Sisteme de pensii private obligatorii

Sisteme de pensii private obligatorii

Pilonul II in statele europene

Sistemele de pensii din Europa de Est au ales in anii 1990 modelul multi-pilon, propus de Banca Mondiala si aplicat pentru prima data in Chile, in anul 1979. In cazul primului sistem de pensii private din lume, in decursul celor aproape 27 de ani de functionalitate, s-a obtinut un randament mediu anual de 10% peste nivelul inflatiei. In Europa Centrala si de Est, primele sisteme de pensii private facultative (pilonul III), au aparut in 1994 in Cehia, Ungaria si Bulgaria, iar primele sisteme de pensii private obligatorii (pilonul II) au aparut in Ungaria (1998) si Polonia (1999).

Unul dintre principiile comune adoptate de tarile din Centrul si Estul Europei este cel al "contributiilor definite", principiu care, concomitent, le diferentiaza, in domeniul sistemelor de pensii private, de statele Europei de Vest, bazate pe filosofia de "beneficii definite". In acelasi timp, sistemele multi-pilon practicate de statele est-europene nu sunt uniforme, din moment ce au fost determinate, de la o tara la alta, de conditii sociale, economice, politice diferite.

UNGARIA

Context demografic si economic

Populatie totala: 10.045.401 locuitori, din care peste 16 % au varsta peste 65 de ani. Cresterea naturala, calculata ca diferenta intre numarul nascutilor vii si numarul de decese in cursul unui an, este negativa, de -30.754. Rata dependentei persoanelor in varsta (raportul dintre numarulr total de persoane in varsta care, in general, sunt inactivi economic - peste 65 de ani - si numarul de persoane apte de munca - intre 15 si 64 de ani) este de 23.5%, procent care, potrivit estimarilor Eurostat, va ajunge in 2060 la peste 57%. Speranta de viata pentru barbati este de 69.2 ani, iar pentru femei de 77.8 ani.

PIB/loc este de 10 477 euro. Salariul minim este de 272.5 euro, iar salariul mediu 1055.4 euro (in 2007). Rata somajului este de 7.9%. Varsta medie de pensionare este de 60 ani, iar pensiile reprezentau in 10% din PIB.

Sistemul de pensii private obligatorii

Ungaria este prima tara din Europa Centrala si de Est care si-a reformat sistemul public de pensii, prin introducerea segmentului privat multipilon. Ea a introdus prima din zona ambele sisteme de economisire privata pentru pensie. Sistemul de pensii obligatorii are aproximativ 3 milioane de participanti si active nete de 7 miliarde euro. Sistemul ungar de pensii private obligatorii are particularitatea ca mai multe entitati administreaza fonduri de pensii: angajatori, companii financiare, sindicate, patronate, camere de comert si chiar autoritati locale.

La introducerea pensiilor private, sistemul se aplica celor cu varsta maxima de 42 de ani si tuturor celor care intrau pe piata muncii, fiind optional pentru ceilalti angajati. A urmat apoi o faza de marire a varstei de pensionare la 62 de ani (de la 60 de ani pentru barbati si 55 de ani la femei). De asemenea, s-a stabilit valoarea pensiei minime, la 23.200 forinti, ceea ce reprezenta aproximativ un sfert din salariul mediu net, insa acest cuantum al pensiei minime este prevazut sa fie retras in 2009. Contributiile sunt stabilite la 8% din salariul brut. Incepand cu anul acesta, participantii vor fi alocati pe 3 grade de risc in functie de varsta.Ungaria a fost prima tara care a introdus, in 1998, un sistem de pensii private obligatorii, cu conturi individuale.

Imediat dupa introducerea Pilonului II, cele 38 de fonduri de pensii private cumulau 1,33 milioane de participanti (finele anului 1998), pentru a depasi 2 milioane de aderenti la sfarsitul anului urmator. Astazi, piata maghiara de pensii private obligatorii are 2 milioane de clienti (cu 40% mai multi decat in 1999) si active nete totale de circa 5.9 mld. euro. Spre comparatie, piata cumula active de numai 98 de milioane de euro in 1998 si de 350 de milioane de euro in 1999, potrivit datelor autoritatii de reglementare a pietei financiare din Unga 616f55g ria. In prezent, pe piata ungara exista 18 administratori de fonduri de pensii private pe pilonul II.

Concentrarea pietei este semnificativa, primele sase fonduri cumuland aproximativ 88% din numarul total de participanti (nivel asemanator cu cel de acum din Romania) si circa 85% din activele nete totale. Cel mai mare fond de pensii din Ungaria este a celor de la OTP, ce administreaza active de 1,3 miliarde euro, urmata de ING cu 908 milioane euro si Aegon cu 865 milioane euro.

De la infiintarea lor, fondurile private de pensii au obtinut randamente usor peste inflatie (8% in 2006) insa nu li s-a permis sa opteze pentru investitii cu risc ridicat, care ar fi condus la castiguri mai mari. Limitele maxime de plasamente sunt: 50% fonduri de investitii, 30% obligatiuni, 25% obligatiuni ipotecare, 10% fonduri imobiliare si 5% fonduri de hedging.

POLONIA

Context demografic si economic

Populatie totala: 38.115.641 locuitori, din care 13.5 % au varsta peste 65 de ani. Cresterea naturala este pozitiva, de 31.031. Rata dependentei persoanelor in varsta este de 18.9%, procent care, potrivit estimarilor Eurostat, va ajunge in 2060 la aproape 69%. Speranta de viata pentru barbati este de 75.5 ani, iar pentru femei de 79.7 ani.

PIB/loc este de 9 461 euro. Salariul minim este de 312.7 euro, iar salariul mediu de 996.8 euro (in 2007). Rata somajului este de 7.1%. Varsta medie de pensionare este de 59 ani, iar pensiile reprezentau in 12.4% din PIB.

Sistemul de pensii private obligatorii

In 1999, Polonia a adoptat primul pachet legislativ privind pensiile private (pilonul III) si cele administrate privat (pilonul II).

Angajatilor polonezi li s-a oferit, astfel, posibilitatea de a economisi in conturi individuale de pensii. Cei doi piloni nou introdu i continua i astazi sa coexiste alaturi de vechiul sistem public. Sistemul privat de pensii cuprindea, la sfar itul lui 2004, zece milioane de participan i i 18 fonduri de pensii. In 2008, mai existau doar 15 fonduri, in care sunt plasate contribu ii totale de aproape 37 miliarde de euro. Activele sub administrare ale celor 15 fonduri totalizau, la finele lunii iunie din 2007, 36 miliarde euro.

Randamentul mediu ob inut pe parcusul a 8 ani a fost de aproximativ 20-25% pe an, adica 200% in cei 8 ani de func ionare, date prezentate de Pawel Kowalewski, director PZU, una din cele mai mari companii de pensii private. In acela i interval, fondurile cu cel mai slab randament au ob inut o profitabilitate de 116% (14 % pe an) iar cele mai performante un randament de 228% (28,5% pe an).

Regula impusa in Polonia era simpla - persoanele peste 50 de ani in momentul adoptarii noii legisla ii ramaneau in cadrul sistemul public de pensii (pilonul I), cei cu varste intre 30 i 50 de ani aveau posibilitatea de a alege intre pilonii I i II, iar cei de pana la 30 de ani erau obliga i sa contribuie la pilonul II, de pensii publice administrate privat. In plus, orice contribuabil avea ocazia sa investeasca in pilonul III, acela al contribu iei benevole. Rezultatul a fost ca aproape 11 milioane de contribuabili din cei 13 milioane de salaria i din economie contribuie in prezent la pilonul II de pensii. Varsta minima de pensionare in cadrul noului sistem era de 65 la barbati i 60 la femei, iar pentru a ob ine pensia minima, erau necesari minim 25 de ani de munca in cazul barba ilor, respectiv 20 pentru femei. Sistemul polonez prevede o pensie minima corespunzatoare a 23% din venitul net ca tigat, valoarea nominala a pensiei urmand sa fie ajustata cu indicele de infla ie.

In privin a pensionarii anticipate, polonezii nu au foarte multe variante, toate posibilita ile existente in cadrul vechiului sistem fiind retrase. In vechiul program de pensii, existau categorii socio-profesionale avantajate: minerii, profesorii, cei din domeniul feroviar sau cei care lucrau in condi ii deosebite. In schimb, in Polonia este posibila combinarea pensionarii cu perioada activa, cu precizarea ca exista un plafon maxim al salariului pe care pensionarii polonezi au dreptul sa-l ob ina. Daca de pilda venitul din munca depa e te cu 130% nivelul pensiei, polonezul risca sa se aleaga cu suspendarea pensiei.

Garan ia in cazul Poloniei este cea mai mica valoare dintre media randamentelor pie ei pe ultimii trei ani minus patru puncte procentuale i 50% din randamentul pie ei. Popula ia Poloniei beneficiaza deja de pensii de circa 80% din ca tigurile medii lunare din via a activa. Randamentul mediu ob inut pe parcusul a 8 ani a fost de aproximativ 20-25% pe an, adica 200% in cei 8 ani de func ionare. In acela i interval, fondurile cu cel mai slab randament au ob inut o profitabilitate de 116% (14 % pe an) iar cele mai performante un randament de 228% (28,5% pe an).
De men ionat ar fi ca performan ele Poloniei descrise mai sus au fost ob inute in condi iile in care fondurile au "prins" atat criza financiara din 2001-2002, cat i pe cea existenta - performan ele de mai sus includ aceste doua perioade foarte nefavorabile - i totu i fondurile de pensii private au reu it sa depa easca infla ia prin investi ii performante, fara a fi obligate de lege. In Polonia nivelul contribu iei este de 7,3% din salariu. Fondurile de pensii private obligatorii din Polonia au pierdut in medie 14 % pe parcursul lui 2008, potrivit autorita ilor de supraveghere i asocia iilor fondurilor de pensii din statul respectiv. In Polonia au existat, la inceput, 28 de administratori de pensii, ramanand in prezent doar 14. Legea prevede ca fiecare fond trebuie sa aiba cel pu in 30.000 de contribuabili.

SLOVENIA

Context demografic si economic

Populatie totala: 2.025.866 locuitori, din care 16.1 % au varsta peste 65 de ani. Cresterea naturala este de 1906. Rata dependentei persoanelor in varsta ajunge la peste 23%, procent care, potrivit estimarilor Eurostat, va ajunge in 2060 la peste 62%. Speranta de viata pentru barbati este de 74.5 ani, iar pentru femei de 82 ani.

PIB/loc este de 18 518 euro, respectiv 15500 PPS.Salariul minim este de 538.5 euro, iar salariul mediu de 1797 euro (in 2007). Rata somajului este de 74.5%. Varsta medie de pensionare este de 60 ani, iar pensiile reprezentau in 10.3% din PIB.

Sistemul de pensii private obligatorii

Potrivit legisla iei, fondurile de pensii private din Slovenia trebuie sa realizeze anual un randament cel pu in egal cu 40% din randamentul mediu al unui 'co ' de titluri de stat slovene, cu maturitatea de un an, indice de performan a (benchmark) calculat lunar.

Datorita faptului ca legisla ia a impus garantarea  anumitor randamente minime franeaza in mod brutal performan a investi ionala a fondurilor de pensii private din Slovenia, una dintre pie ele de pensii private de dimensiune medie in regiune - potrivit datelor prezentate de catre Gregor Pilgram (CEO al GENERALI Slovenia). De exemplu, in anii cand indicele general al bursei slovene a crescut cu doua cifre, cea mai buna performan a de pe pia a fondurilor de pensii private a fost de cel pu in doua ori i jumatate (pana la de opt ori) mai modesta, din cauza comportamentului investi ional de grup al fondurilor, care prefera abordarea prudenta pentru a asigura garan iile cerute de lege.
De asemenea, datorita condi iilor de pia a, aceasta solicitare de randament minim garantat este aproape intotdeauna pozitiva, motiv pentru care fondurile nu au de ales decat sa investeasca marea majoritate a banilor clien ilor in instrumente financiare cu venit fix (titluri de stat, obliga iuni, depozite bancare) - lasand prea pu in loc ac iunilor i fondurilor mutuale, care constituie in fapt motorul real de cre tere a performan ei investi ionale, mai ales cand Bursa a avut perioade de cre tere de 80% intr-un an, aceasta realizandu-se daca nu este prezenta o perioada delicata a economiei globale, cum ar fi criza financiara actuala. Totodata, ca urmare a faptului ca legea impune un randament minim care trebuie sa se ob ina, structura activelor din fondurile de pensii din Slovenia este formata in propor ie de peste 90% din titluri de stat, de unde i performan e scazute ale fondurilor facultative de pensii.

Contribu ia medie lunara la un fond de pensii facultative in Slovenia este de 40 euro, adica aproape de cinci ori mai mare decat cei 8,80 euro pe luna in Romania. Insa garan iile cerute de lege nu lasa loc i pentru alocari consistente in ac iuni, care sa permita fructificarea acestor aprecieri puternice ale ac iunilor. De exemplu, indicele SBI a crescut cu 24 % in 2004, cu 37,86% in 2006 si cu 78,13% in 2007. In aceia i ani, fondul de pensii cu cea mai buna performan a investi ionala de pe pia a a avut urmatoarele randamente anuale: 10 % in 2004 (de doua ori i jumatate sub indicele bursier), 5,67% in 2006 (de ase ori i jumatate sub indicele bursier) i de 9,45% in 2007 (de opt ori sub indicele bursier).

Legisla ia i sistemul cerut de garan ii nu permit valorificarea anilor de cre tere bursiera puternica. Reglementarile lasa managerilor de fonduri prea pu in loc pentru investi ii in ac iuni . In acela i timp, in anii in care bursa slovena a fost pe minus (indicele general al pie ei scazand) - cu 5 % in 2005 de exemplu - fondurile de pensii au reu it sa depa easca acest handicap i sa conserve mai bine economiile participan ilor: in 2005 cel mai bun fond de pensii a ob inut un randament de 4,18% (fa a de scaderea cu 5,59% a Bursei).

In pilonul II neobligatoriu de pensii private din Slovenia economisesc circa 550000 de participan i, nivelul activelor acumulate fiind de aproape 1 miliarde euro. In niciuna din tarile din Europa Centrala i de Est nu sunt prevazute prin lege randamente minime anuale, cu excep ia Sloveniei, in care exista doar fonduri facultative de pensii. In cazul Sloveniei, insa comisionul de administrare maxim ce poate fi perceput este de 8 %, iar comisionul maxim de gestionare a activelor este de 1,5% .

LETONIA

Context demografic si economic

Populatie totala: 2.270.894 locuitori, din care 17.2% au varsta peste 65 de ani. Cresterea naturala este negativa, de -7217. Rata dependentei persoanelor in varsta este de aproximativ 25%, procent care, potrivit estimarilor Eurostat, va ajunge in 2060 la peste 64.5%. Speranta de viata pentru barbati este de 65.4 ani, iar pentru femei de 76.3 ani.

PIB/loc este de 10 179 euro. Salariul minim este de 229.4 euro, iar salariul mediu de 683 euro (in 2007). Rata somajului este de 7.3%. Varsta medie de pensionare este de 63 ani, iar pensiile reprezentau in 2006 6.1% din PIB.

Sistemul de pensii private obligatorii

Cel de-al doilea pilon al sistemului de pensii din Letonia a intrat in vigoare in iulie 2001, cu scopul de a creste pensiile, fara a fi nevoie sa creasca si rata de contributie. Pentru acest pilon, rata initiala de contributie a fost de 2%, in prezent ea ajungand la 9%. Astfel, un muncitor care participa la ambele piloane contribuie un total de 20% impartit intre cei doi piloni. Incepand din 2010, contributiile vor fi impartite egal intre cei doi piloni.
Acest pilon are caracter obligatoriu pentru lucratorii care au fost mai tineri de 30 de ani in iulie 2001 si voluntar pentru cei care aveau intre 30 si 49 de ani la momentul respectiv, si se asteapta sa fie pe deplin obligatoriu pana in anul 2035. Acest sistem este finantat in totalitate si a fost initial gestionat numai de catre Trezoreria letona. Cu toate acestea, din 2003 muncitorilor li s-au permis sa isi aleaga firma favorita de management si investitii financiare, care sa ofere o gama mai larga de optiuni de investitii si portofolii mai diversificate.
La pensionare, participantii au doua optiuni, fie un contract cu anuitati pe viata la o companie de asigurari pe piata deschisa, fie sa combine sumele acumulate din cei doi piloni si sa primeasca o pensie pe baza sumei dintre cele doua fonduri.

La mijlocului anului 2008, activele fondurilor de pensii private obligatorii au ajuns la 513 milioane de euro, cu 49% mai mult decat la finele anului trecut, potrivit datelor publicate de autoritatea de supraveghere a pietelor financiare din Letonia, FKTK. Numarul participantilor la fondurile de pensii private obligatorii a ajuns la 1,03 milioane, cu 35.000 mai multi decat la finele anului trecut. In acelasi timp, fondurile sunt tot mai prudente cu investitiile, la fel ca si cele din restul regiunii. Letonia este una dintre cele mai mici piete de pensii private din zona Europei Centrale si de Est, care are un sistem de pensii multipilon asemanator celui romanesc.
Practic, activele fondurilor obligatorii aproape s-au dublat in 2008, un ritm explicat de startul recent (in 2004) al pilonului II in Letonia. Activele sunt investite foarte prudent, pe fondul temerilor legate de criza financiara: 48,6% in depozite bancare, 31,4% in titluri de stat si obligatiuni, 18,5% in fonduri mutuale si 1,5% in actiuni listate si alte investitii. 65% din toate plasamentele sunt facute pe piata financiara letona, iar 35% sunt investitii in strainatate.
Pe piata letona de pensii private obligatorii activeaza in prezent 9 administratori, care gestioneaza 25 de fonduri de pensii. In primul semestru al acestui an, fondurile au obtinut un randament mediu anualizat de 4,6% (fata de 5,7% in aceeasi perioada a anului precedent).

BULGARIA

Context demografic si economic

Populatie totala: 7.640.238 locuitori, din care 17.3% au varsta peste 65 de ani. Cresterea naturala este negativa, de -36.746. Rata dependentei persoanelor in varsta este de 25%, procent care, potrivit estimarilor Eurostat, va ajunge in 2060 la 64%. Speranta de viata pentru barbati este de 69.2 ani, iar pentru femei de 76.3 ani.

PIB/loc este de 4 465 euro. Salariul minim este de 112.5 euro, iar salariul mediu de 280.2 euro (in 2007). Rata somajului este de 5.6%. Varsta medie de pensionare este de 64 ani, iar pensiile reprezentau in 7.6% din PIB.

Sistemul de pensii private obligatorii

Lansat in 2002, Pilonul 2 din  Bulgaria se desfasoara cu fond de pensie legat de munca (ocupational,ce cuprinde planuri de pensii premature pentru persoanele angajate in domenii cu risc inalt finantat de angajator) impreuna cu un Fond de pensii universal (deschis,cu scheme de pensii pe perioada vietii pentru cei nascuti dupa finantat de angajator si angajat

In acest pilon,fondurile de pensii de munca sunt obligatorii sunt doar pentru cei cu profesii periculoase contribuabilul are alegerea personala a unui fond independent de varsta lui

Rata de contributie este de pentru muncitor din I categorie a muncii si de pentru muncitorii din categoria II. Contributiile sunt o cheltuiala doar pentru angajator

Pensiile anticipate sunt doar pensii pe termen fix - timpul intre varsta de pensionare prematura si varsta standard de pensionare,iar contributiile sunt definitive,accessul la contul individual nefiind posibil inainte de varsta de pensionare cu exceptia invaliditatii pe viata

Fondurile de pensii universale au fost stabilite prin lege in 2000 dar si-au inceput activitatea in 2002 si sunt bazate pe transferurile de la I pilon (PAYG) la al II pilon.De aceasta forma a pilonului 2 pot beneficia toti cei nascuti dupa 1959,ca alegere libera si posibilitatea de a schimba fondul o data pe an Rata contributiei de 5% este impartita intre angajat si angajator.Un beneficiu al acestei forme este dat de anuitatile pe intreaga perioada vietii

Pentru a crea stimulentele unor contributii de durata  lunga s-au implementat politici precum :

Elaborarea unei noi formule a beneficiilor luand in consideratie contributia personala pe parcursul intregii vieti

Cresterea pensiei maxime si eliminarea completa a limitelor in 2010;

Separarea financiara a pensiilor contributive de cele ne-contributive.

Noua legislatie din 2000 a introdus o noua formula a beneficilor.Astfel,toate pensile sunt recalculate dupa urmatoarea formula:

Pensia de batranete = PC * 1% * CI * VMLA

unde PC reprezinta perioada de contributie ani de stagiu CI este coeficient individual al pensionarului,iar VMLA (12) este venitul mediu lunar asigurabil pe ultimele luni inainte de oferirea pensiei.

Insa,in aceasta formula nivelul pensiei depinde de urmatoarele trei elemente

Durata participarii la sistem fiecare an de participare aduce de venit mediu lunar asigurabil Pentru perioada pensionarii anticipate, an calendaristic de serviciu aduce 3%, respective 5% incepand cu ianuarie

2. Coeficientul individual al pensionarului,un raport intre venitul individual asigurabil si venitul mediu pe tara asigurabil. Acest coeficient este un indicator cantitativ pentru contributia unei persoane la sistemul de asigurari si stimuleaza angajatul sa ceara ca angajatorul sau sa faca contributii sociale bazate pe salariul lor real si nu pe salariul minim stabilit pe tara (dupa cum era practica in sectorul privat La calcularea coeficientului individual trei ani consecutivi din ultimii ani de serviciu inainte de decembrie sunt selectati de persoana Perioada de dupa decembrie pana la momentul pensionarii este inclusa in mod obligatoriu. In acest fel, perioada de referinta din formula beneficiului pentru persoanele care au intrat pe piata muncii dupa este perioada intreaga de angajare

3.Venitul lunar mediu asigurabil pentru cele 12 precedente dinainte de pensionare este un element care creeaza o legatura intre nivelele de pensii si venituri care trebuie sa fie inlocuite Acest indicator este calculat si raportat de Institutul National de Securitate Sociala lunar

----- prea multe detalii, scrie mai mult despre piata, cine administreaza fondurile, randamente, limite de plasamente, chestii mai generale -----

Insa, se pune problema preturilor duble sau costurile de tranzitie ale pilonului II. Efectul din II pilon este contradictoriu pe termen scurt si mediu si pozitiv pe termen lung

Costurile tranzitiei sunt influentate de rata de contributii canalizata spre II pilon, numarul total de asigurati care au aderat la fondul de pensii universal si castigurile medii ale participantilor la II pilon.Pentru a limita aceste costuri, Bulgaria a aplicat asa-numita abordare atenta in schitarea si elaborarea celui de al II pilon.de asemenea,se remarca o rata inalta a somajului in randurile populatiei cu varsta de pre-pensionare

Avantajul sau principal ramane insa accesul aproape a intregii populatii la aceasta pensie, transferul pensionarii premature de la pilonul 1 la pilonul 2 impreuna cu stimulentele prin impozite,instruire,campanii de sensibilizare..

Rata de inlocuire din cei trei piloni scopul final al reformei) este intre 70 - 80%,dupa cum urmeaza

I pilon de solidaritate

II pilon finantat 20

III pilon finantat

Garantiile acestui pilon sunt o rata minima de rentabilitate egala cu cea mai mica valoare dintre media randamentelor minus trei puncte procentuale si 60% din rata de rentabilitate medie anualizata a tuturor fondurilor de pensii pe ultimii 2 ani. Rata minima de rentabilitate e separata pentru fondurile universale fata de cele ocupationale si este calculata pentru fiecare tip de fonduri. Iar in caz de esec, diferenta e acoperita din rezerve.

Conform CSSPP, numarul de participanti la pilonul 2 in 2007 a fost de 2.84 milioane,un numar de administrator de 8 si un randament mediu anual in perioada 2005-2007 de 12.88%.

Bulgaria a depasit in premiera la finele anului trecut Ungaria la capitolul numarului de clienti de pensii private obligatorii (pilonul II), urcand pe locul trei in topul de profil din regiunea Europei Centrale si de Est, in urma Poloniei si a Romaniei. La nivelul intregii regiuni, aproape 29 de milioane de participanti sunt inscrisi in fondurile de pensii obligatorii, dintre care 46% in Polonia, 10% in Bulgaria si 14% in Romania. In 2007, la fondurile de pensii private obligatorii (universale si profesionale) din Bulgaria cotizau 2 milioane de participant.

ESTONIA

Context demografic si economic

Populatie totala: 1.340.935 locuitori, din care 17.2 % au varsta peste 65 de ani. Cresterea naturala este negativa, de -754. Rata dependentei persoanelor in varsta este de 25.3%, procent care, potrivit estimarilor Eurostat, va ajunge in 2060 la peste 55.6%. Speranta de viata pentru barbati este de 67.4 ani, iar pentru femei de 78.6 ani.

PIB/loc este de 11 827 euro, respectiv 15500 PPS.Salariul minim este de 278 euro, iar salariul mediu de 840.2 euro (in 2006). Rata somajului este de 5.5%. Varsta medie de pensionare este de 62 ani, iar pensiile reprezentau in 6% din PIB.

Sistemul de pensii private obligatorii

Estonia si-a lansat sistemul de pensii private obligatorii (Pilonul II) in 2002. Metoda estoniana a fost una diferita de a celorlalte tari. Contributia initiala la primul pilon era de 20% din salariul brut, platita numai de angajati. O data cu noul sistem de pensii s-a redus pilonul I la 16%. Participantilor la al doilea pilon trebuie sa plateasca o contributie individuala de 2% din salariul lor brut, care este suplimentat cu 4% prin contributia la asigurarea de pensie platita de angajator. In total, 6% din salariul brut e cumulat in contul personal de pensii in fondul alocat pilonului II. Pein cei 2%, Estonia a fost singura tara din Europa Centrala si de Est care a marit rata contributiei totale ca resultat al reformei de pensii. In timp ce in celelalte tari europene pilonul II a fost introdus cu o agenda explicita pentru a reduce costurile cu pensiile, in cazul Estoniei pilonul II a marit sistemul obligatoriu si a transmis mesajul ca o pensie mai mare are nevoie de un pret mai mare.

Participarea la pilonul II e obligatorie pentru noii intrati pe piata fortei de munca din 2002, in timp ce pentru toti muncitorii care erau deja pe piata in 2002 aceasta este voluntara. Desi participarea la pilonul II necesita contributii mai mari ale angajatilor, rata de participare e una din cele mai mari din statele Europei Centrale si de Est care au adoptat o reforma asemanatoare. Numarul participantilor la pilonul II a crescut constant, depasind 445 000 de participanti pana in iunie 2005. La momentul acela, aproape 75% din forta de munca de la 16 ani la varsta de pensionare adoptasera noul sistem.

Popularitatea reformei poate fi atribuita catorva factori. In primul rand, modelul reformei arata atractiv. Sloganul reformei, 'Platesti 2%, statul plateste 4%' a reusit sa schimbe modalitatea in care aceasta era vazuta si perceputa. Ce putea parea o crestere a ratei totale de contributie a fost perceput ca un bonus din partea statului.

Un alt factor al succesului reformei a fost gradul mare de flexibilitate a adoptarii noului sistem. Deadline-urile pentru aderare nu erau prea rigide si oamenii au avut suficient timp sa se hotarasca. Optiunea de a adopta sistemul este inca deschis pentru tinerii muncitori pana in anul 2010.

Nu in ultimul rand, momentul reformei este important. Pana in 2002, cand reforma a fost implementata, sectorul financiar era deja consolidat si rezolvase problemele primilor ani de tranzitie. Daca ar fi fost adoptata cativa ani mai tarziu, de exemplu inainte de criza bursiera din Estonia din 1998 sau criza financiara ruseasca din 1999, probabilitatea de esec ar fi fost mult mai mare.

Cazul Estoniei iese in evidenta in privinta reformei pensiilor din Europa Centrala si de Est si in privinta continuitatii in implementarea reformei. In ciuda diferitelor schimbari guvernamentale, cabinetele succesive au urmarit pincipiile generale ale reformei.

Sistemul de pensii a oferit inca de la inceput companiilor de pensii optiunea de a administra mai multe fonduri fiecare. Administratorii au ales trei tipuri de fonduri - dinamic, moderat si conservator, in prezent existand pe piata 6 administratori si 19 fonduri de pensii - 6 conservatoare, 6 moderate si 7 dinamice. Fondurile conservatoare investesc numai in titluri de stat, obligatiuni si depozite bancare, cele moderate investesc cel mult 25% in actiuni si cel putin 50% in titluri de stat, obligatiuni si depozite, iar cele dinamice investesc cel mult 50% in actiuni, fara alte restrictii privind alocarea plasamentelor. Participantii pot alege orice fond doresc, dar pot contribui doar intr-un singur fond la un moment dat.

La patru ani de la startul din 2002 al sistemului de pensii private obligatorii, 75% dintre estonieni alesesera fondurile dinamice, de risc, 15% alesesera fondurile moderate si doar 10% fondurile conservatoare (prudente). Optiunea implicita o constituie fondurile conservatoare, iar structura de optiuni a participantilor arata ca alegerea a fost de cele mai multe ori activa, din moment ce doar 10% dintre participanti contribuiau in 2006 la fondurile conservatoare. In acelasi timp, optiunile facute reflecta structura pe varste a participantilor, 70% din totalul clientilor fondurilor de pensii obligatorii avand in 2006 varste sub 40 de ani. Participantii isi pot schimba periodic tipul de fond ales.

SLOVACIA

Context demografic si economic

Populatie totala: 5.400.998 locuitori, din care 12 % au varsta peste 65 de ani. Cresterea naturala este pozitiva, de 3476. Rata dependentei persoanelor in varsta este de 16.6%, procent care, potrivit estimarilor Eurostat, va ajunge in 2060 la peste 68.5%%. Speranta de viata pentru barbati este de 70.4 ani, iar pentru femei de 78.4 ani.

PIB/loc este de aproximativ 12 014 euro. Salariul minim este de 242.5 euro, iar salariul mediu de 926.6 euro (in 2007). Rata somajului este de 9.6%. Varsta medie de pensionare este de 59 ani, iar pensiile reprezentau in 2006 7.3% din PIB.

Sistemul de pensii private obligatorii

In 2005, Slovacia a introdus Pilonul II al pensiilor obligatorii, dupa ce pensiile facultative fusesera introduse din 1997. In 2006 piata slovaca numara 1.1 milioane de participanti, 6 administratori (ALLIANZ, AEGON, AXA, ING, GENERALI si CSOB) si active de 710 milioane de euro.

Referitor la cuantumul pensiei, nu exista un nivel minim, dar muncitorii care au venitul minim pe economie sunt protejati prin calcularea unui nivel al pensiei considerat a corespunde nevoilor minime. Sistemul slovac prevede minim 10 ani de participare, varsta minima de pensionare fiind de 62 de ani pentru ambele sexe (pentru barbati, aceasta limita functioneaza din 2006, in vreme ce pentru femei plafonul varstei de pensionare la 62 de ani va deveni operational pana in 2014, in prezent fiind de 55 de ani).

Contributia pentru sistemul de pensii este de 9% din salariul brut, nivel obligatoriu pentru cei care au intrat pe piata muncii dupa 2005. Noii angajati si liberii profesionisti sunt inrolati automat Ceilalti pot opta pentru un sistem care le da posibilitatea sa ramana fie contributori doar in cadrul programului public fie sa combine cele doua variante. De asemenea, cetatenii slovaci au posibilitatea pensionarii anticipate, cu mentiunea ca daca opteaza pentru acest lucru, pierd anual echivalentul a 6 % din pensie. De asemenea, in cazul in care doresc sa ramana activi dupa varsta de pensionare, castigul pe care il pot obtine suplimentar este tot de 6 % pe an. Anul trecut, 1,1 milioane de slovaci participau la Pilonul II, iar 6 companii administrau circa 710 milioane de euro.

Fiecare administrator este obligat sa aiba in portofoliu trei fonduri: unul conservator, altul echilibrat si al treilea mai riscant. Limitele maxime pentru plasamente sunt de 30% pentru titluri din Slovacia, si, diferentiat pe fonduri, expunerea maxima pe actiuni este de 0% pentru cel conservator, 50% pentru fondul echilibrat si 80% pentru cel riscant. In iunie 2007, 65% din activele celor peste 1,5 milioane de participanti la sistemul de pensii private slovac erau plasate in fonduri riscante, 31% in fonduri echilibrate si doar 4% in fonduri conservatoare. La fel de adevarat este ca in Slovacia peste 38% dintre participanti sunt tineri cu varsta de maxim 20 de ani si alti 31% au varste de 21-30 de ani, pentru ca in sistem au avut obligatia sa intre doar noii angajati, pentru ceilalti fiind optional.

Mutarea clientilor de la un fond la altul a fost permisa, fara penalitati, dupa un an de functionare a sistemului. Acest lucru a dus la aranjamente intre unii contribuabili si agentii de marketing dispusi sa imparta din comisionul lor. Astfel spus, dupa un an si jumatate, 15% din slovaci isi schimbasera administratorul. Dupa inca sase luni, autoritatile din Slovacia au imbunatatit legea si au introdus penalitati la schimbarea administratorului.

In privinta garantiilor, exista un randament minim obligatoriu relativ, in functie de piata si de cele trei grade de risc disponibile pentru un fond: pentru un fond conservator rata minima de rentabilitate este stabilita la 90% din randamentul mediu pe 24 de luni, 70% pentru fondul echilibrat si 50% pentru cel riscant.

Fondurile din Slovacia au pierdut 6 % pe parcursul anului 2008, potrivit datelor publicate de autoritatile de supraveghere si asociatiilor fondurilor de pensii din statele respective.

ROMANIA

Context demografic si economic

Populatie totala: 21.528.627 locuitori, din care aproape 15 % au varsta peste 65 de ani. Cresterea naturala este negativa, de -33.113. Rata dependentei persoanelor in varsta este de 21.3%, procent care, potrivit estimarilor Eurostat, va ajunge in 2060 la peste 65.27%. Speranta de viata pentru barbati este de 69.2 ani, iar pentru femei de 76.2 ani.

PIB/loc este de 6 365 euro. Salariul minim este de 141.4 euro, iar salariul mediu de 527 euro (in 2007). Rata somajului este de 6.4%. Varsta medie de pensionare este de 64 ani, iar pensiile reprezentau in 6.5% din PIB.

Sistemul de pensii private obligatorii

In Romania,debutul pilonului 2 s-a realizat in anul 2008,cu un caracter obligatoriu pentru persoanele cu varste mai mici de 35 de ani si optional pentru cei intre 35 si 45 de ani. O persoana nu poate participa, in acelasi timp, la mai multe fonduri de pensii administrate privat. De asemenea, nu se poate retrage din sistem.Tocmai pentru ca vorbim de o evolutie pe un interval scurt de timp,ne intereseaza sa surprindem caracteristicile,deoarece o comparatie cu alte tari este in acest moment inutila.

Din contributia de 9 % care se ducea catre pensia publica, 2% sunt transferati, la un fond de pensii administrat privat. Cota de contributie se majoreaza la 6%, in termen de opt ani de la inceperea functionarii, cu o crestere de 0 puncte procentuale pe an, incepand cu data de 1 ianuarie a fiecarui an. O pensie administrata privat, este suma platita periodic participantului sau beneficiarului, in mod suplimentar si distinct de pensia furnizata de sistemul public, care se obtine din transferul lunar al unei parti din contributia de asigurari sociale (CAS). Conturile sunt individuale,contributiile sunt definitive si se doreste o separare intre admistrator si fond.Garantia in ceea ce priveste performanta acestui pilon este relativa Rata minima de rentabilitate obligatorie pentru Pilonul II reprezinta nivel rentabilitatii fondului dincolo de care CSSPP are obligatia legala de a lua dreptul administratorului de a gestiona mai departe banii participantilor.Exista nu mai putin de zece elemente de siguranta, printre care rata minima de rentabilitate si fondul de garantare. Fondul de garantare este destinat acoperirii unor riscuri imprevizibile si care nu sunt acoperite de provizionul tehnic. Estimarile facute pentru anul 2008 includeau un numar de 18 administratori,3,5 milioane de participanti si randamante spectaculoase.In prezent,cei 14 administratori au obtinut un randament mediu de 8,9% in primele noua luni de functionare, care corespunde unui randament anualizat de 11,9%, potrivit calculelor Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR).

Primul beneficiar al sistemului de pensii private din Romania s-a pensionat la o varsta relativ redusa. El a muncit in conditii dificile si s-a pensionat din sistemul public cu stagiu complet de cotizare.Suma platita nu este spectaculoasa, ea fiind proportionala cu contributiile facute in doar cateva luni.

De altfel, situatia din Romania nu face exceptie de la practica regionala. Ungaria este prima tara din Europa Centrala si de Est care a adoptat atat Pilonul II de pensii private obligatorii (in 1998), cat si Pilonul III de pensii private facultative (in 1999). In Ungaria, fondurile de Pilon II au facut, in primii 10 ani de functionare, plati de peste 23 de milioane de euro pentru aproximativ 60.000 de beneficiari.

WEBGRAFIE

https://epp.eurostat.ec.europa.eu - Biroul de Statistica al Uniunii Europene

https://w4.csspp.ro/ro/ - Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private

www.capital.ro - Ziarul Capital

www.pensiileprivate.ro - Site specializat in domeniul asigurarilor si pensiilor private

www.tmctv.ro - The Money Channel Tv

www.zf.ro - Ziarul Financiar

https://globalpensions.com