-2006 in lei noi (RON).

Contributiile pentru asigurarile sociale datorate de angajatori se calculeaza asupra fondului de salarii brute lunare realizate de asigurati, precum si asupra veniturilor lunare realizate de persoanele care desfasoara activitati exclusiv pe baza de conventii lunare realizate de persoanele care desfasoara activitati exclusiv pe baza de conventii civile de prestari servicii si care realizeaza un venit brut in care se cuprind:

          a) salariile tarifare ale personalului unitatii (personal permanent, temporar sau zilier);

          b) drepturile banesti pentru concediile legale si suplimentare;

          c) salariile cuvenite lucratorilor scosi din productie pentru a urma o scoala profesionala si cele care se acorda elevilor scolilor profesionale pentru perioada de practica in productie;

          d) onorariile platite specialistilor pentru expertizele efectuate;

          e) sporurile de salarii (sporul pentru vechimea in munca, pentru conditii nocive sau periculoase de munca, pentru munca prestata suplimentar peste programul de lucru, sporul pentru munca de noapte etc.);

          f) indemnizatiile de conducere;

          g) drepturile banesti care se acorda personalului in perioada de timp cat indeplineste diferite obligatii de stat si obstesti;

          h) premiile prevazute sa se acorde personalului in cursul anului (premii pentru realizari deosebite, pentru economii la materiale, energie, forte de munca).

          Sumele exceptate de la plata contributiei de asigurari sociale nu se iau in considerare la stabilirea cuantumului prestatiilor de asigurari sociale.

          Cu incepere din anul 2001, salariatii platesc o contributie pentru asigurarile sociale de stat care reprezinta circa o treime din contributiile totale stabilite in acest scop, iar incepand din anul 2003, 9,5% din salariul lunar.

          Baza lunara de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale in cazul asiguratilor o constituie:

salariile individuale brute realizate lunar, inclusiv sporurile si adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de munca si/sau veniturile celorlalte categorii de asigurati;

venitul lunar asigurat, prevazut in declaratia sau contractul de asigurare, care nu poate fi mai mic de o patrime din salariul mediu brut lunar pe economie.

Pentru persoanele care beneficiaza de indemnizatia de somaj, de integrare profesionala sau alocatie de sprijin, contributia se suporta din bugetul fondului pentru plata indemnizatiei de somaj.

Baza lunara de calcul a contributiei de asigurari sociale pentru someri o constituie cuantumul indemnizatiei de somaj, de integrare profesionala sau al alocatiei de sprijin, dupa caz.

Marimea sumei contributiilor pentru asigurarile sociale de stat depinde de doi factori, si anume: cotele procentuale de contributii si fondul de salarii, inclusiv impozitul aferent acestuia.

Suma anuala a contributiilor pentru asigurari sociale se determina prin aplicarea cotei respective asupra fondului total de salarii, pe an, inclusiv impozitul aferent acestuia. Suma contributiilor astfel determinata se repatizeaza corespunzator pe trimestre.

Agentii economici calculeaza si includ contributiile pentru asigurari sociale in costul produselor, lucrarilor sau prestarilor de servicii. Pentru institutiile publice, sumele necesare achitarii contributiilor de asigurari sociale sunt alocate din bugetul de stat sau din bugetele locale, dupa caz.

Contributia individuala de asigurari sociale datorata de asigurati se calculeaza si se retine integral din salariile lor, dupa caz, din venitul brut lunar al asiguratilor si se vireaza lunar de angajator la casa teritoriala de pensii in raza careia se afla sediul acestuia.

Verificarea platii corecte a contributiei pentru asigurarile sociale datorate de persoanele fizice se face trimestrial de catre organele financiare.

Termenele de plata ale contributiei de asigurari sociale sunt urmatoarele:

a) data stabilita pentru plata drepturilor salariale pe luna in curs, in cazul angajatorilor care efectueaza plata drepturilor salariale lunar sau chenzinal, dar nu mai tarziu de data de 20 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza plata;

b) pana la sfarsitul lunii, pentru luna in curs, cand asiguratii sunt: asociati unici, asociati, comandatari sau actionari; administratori sau manageri cu contract incheiat; membri ai asociatiilor familiale; persoane autorizate sa desfasoare activitati independente;

c) cel mai tarziu pana la datele fixate prin declaratia sau contractul de asigurare in cazul cand asiguratii sunt: proprietari de bunuri si/sau arendasi de suprafete agricole si forestiere; persoane care desfasoara activitati agricole in cadrul gospodariilor individuale sau activitati private in domeniul forestier; membri ai societatilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultura; persoane care desfasoara activitati in unitatile de cult recunoscute prin lege si care nu au incheiat contract individual de munca; alte persoane;

d) pana la data de 20 a lunii urmatoare celei pentru care se efectueaza plata drepturilor ce se suporta din bugetul fondului pentru plata indemnizatiei de somaj, de integrare profesionala sau alocatie de sprijin;

e) data prevazuta in conventia civila de prestari de servicii pentru plata sumelor celor angajati exclusiv pe baza de conventie civila de prestari servicii, insa nu mai tarziu de data de 20 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza plata.

Indiferent de forma de proprietate, angajatorii sunt obligati sa depuna la banca, odata cu documentatia pentru plata salariilor si a altor venituri ale asiguratilor, si documentele pentru plata contributiilor datorate bugetului asigurarilor sociale de stat, platile efectuandu-se simultan, sub control bancar.

Neachitarea la termen a contributiilor datorate bugetului asigurarilor sociale de stat da dreptul caselor teritoriale de pensii sa aplice masurile de executare silita pentru incasarea sumelor cuvenite, potrivit normelor legale privind executarea creantelor bugetare. Sumele reprezentand majorari de intarziere se incaseaza la bugetul asigurarilor sociale de stat.

Calculul majorarilor de intarziere, evidentierea in contabilitate si urmarirea platii acestora se fac de catre angajator sau, dupa caz, de institutia care efectueaza plata indemnizatiei de somaj. Pentru asiguratii cu declaratie sau contract de asigurare, majorarile de intarziere se calculeaza de casele teritoriale de pensii.

Neplata la termenele stabilite a contributiei de asigurari sociale de catre asiguratii cu declaratie sau contract de asigurare atrage neacordarea drepturilor la prestatii pana la achitarea contributiilor datorate si a majorarilor de intarziere aferente.

Contributiile datorate si nedepuse pot fi urmarite pe cel mult 18 luni la unitatile de stat si doi ani la celelalte persoane juridice si fizice.

In cazul lichidarii administrative sau al falimentului angajatorului, sumele datorate de acesta bugetului asigurarilor sociale de stat se recupereaza potrivit procedurii legale.

b.Contributia pentru asigurarile sociale datorata de unitatile particulare bazate pe libera initiativa

Aceasta contributie se plateste la bugetul asigurarilor sociale de stat de catre patronii intreprinderilor mici, salariatii acestora, membrii asociatiilor familiale, membrii asociatiilor cu scop lucrativ si de catre persoanele care desfasoara activitate independenta autorizata.

Unitatile sunt obligate sa verse la bugetul asigurarilor sociale de stat o contributie de 30% calculata la salariul fix stabilit in contractul de munca sau la venitul lunar stabilit in contractul de asigurare sociala, inclusiv asupra impozitului aferent acestui salariu. De asemenea, au obligatia sa depuna contributia de 2,5% calculata asupra fondului de salarii realizat lunar la fondul pentru plata indemnizatiei de somaj in contul Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale[5].

Contributia pentru asigurarile sociale de stat datorata de asociatiile si persoanele care nu au cont la banca se depune, in orase si municipii, la unitatile Casei de Economii si Consemnatiuni, iar in mediul rural, la organele de incasare ale primariilor sau agentiile  Casei de Economii si Consemnatiuni, in conturile caselor teritoriale de pensii, pana la sfarsitul lunii pentru luna in curs.

Intarzierea platii contributiilor nu suspenda si nu amana plata drepturilor de asigurari sociale cuvenite salariatilor si pensionarilor. In asemenea cazuri, drepturile de asigurari sociale se acorda din fondurile proprii ale agentului economic sau ale institutiei respective.

Neplata la termen a contributiei de asigurari sociale atrage majorarea cu 2% pentru fiecare luna sau fractiune de luna de intarziere.

c.Contributiile diferentiate ale salariatilor si pensionarilor care merg la tratament balnear sau la odihna

Cuantumul veniturilor asigurarilor sociale de stat din contributiile salariatilor si pensionarilor care merg la tratament balnear si odihna reprezinta circa 1% din totalul veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat.

Persoanele bolnave de silicoza si fibroza beneficiaza de o reducere a contributiei cu 75%, iar cele care sufera de boli profesionale beneficiaza de o reducere cu 50% a contributiei, precum si pentru salariatii care obtin rezultate deosebite in activitatea lor.

Sunt scutiti de plata acestor contributii pensionarii I.O.V.R. neangajati, beneficiarii de ajutor social, precum si pensionarii de asigurari sociale de stat si pensionarii militari care au pensii minime; aceasta inseamna ca ei beneficiaza in mod gratuit de tratament.

d.Alte venituri

Bugetul asigurarilor sociale de stat mai este alimentat si cu alte venituri, cum sunt: sumele rezultate din lichidarea debitelor din anii anterioari, subventiile acordate statiunilor balneare in anii precedenti si nefolosite, majorarile si amenzile aplicate pentru neplata la timp si integrala a contributiilor pentru asigurarile sociale, restituirea sumelor platite din eroare, pensiile neachitate si prescrise, dobanzi pentru disponibilitatile din conturi etc. Bugetul asigurarilor sociale se stat mai este alimentat si cu excedentul bugetului anului precedent, care se reporteaza pe anul urmator.