PARTICULARITATILE SISTEMULUI DE ASIGURARI

PARTICULARITĂŢILE SISTEMULUI DE ASIGURĂRI

SOCIALE ALE MILITARILOR

Sistemele de asigurari sociale ale militarilor reprezinta un sistem propriu care aplica în general principiile consacrate de s 20420n1321u istemul public de pensii. Diferenta esentiala dintre sistemul asigurarilor sociale ale militarilor si celelalte sisteme consta în faptul ca, la formarea resurselor de finantare a cheltuielilor nu se bazeaza pe formarea veniturilor din contributii. În cazul sistemului de asigurari sociale ale militarilor, Bugetul de Stat finanteaza toate prestatiile si cheltuielile de administrare.

Fondurile necesare pentru realizarea acestor prestatii se asigura de la bugetul de stat, prin bugetele Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne si Serviciului Român de Informatii, institutii care raspund de aplicarea reglementarilor referitoare la pensiile militare de stat si alte drepturi de asigurari sociale ale militarilor.

Administrarea si controlul gestionarii fondurilor se realizeaza prin organe specializate, constituite la nivelul institutiilor mentionate.

Dreptul la pensii si asigurari sociale pentru cadrele militare este garantat de stat si se exercita în conditiile Legii nr.164/2001 privind pensiile militare de stat.

Riscurile activitatii militare, precum si pierderile de venituri datorate invaliditatii, batrânetii si decesului se acopera în cadrul sistemului pensiilor militare de stat si asigurarilor sociale din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale -sistem propriu de asigurari sociale, neintegrat sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale-

În acest sistem sunt asigurate cadrele militare în activitate, în rezerva sau în retragere (denumite generic cadre militare), precum si urmasii acestora, prestatiile care se acorda sunt urmatoarele:

- pensii militare de stat;

- alte drepturi de asigurari sociale, stabilite prin legi sau prin hotarâri ale Guvernului, pe baza dispozitiilor legale aplicabile în sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.

8.1 Pensii militare de stat

În sistemul pensiilor militare de stat se acorda urmatoarel categorii de pensii: - de serviciu,

de invaliditate

de urmas.

8.1.1 Pensia de serviciu

Pensia de serviciu poate fi: pentru limita de vârsta, anticipata si anticipata partiala.

Pensia de serviciu pentru limita de vârsta este pensia de care beneficiaza cadrele militare în activitate, care ating vârsta de 55 de ani si realizeaza o vechime minima în serviciu de 30 de ani barbatii si 25 de ani femeile, din care efectiv ca militar 15 ani barbatii si 10 ani femeile.

Pensia de serviciu anticipata se acorda cadrelor militare în activitate, care îndeplinesc conditiile de vechime prevazute în cazul pensiei de serviciu pentru limita de vârsta si se afla în una dintre urmatoarele situatii:

- au împlinit vârsta de 50 de ani si sunt trecute în rezerva, potrivit legii sau pentru motive sau nevoi ale institutiilor din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale;

- sunt trecute în rezerva sau direct în retragere ca urmare a clasarii ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar de catre comisiile de expertiza medico-militara.

Pensia de serviciu anticipata partiala.

Au dreptul la aceasta pensie, cadrele militare în activitate, indiferent de vârsta, care au o vechime efectiva în serviciu de minimum 20 de ani, dintre care cel putin 10 ani ca militar si care se afla în una dintre situatiile prezentate  la pensia de serviciu anticipata.

Cuantumul acestei categorii de pensie se calculeaza proportional cu numarul anilor de serviciu.

Cadrele militare care la data trecerii în rezerva nu îndeplinesc conditiile de acordare a unei pensii, dar au o vechime în serviciul militar de cel putin 15 ani pentru barbati si 10 ani pentru femei, beneficiaza de pensia militara de stat la împlinirea vârstelor standard prevazute în sistemul public de pensii, proportional cu numarul anilor de serviciu militar.

Între sistemul pensiilor militare de stat si sistemul public de pensii se recunosc reciproc perioadele de vechime în serviciu, respectiv stagiile de cotizare, în vederea deschiderii dreptului la pensie si a altor drepturi de asigurari sociale.

Elementele care stau la baza stabilirii cuantumului pensiei

Baza de calcul folosita pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda lunara bruta avuta în ultima luna de activitate, care include solda de grad corespunzatoare la data trecerii în rezerva.

În cazul în care au loc modificari ale soldelor de functie în ultimele 6 luni de activitate, baza de calcul o constituie media soldelor lunare brute din aceasta perioada, mai putin solda de grad. La media obtinuta se adauga solda de grad corespunzatoare la data trecerii în rezerva.

Pensia de serviciu pentru limita de vârsta si pensia anticipata se determina în procente din baza de calcul astfel:

60 la suta pentru activitatea desfasurata în conditii normale;

62 la suta pentru activitatea desfasurata în conditii deosebite;

64 la suta pentru activitatea desfasurata în conditii speciale.

Procentele corespunzatoare pentru activitatea desfasurata în conditii deosebite sau speciale se acorda cadrelor militare care au lucrat efectiv cel putin 20 de ani în conditii deosebite sau 15 ani în conditii speciale. Daca au lucrat mai putin, la procentele corespunzatoare activitatii desfasurate în conditii normale se acorda un spor proportional cu timpul efectiv lucrat în conditii speciale sau deosebite.

Cadrele militare care au o vechime în serviciu mai mare de 30 de ani barbatii si 25 de ani femeile beneficiaza, pentru fiecare an în plus, de un spor la pensie de 2 la suta din baza de calcul folosita la stabilirea pensiei.

Militarii care au fost degradati militar ori au pierdut gradul de ofiter, maistru militar sau subofiter, au dreptul la pensie de serviciu pentru limita de vârsta daca au la data trecerii în rezerva cel putin 30 de ani vechime în serviciu barbatii si 25 de ani femeile, din care efectiv ca militar 15 ani barbatii si 10 ani femeile, si daca au împlinit vârsta standard de pensionare prevazuta în sistemul public de pensii. Baza de calcul pentru stabilirea pensiei o constituie solda lunara bruta primita în ultima luna de activitate.

8.1.2 Pensia de invaliditate

De aceasta forma de pensie beneficiaza cadrele militare care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca datorita:

- producerii unor accidente în timpul si din cauza serviciului, accidentelor asimilate acestora, bolilor contractate în timpul si din cauza îndeplinirii serviciului militar si tuberculozei;

- accidentelor sau bolilor care nu au legatura cu îndeplinirea serviciului militar.

Ca si în cadrul sistemului public de pensii pensia de invaliditate din cadrul sistemului pensiilor militare de stat se determina în raport cu gradul de pierdere a capacitatii de munca. Similar sistemului public de pensii sunt consacrate trei categorii de grade de invaliditate.

Criteriile si normele pe baza carora se face încadrarea în gradele I, II si III de invaliditate, se aproba prin ordin comun al conducatorilor Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne si Serviciului Român de Informatii, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de sanse si al Ministerului Sanatatii.

Încadrarea în gradele de invaliditate se face de comisiile de expertiza medico-militare, a caror constituire, organizare, functionare si atributii se stabilesc prin regulament comun, aprobat de ministrul apararii nationale, ministrul de interne si directorul Serviciului Român de Informatii.

Comisiile de expertiza medico-militare, emit decizii medicale de încadrare într-un grad de invaliditate, care sunt vizate apoi de Comisia Centrala de Expertiza Medico-Militara a Ministerul Apararii Nationale, Ministerului de Interne sau Serviciului Român de Informatii, dupa caz.

Cadrele militare în activitate, care si-au pierdut capacitatea de munca datorita unor accidente sau unor boli care nu au legatura cu îndeplinirea serviciului militar beneficiaza de pensia de invaliditate numai daca îndeplinesc cel putin jumatate din conditiile de vechime în serviciu în raport cu vârsta.

De exemplu, în cazul unui cadru militar care în momentul ivirii invaliditatii are vârsta sub 25 de ani, conditia de vechime în serviciu, realizata anterior ivirii invaliditatii, prevazuta de lege este de 5 ani, iar pentru vârsta de peste 55 de ani conditia de vechime este de 25 de ani. Pentru exemplul prezentat jumatate din conditia de vechime prevazuta de lege, reprezinta 2 ani si 6 luni si respectiv 12 ani si 6 luni.

Au dreptul la pensia militara de invaliditate si asiguratii care la data ivirii invaliditatii nu mai aveau calitatea de cadru militar în activitate, dar îndeplinesc conditia de vechime prevazuta de lege. (În exemplul nostru 5 ani si respectiv 25 de ani).

În cazul în care invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident în timpul si din cauza serviciului sau a unui accident asimilat acestuia, a unor boli contractate în timpul si din cauza îndeplinirii serviciului militar sau tuberculozei, pensia de invaliditate se acorda indiferent de vechime în serviciu.

Cuantumul pensiei de invaliditate se stabileste proportional cu numarul anilor de serviciu, conform prevederilor aratate pentru pensia de serviciu.

Pensionarii încadrati în gradul I de invaliditate au dreptul la o indemnizatie de însotitor, în afara pensiei, în cuantumul stabilit pentru aceasta categorie în sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.

Reglementarile privind revizuirea medicala periodica a pensionarilor de invaliditate din cadrul sistemului pensiilor militare de stat sunt similare cu cele existente în cadrul sistemului public de pensii.

La împlinirea vârstelor prevazute de lege pentru obtinerea pensiei militare de serviciu pentru limita de vârsta, pensionarii de invaliditate pot opta pentru pensia care îi avantajeaza. Beneficiarii pensiei de invaliditate de gradul I îsi mentin dreptul la indemnizatia de însotitor, indiferent de pensia pentru care opteaza.

8.1.3 Pensia de urmas

Prevederile din Legea nr.164/2001 privind pensiile militare de stat, referitoare la pensia de urmas (persoane îndreptatite sa beneficieze de pensia de urmas, conditiile care trebuie îndeplinite, baza de calcul a pensiei, cuantumul pensiei de urmas etc.) sunt similare reglementarilor din Legea nr.19/2000.

De subliniat, însa, faptul ca în cazul copiilor acestia au dreptul la pensie de urmas si "daca sunt elevi sau studenti militari ai institutiilor militare sau civile de învatamânt, pâna la obtinerea primului grad de ofiter, maistru militar sau subofiter, fara a depasi vârsta de 26 de ani".

8.2 Stabilirea si plata pensiilor militare

Pensiile militare de stat se acorda la cererea persoanei îndreptatite, a mandatarului desemnat de aceasta cu procura speciala, a tutorelui sau curatorului acesteia, adresata, dupa caz, astfel:

A. La Ministerul Apararii Nationale

- unitatii militare din care a facut parte militarul, daca acesta îndeplineste conditiile de pensionare la trecerea în rezerva sau direct în retragere;

- centrului militar judetean, în cazul celor care îndeplinesc conditiile de pensionare, dupa data iesirii din rândul cadrelor militare în activitate.

B. La Ministerul de Interne si la Serviciul Român de Informatii:

- unitatii militare din care a facut parte la data trecerii în rezerva sau direct în retragere;

- inspectoratului judetean sau sectiei de informatii, centrului militar din raza de domiciliu a urmasilor pensionarilor militari decedati.

C. Pentru persoanele cu drept la pensie de urmas, ai caror sustinatori decedati au fost pensionari militari, cererea si actele de pensionare se pot depune si la organele de pensii în a caror evidenta s-au aflat sustinatorii.

În vederea stabilirii pensiei militare de stat organele mentionate mai sus sunt obligate sa întocmeasca dosarul de pensionare, acestea purtând întreaga raspundere pentru exactitatea datelor înscrise. Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare se stabileste prin ordin comun al ministrului apararii nationale, ministrului de interne si directorului Serviciului Român de Informatii.

Dosarul de pensionare se întocmeste si se depune la organul de pensii constituit la nivelul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne si Serviciului Român de Informatii de catre organele mentionate la pct. A, B si C în termen de 30 de zile de la data la care s-a înregistrat cererea.

Drepturile de pensie se stabilesc astfel:

a) de la data încetarii platii soldelor cadrelor militare sau, dupa caz, a soldei sau pensiei sustinatorului decedat, daca cererea, împreuna cu toate actele necesare, a fost depusa la organul de pensii în cel mult 90 de zile de la data ivirii acestor situatii;

b) din prima zi a lunii urmatoare celei în care cererea, împreuna cu actele necesare, a fost depusa la organul de pensii peste termenul prevazut

Pentru persoanele care îndeplinesc conditiile de pensionare ulterior datei iesirii din rândul cadrelor militare în activitate sau ulterior decesului sustinatorului, pensia se stabileste si se plateste cu începere din prima zi a lunii urmatoare celei în care s-a depus cererea, împreuna cu actele necesare, la organul de pensii.

Stabilirea dreptului la pensie sau respingerea cererii de pensionare, se face, asemanator sistemului public, prin decizie emisa de organele de pensii în termen de 45 de zile de la data depunerii dosarului de pensionare.

Reglementarile privind contestatiile introduse împotriva deciziilor de pensionare, organul competent si modul de solutionare sunt similare cu cele existente în cadrul sistemului public de pensii.

Drepturile de pensie stabilite se platesc astfel:

Pensia se plateste lunar personal titularului, mandatarului desemnat de acesta prin procura speciala sau reprezentantului legal al acestuia.

Modalitatile de plata a pensiilor sunt cele consacrate si în sistemul public de pensii.

Reglementarile referitoare la încetarea, suspendarea si reluarea în plata a pensiilor sunt, în cea mai mare parte, aliniate regimului juridic al asigurarilor sociale de stat -sistemul public.