CUPRINS

INTODUCERE 2

CAPITOLUL I ISTORICUL APARIŢIEI sI DEZVOLTĂRII PIEŢELOR BURSIERE 4

1.1. Scurt istoric 4

1.2. Bursa, piata organizata si specializata 6

1.2.1. Ce este bursa ?

1.2.2. Clasificarea pietelor financiare   

1.2.3. Caracteristicile pietelor bursiere 8

1.3. Baza juridica si structura organizatorica a bursei 9

1.3.1. Cadru legislativ si structura institutionala a bursei de valori

1.3.2. Agentii pietei bursieri 13

CAPITOLUL II BURSA DE VALORI : PREZENTARE GENERALĂ

2.1. Cotarea societatilor la bursa 15

2.2. Mecanismul tranzactiilor cu titluri si alte active 23

2.3. Operatiuni cu titluri financiare derivate 25

CAPITOLUL III BURSA DE VALORI BUCUREsTI

3.1. Rolul bursei în economiile emergente

Bursa de Valori Bucuresti

3.2.1. Prezentarea generala si managementul Bursei de Valori Bucuresti

3.2.2. Functionarea Bursei de Valori Bucuresti

3.2.3 Indicii Bursei de Valori Bucuresti

3.2.4. Performantele si realizarile BVB 43

CONCLUZII sI PROPUNERI 50

BIBLIOGRAFIE 52

INTODUCERE

CAPITOLUL I

ISTORICUL APARIŢIEI sI DEZVOLTĂRII

PIEŢELOR BURSIERE

Aparitia si formarea burselor de marfuri este rezultatul unui proces evolutiv firesc care a început în urma cu aproximativ 2000 de ani în Grecia si Roma Antica si continua si astazi. Daca ar fi sa alegem oricare din produsele tranzactionate azi la bursa si am încerca sa-i traversam evolutia pe piata de-a lungul istoriei, am gasi ca acesta a trecut prin cinci faze distincte: oferirea ca dar, schimbul de marfa (barter), contractul cu plata si livrare imediata (spot), contractul cu plata si livrare ulterioara stabilirii pretului (forward) si contractul la termen (futures si options).

Darul si schimbul de marfa dateaza de la începutul civilizatiei. A treia faza, contractul spot, poate fi considerata ca adevaratul început al pietelor de marfa organizate.

Pâna în anul 1600 comertul în Europa si Asia nu a fost destul de intens pentru a permite sustinerea activitatii comerciantilor locali sau a pietelor locale. Periodic, târgurile serveau ca piete de desfacere pentru arii geografice întinse. Aceste târguri au fost organizate la început de comerciantii ambulanti care schimbau marfurile lor locale pe marfuri exotice aduse din tinuturi îndepartate. Banii erau putini si majoritatea tranzactiilor se faceau prin simplu schimb. Acest tip de târg era des organizat în Grecia Antica, în timpul Imperiului Roman, dar si în China.

Treptat, a aparut o retea de târguri specializate si bine organizate. Existau reguli precise care stabileau unde, când si cum pot vinde comerciantii, în functie de tipul de marfa oferit. S-a introdus interdictia contractarii în afara acestor târguri, pentru a preveni acumularea unei cantitati mari de marfa care ar fi permis ulterior controlul pretului.

Cu timpul, s-au constituit asociatii de comert care reprezentau interesele noii clase de comercianti. Disputele din afaceri erau solutionate în tribunale special înfiintate, prin aplicarea codului comerciantului.

Odata cu cresterea numarului de tranzactii s-a introdus ca mijloc de schimb "scrisoarea de târg". Aceste scrisori permiteau amânarea platii unei marfi, deci o extindere a creditului. Comerciantii aveau posibilitatea sa circule din târg în târg reglând platile prin anularea debitelor sau creditelor cu scrisori de târg, platind la sfârsit eventualele datorii ramase, în bani. Asa a aparut piata spot (cash). Adesea, comerciantii prezentau esantioane din marfa lor, urmând ca plata - în bani sau cu scrisoare - sa se faca numai atunci când titlul trecea la cumparator.

Se considera ca radacinile comertului la termen se afla în sistemul de târguri medievale japoneze, care a permis Japoniei sa dezvolte si sa organizeze piata la termen începând cu anul 1697, cu aproape un secol si jumatate înaintea Statelor Unite ale Americii.

Denumirea de "bursa" provine de la orasul Bruges, unde aceste adunari se tineau la Hotel des Bourses, numit asa dupa un senior din vechea si nobila familie van den Boursen care îl construise si pe al carui frontispiciu erau sculptate în piatra trei pungi (fr. bourse). Aici se întâlneau bancherii si negustorii pentru a negocia bani, metale pretioase, hârtii de valoare si marfuri. Cu timpul, locurile de întâlnire ale comerciantilor au primit denumirea de burse.

BURSA DE VALORI : PREZENTARE GENERALĂ

2.1. Cotarea societatilor la bursa

Într-o economie de piata o societate pe actiuni devine importanta numai daca actiunile si obligatiunile ei sunt admise sa fie cotate la bursa.

Problema care se pune nu este aceea a mobilului economic care determina o societate pe actiuni sa se introduca în bursa, ci a posibilitatii întrunirii unor conditii impuse de legislatia nationala spre a putea ca actiunile si obligatiunile emise pe piata primara sa poata fi vândute si cumparate la bursa.

A.    Metode de cotare:

Actiunile si obligatiunile emise de societatea pe actiuni (societatea de capitaluri) pot fi cotate la bursa de valori în doua situatii distincte, carora le corespund doua metode diferite:

Cotarea actiunilor si obligatiunilor existente;

Cotarea unor noi emisiuni de actiuni si obligatiuni.

B. Motivare

a)     Prin Cotarea la bursa, societatea comerciala poate sa-si mareasca capitalul aditional pe termen lung. Orice societate care necesita o finantare pe termen lung poate sa o faca în doua moduri:

prin autofinantare (din profitul retinut);

prin finantare exterioara societatii (împrumuturi bancare, subventii de la stat etc.)

Societatea cotata la bursa beneficiaza de un circuit financiar suplimentar. Sursa potentiala de finantare este enorma, fiind constituita din marele public investitor. Autonomia financiara a societatii este astfel considerabil mai mare decât cea a unei întreprinderi similare, necotate.

b)    Pentru societate este mai putin oneros sa-si sporeasca potentialul financiar pe calea valorificarii la bursa a actiunilor, decât pe calea împrumuturilor.

c)     Prezenta la bursa a societatii îi îmbunatateste imaginea fata de creditorii potentiali.

d)    Prin Cotarea la bursa creste notorietatea publica a societatii producatoare în cauza, fapt ce îi înlesneste desfacerea productiei.

e)     Potentialul societatii se confrunta cu potentialul altor societati cotate la bursa, astfel încât valoarea actiunilor este determinata de cererea si oferta pietei si nu de judecata subiectiva a unor consultanti în materie. Societatea cotata la bursa îsi cunoaste în permanenta valoarea reala atribuita de piata bursiera.

f)      Din necesitati de lichiditate, detinatorii de actiuni sau de obligatiuni simt nevoia unei piete organizate (bursa), unde sa le transforme în bani lichizi.

g)     Detinatorii de actiuni sau obligatiuni doresc accesul la o piata organizata unde sa le poata comercializa cu profit sau unde sa aiba posibilitatea retragerii banilor investiti spre a-i plasa în investitii din sectoare economice mai rentabile.

h)     Prin Cotarea la bursa, schema de atragere a angajatilor societatii, cu deosebire a muncitorilor, pentru cumpararea de actiuni si obligatiuni ale societatii în care lucreaza, devine mai atractiva, titlurile respective sunt producatoare de venituri suplimentare iar pe de alta parte pot fi transformate în bani lichizi, în orice moment dorit.

i)       Cotarea la bursa înlesneste privatizarea societatilor de stat.

j)       Prin Cotarea la bursa statul poate usor sa cumpere actiuni si sa le distribuie muncitorilor în procesul de ocrotire si democratizare a capitalului.

Cotarea la bursa implica si o serie de dezavantaje:

a)     Societatea cotata trebuie sa furnizeze publicului si specialistilor bursieri numeroase informatii economice si financiare. Ea trebuie sa explice public modul în care îsi gestioneaza afacerile. În multe tari, societatile cotare trebuie sa-si prevada anumite provizioane financiare suplimentare.

b)    Exista riscul ca investitori nedoriti sa preia în mod treptat controlul societatii pe calea achizitiei de actiuni emise la bursa sau societatea sa faca obiectul unor tentative ostile de achizitie.

C. LISTAREA LA BURSĂ

Nu orice societate poate sa adere pentru a-i fi cotate la bursa actiunile si obligatiunile, ci numai aceea care întrunesc anumite conditii, cerute de legislatia nationala în materie. Se impune o listare a societatilor ce pot fi admise pentru cotare. Listarea se face pe baza unui regulament acceptat de consiliul fiecarei burse.

În regulamentul de admitere a actiunilor si obligatiunilor la cotare sunt stipulate conditiile ce trebuie îndeplinite de societatile solicitante spre a fi admise pentru cotare, continutul cererii pentru listare si modalitatea de vânzare a actiunilor si obligatiunilor.

Conditiile de îndeplinit sunt urmatoarele:

a)     Valoarea probabila de piata a titlurilor pentru care se doreste cotarea trebuie sa fie egala sau superioara valorii impuse de lege. Se subliniaza faptul ca emisiunile ulterioare de actiuni, dintr-o clasa deja cotata, nu se mai supun acestor limite.

b)    Titlurile trebuie sa fie liber transferabile, adica degrevate de orice garantie reala sau poprire legala.

c)     Societatea trebuie sa fi publicat bilanturile si conturile de profit si pierdere pe ultimii cinci ani premergatori cererii pentru cotare.

d)    Cel putin 25% din fiecare clasa de actiuni trebuie sa fie detinuta de public alcatuit din persoane neasociate cu directorii sau cu actionarii majoritari.

e)     Solicitantii trebuie sa publice un document (este un document care sa demonstreze bonitatea societatii) care sa contina informatii despre titlurile pe care le-au emis si cele pe care sunt gata sa le emita. Acesta este folosit ca baza pentru admiterea la cotare. Se cere publicarea lui si pentru emisiuni ulterioare, cu anumite modificari specifice, îndeplinind functia de prospect pentru subscriptia publica.

f)      De regula, actiunile dintr-o noua emisie trebuie sa se ofere de catre societatea emitenta cu precadere actionarilor existenti, participanti la capitalul sau social, daca nu s-a hotarât de actionari ca noua emisie sa se faca în alte scopuri specifice (pentru atragerea unui numar mare de actionari în afara celor existenti)

g)     Societatea trebuie sa-si informeze actionarii în scopul ocrotirii intereselor acestora.

Sunt de remarcat:

lansarea, periodic, de anunturi publicitare;

publicarea anuala a situatiei conturilor contabile;

prezentarea de rapoarte de analiza economica la jumatatea anului;

întocmirea unui raport preliminar cu privire la profitul preconizat pe anul financiar si la investitii, amplasamente, conventii încheiate, diverse reglementari de însemnatate majora;

prezentarea de informatii cu privire la schimbarile în structura comitetului director si în general în structura aparatului de conducere de baza;

comunicari cu detinatorii de titluri.

Fiecare solicitant pentru cotarea la bursa trebuie sa numeasca un membru al bursei ca garant al cererii de cotare, care sa poata furniza toate informatiile cerute de departamentul pentru cotatii al bursei.

Continutul cererii pentru listare în cazul unei noi emisiuni de titluri fînanciare:

persoanele participante:

emitentul;

persoanele responsabile pentru publicarea prospectului de emisie;

auditorii si consultantii;

titlurile noi pentru care se cere cotarea;

informatii generale despre emitent si capitalul sau;

activitatile emitentului;

informatii financiare privind emitentul;

managementul societatii solicitante;

dezvoltarea recenta a societatii si perspectiva dezvoltarii;

informatii aditionale privind instrumentele de datorii ale societatii, precum:

obligatiuni de stat,

titluri de renta,

bonuri sau obligatiuni de tezaur, etc.

Organele guvernamentale de supraveghere si control urmaresc sa nu fie lansate simultan mai multe emisiuni mari spre a nu tulbura piata cu supraoferte si sa nu fie prea multe emisiuni neconsumate.

Modalitatea de vânzare a titlurilor în cazul unei noi emisii ale carei titluri urmeaza sa fie prezentate pentru cotare oficiala:

Oferta publica se face în scopul maririi bazei de proprietate si crearii pietei, pe baza de prospect de emisie. Prospectul se publica în doua ziare de importanta nationala, odata cu cererea de cotare. Prima oferta publica de actiuni ale unei firme se mai numeste si oferta publica initiala. Emisia se face printr-o societate financiara intermediara (sponsor), de regula o banca de investitii. Banca, în scopul exercitarii functiei de emisie în conditii optime:

se familiarizeaza cu operatiunile societatii emitente;

sfatuieste societatea emitenta ce metode optime de emisie sa fie aplicate;

coordoneaza activitatea consilierilor societatii implicati în realizarea emisiei;

sfatuieste asupra momentului si pretului emisiei, cu ajutorul brokerilor de care dispune;

organizeaza si administreaza desfasurarea operatiunilor.

Se disting:

a)    Oferta de vânzare Banca de investitii subscrie întreaga emisie înainte de a fi oferita publicului, la un pret fix. Exceptie facând cazul când vânzarea se face prin licitatie (pentru obligatiuni). Emitentul este asigurat ca va primi suma subscrisa, indiferent daca emisia va atrage suficiente cereri sau nu. Banca va fi remunerata pe baza unui comision sau, ca alternativa, pe baza diferentei dintre pretul încasat de la public si cel platit emitentului. De regula, banca plateste complet titlurile subscrise la pretul fixat, asumându-si riscul neplasarii totale. În caz ca este retribuita pe baza de comision, nu-si mai asuma decât partial acest risc. De regula, i se acorda publicului un ragaz de 5 zile de la publicarea subscriptiei în vederea examinarii si lansarii cereri. Dupa lichidarea subscriptiei se publica un anunt privind modul de alocare a actiunilor. În cazul în care cererile depasesc baza de alocare, se satisfac cu prioritate cererile mici si numai partial cererile mari sau unele cereri mari chiar se anuleaza. Se are în vedere realizarea unui numar cât mai mare de actionari, contribuindu-se astfel la largirea pietei bursiere. Sunt si situatii, când piata este suficient de dezvoltata, în care se aplica strategia satisfacerii cu precadere a cererilor mari, urmarindu-se reducerea cheltuielilor de emisie si a cheltuielilor de plata a dividendelor, dar aceasta numai în limitele legislatiei nationale în vigoare.

b)    Oferta de vânzare prin licitatie Ca la orice licitatie, se urmareste obtinerea pretului maxim pentru emitent, stabilindu-se un pret minim de pornire a licitatiei. În final se aloca titlurile la un pret unic de exercitare, eliminându-se cererile care prin preturile oferite se situeaza sub nivelul pretului de exercitare. Procedura de determinare a pretului de exercitare ca si procedura de alocare a actiunilor trebuie sa fie agreata de departamentul bursei specializat în formarea si coordonarea cotatiilor. Se va avea în vedere înfaptuirea unei emisii cât mai largi, respectiv alocarea actiunilor la un numar cât mai mare de actionari, cu scopul de creare a unei piete bursiere active. Prin subscrierea unei emisii de actiuni, casa emitenta (banca de investitii) accepta sa preia orice actiuni care nu au fost subscrise de public. Partea nesubscrisa de public este oferita de banca de investitii spre subscriere unor institutii, de regula unor clienti traditionali. Banca de investitii ramâne principalul si ultimul responsabil al subscrierii insuficiente. Daca un subscriitor nu plateste, riscul incumba banca de investitii. În cazul unei subscrieri insuficiente, banca de investitii abordeaza subgarantii sai, care de regula sunt diverse banci comerciale. Acestea trebuie sa se hotarasca în câteva ceasuri daca accepta cotele ce le-au fost alocate din actiunile ramase nedistribuite si vor accepta cotele respective, când sponsorul are pe piata o buna reputatie si daca pretul este rezonabil.

c)     Oferta pentru subscriere. Procedura.

Se ofera titlurile catre public de catre societatea emitenta, direct sau prin intermediul unei banci de investitii sau o alta autoritate emitenta. Riscul subscrierii este al societatii emitente, daca banca implicata actioneaza numai ca agent, pe baza de comision.

În cazul emisiei de obligatiuni (mai rar pentru actiuni) se poate face lansarea subscriptiei pe baza de licitatie.

Ca raspuns la cererea subscriitorului, emitentul îi da o scrisoare de acceptare plus un cec pentru diferenta nealocata, în cazul în care subscrierea s-a facut pe baza concomitenta de varsaminte. Scrisoarea de acceptare se refera la oferta pentru vânzare. În cazul ofertei pentru subscriere, scrisoarea de acceptare este o scrisoare de alocare. Solicitantii care nu au primit decât titlurile alocate returneaza cecurile si li se restituie, din varsamintele efectuate, sumele corespunzatoare. Daca primesc toate titlurile solicitate, restituie emitentului cecurile pentru diferentele nealocate initial. Se retine idea ca beneficiarii de scrisori de alocare, potrivit unor legislatii au posibilitatea:

sa renunte la alocare;

sa vânda alocarea altor persoane, total sau partial, îndeplinind o procedura specifica: completarea unor formulare de renuntare si respectiv de înregistrare pentru noi beneficiari.

Unii investitori cumpara actiunile spre a le revinde imediat ce sunt admise pentru a fi negociate la bursa si nu ca investitori pe termen lung. Speculatorii solicita asemenea actiuni daca sunt convinsi ca le pot revinde la preturi superioare celor de emisie. De fapt, de multe ori, emitentul stabileste un pret de emisie cu un discount fata de pretul asteptat de piata tocmai pentru facilitarea cumpararii emisiei. Acest pret se stabileste pe baza evaluarii de piata a unor investitii comparabile.

În general exista doua motive pentru aplicarea discontului:

Un volum mare de titluri nu se poate vinde fara a stimula subscriitorii potentiali.

Pretul se fixeaza cu câteva zile înainte de termenul-limita pentru subscriere, ca atare, subscriitorii trebuie sa se decida într-un termen relativ scurt.

D. METODE SPECIALE DE OBŢINERE A COTĂRII LA BURSĂ

Orice emisie de actiuni sau obligatiuni ce urmeaza sa fie cotate la bursa trebuie sa obtina în prealabil aprobarea departamentului pentru cotatii al bursei la care urmeaza sa se faca înscrierea pentru cotare.

Exista doua metode speciale de aprobare a cotarii la bursa, avantajul acestor metode consta în costurile reduse, deoarece cheltuielile pentru subscriere nu mai apar.

a) Marketingul selectiv

Firma emitenta, singura sau în asociere cu o banca de investitii, organizeaza plasarea titlurilor la preturi fixe convenabile clientilor sai - tipic, investitori institutionali. Conditii pentru aprobarea cotarii actiunilor:

Departamentul pentru cotatii al bursei nu-si da aprobarea decât pentru actiuni emise în cadrul unei sume prestabilite. Acest prag este valabil numai pentru actiunile care nu sunt deja cotate la bursa.

Daca volumul actiunilor emise depaseste un anumit prag, cel putin 25% din restul emisiei trebuie sa fie oferite marelui public sau sa fie distribuite de o alta firma, independenta de prima.

Prospectul trebuie publicat numai într-un singur ziar de mare tiraj.

În mod traditional, prin aceasta metoda se emit obligatiunile comune.

b) Recomandarea

Titlurile pot fi recomandate la cotare de un membru al bursei si sunt distribuite la un mare numar de cumparatori, întrucât piata acestor titluri este sigura, în momentul în care vor fi cotate. Este metoda cea mai simpla dar nu duce la obtinerea de capital nou.

Regulamentul în materie mentioneaza trei cazuri tipice de cotare la bursa pe baza metodei recomandarii:

Titlurile sunt deja cotate la o alta bursa.

Titlurile sunt detinute de un mare numar de persoane, îndeplinind una din conditiile de baza cerute de departamentul pentru cotatii al bursei. Deci, au un mare grad de vandabilitate.

Când se formeaza o societate holding si titlurile sale sunt emise pentru substituirea titlurilor cotate ale societatilor reunite în holding.

E. PIATA DE TITLURI NEOFICIALA (USM - UNLISTED SECURITIES MARKET)

Cerintele de intrare în aceasta piata sunt mai putin stringente. Se cere numai un mic anunt, într-un ziar de notorietate, în care sa se indice de unde poate fi procurat prospectul societatii emitente, pretul de emisie, natura titlurilor si alte câteva lucruri fundamentale impuse de specificul fiecarei emisii.

Intrarea în aceasta piata se caracterizeaza prin:

Proprietarii pot sa-si retina majoritatea actiunilor;

O societate poate intra în USM cu numai trei ani de experienta;

Costurile de intrare în USM sunt foarte scazute (nu se cheltuie pentru reclama).

Sunt trei metode principale de intrare în USM:

a) Recomandarea. Se utilizeaza când societatea are deja peste 10% din actiuni în mâinile publicului si nu are nevoie de capital aditional.

b) Marketingul selectiv. Se utilizeaza când valoarea actiunilor detinute de public reprezinta sub 10% din valoarea capitalului. Se impune publicarea unui prospect. Se pot introduce pe piata neoficiala atât actiuni noi cât si din cele existente. În cazul unei emisii noi pentru piata neoficiala, sponsorul, de regula un membru al bursei de valori, cumpara actiunile si apoi le ofera clientilor sai la un pret putin mai mare. Prin legislatiile nationale se limiteaza valoarea actiunilor care pot fi plasate de sponsor. Aceasta metoda genereaza costuri mai mari decât prima, din cauza contabilitatii aditionale si taxelor legale.

c) Oferta pentru vânzare. Se adopta când valoarea actiunilor de plasat depaseste limita stipulata de lege în cazul metodei selective. Publicul poate solicita actiuni, completând un formular atasat prospectului. Este metoda cea mai scumpa de intrare în USM. Cheltuielile, de regula, ajung la 1,5% din valoarea actiunilor. Se publica un prospect într-un ziar national. Directorii societatii care intra în USM sunt obligati sa semneze un angajament ca îi vor informa la timp, corect si complet pe actionari.

F. PIAŢA A TREIA

Este o varianta a pietei neoficiale, pentru societatile care nu îndeplinesc conditiile de intrare în USM. Societatea, printr-o cerere simpla, poate sa intre în aceasta piata, în masura în care gaseste o firma sponsor, membra a bursei de valori. Sponsorul va stabili îndeplinirea de catre societatea solicitanta a conditiilor impuse de bursa:

prezentarea modului de functionare în trecut;

natura afacerilor practicate;

structura comitetului de directori;

elementele esentiale ale statutului;

prezentarea bilantului si contului de profit si pierdere, subliniindu-se activitatea comerciala reala, cu venituri importante.

Prin exceptie, se admit de unele legislatii si societati fara activitate în trecut, dar care pot dovedi ca obiectul lor de activitate va fi productiv în scurt timp. Nu se impune de bursa un procentaj minim de actiuni care sa fie detinute de public, dar firma sponsor va trebui sa dovedeasca ca va fi un numar suficient de actiuni detinute de public spre a se crea o piata secundara cu o lichiditate corespunzatoare. O societate care intra pe piata a treia trebuie sa-si ia un angajament fata de firma sponsor privind notificarea informatiilor.

G. PIAŢA LA GHISEU (OTC - OVER THE COUNTER)

Costurile de intrare în OTC sunt similare costurilor de intrare în piata a III-a. Sponsorul poate impune respectarea anumitor reguli cum ar fi nedezvaluirea unor informatii, investitorii nu sunt ocrotiti de regulamentul bursei.

H. EMISIUNEA DE ACŢIUNI PENTRU ACŢIONARII EXISTENŢI

Se poate efectua prin doua metode:

1. Metoda Scrip (pe baza de lista). În mod automat toti actionarii beneficiaza gratuit de noile actiuni emise, proportional cu valoarea actiunilor pe care le detin (lucru stabilit în statutul societatii). Acoperirea emisiei se face din fondurile de rezerva ale societatii, care se transforma în actiuni, majorând capitalul social fara a se majora averea patrimoniala, adica activul ramâne neschimbat.

În scopul cresterii numarului de actiuni fara afectarea fondurilor de rezerva, emisia se poate înfaptui si pe calea divizarii stocului de actiuni. Adica, actiunile existente se anuleaza si se înlocuiesc cu un numar sporit de actiuni cu valoare nominala mai mica, situatie în care valoarea capitalului social ramâne neschimbata.

2. Emisia pe baza de drepturi statutare. Prin statut se prevede dreptul de preemptiune al actionarilor existenti pentru cumpararea de actiuni dintr-o noua emisie. Noua emisie este motivata de necesitatea sporirii capitalului de investit într-un proiect nou sau pentru plata unor împrumuturi pe termen scurt. Pentru atragerea cumparatorilor din rândul actionarilor existenti emisia se va face cu un discount de 15-20% fata de valoarea de piata din momentul în care se anunta emisia. Metoda este folosita de societatile cotate la bursa care doresc sa-si mareasca capitalul social. Sunt de subliniat doua idei relativ la realizarea de asemenea emisii:

în statutul societatii sa fie stipulat dreptul de preemptiune al actionarilor la cumpararea de actiuni din noile emisii;

pentru a obtine cotarea la bursa, societatea sa se angajeze ca va face astfel de emisii.

Procedural, comitetul de directie trimite o circulara catre toti actionarii societatii prin care le anunta noua emisie, cu motivarea necesara si procedura de urmat. De regula, emisia este subscrisa de o banca de investitii sau de o alta autoritate financiara de notorietate. Exista argumente contra subscrierii pe calea sus mentionata, precum:

daca valoarea de piata este mult mai mare decât valoarea pentru noile actiuni, devine inutila subscrierea prin intermediar, deoarece actiunile se pot vinde usor;

toti actionarii existenti pot beneficia de un discount substantial, iar cei neinteresati în subscriere pot sa-si vânda drepturile pe piata.

Exista si argumente pro intermediar: un pret foarte scazut poate sugera unor investitori potentiali, mai putin versati, o lipsa de încredere în bunul mers al societatii.

Daca o societate achizitioneaza majoritatea actiunilor cu drept de vot ale altei societati, ultima, în fapt, a fost preluata de prima. Preluarea poate fi efectuata:

prin plata de bani gheata;

prin substituirea actiunilor unei societati cu actiunile altei societati rezultate dintr-o noua emisie;

prin aplicarea ambelor metode, combinat sau ca alternativa.

2.2. Mecanismul tranzactiilor cu titluri si alte active

CAPITOLUL III

BURSA DE VALORI BUCUREsTI

3.1. Rolul bursei în economiile emergente

O întrebare pe care si-o pun deseori (si uneori obsesiv) întreprinzatorii si firmele mai mari sau mai mici este: cum sa facem rost de capital? Raspunsurile nu sunt multe si de-a lungul timpului ele au fost aceleasi: fie utilizarea propriei averi, fie solicitarea unei subventii de la stat sau de la o alta institutie sau de oriunde altundeva, fie obtinerea unui credit bancar sau, în fine, apelarea la piata bursiera. Prima varianta este posibila doar pentru cei - putini de altfel - favorizati de soarta. A doua posibilitate ne apare înca si mai putin realista si este determinata de situatii exceptionale. In ceea ce priveste creditul bancar, desi este o varianta mai realista decât celelalte doua, nu este poate tocmai cea mai dorita în primul rând pentru ca este scump (dobânzile sunt, în general, destul de ridicate si în al doilea rând, bancile pun o serie de conditii dure si stricte, deseori greu de îndeplinit de catre solicitant.

O posibilitate pentru un întreprinzator sau pentru o firma de a obtine bani (capital) totusi, evitând problemele ridicate de variantele de mai sus, este reprezentata de vânzarea publica de actiuni sau de obligatiuni cu ajutorul bursei. Bursa asigura cel mai scurt si eficient circuit între economiile sau surplusul temporar de capital al celor care doresc sa investeasca pe termen mediu sau lung (fie ca este vorba de firme, fonduri, banci, companii de asigurare sau de simple persoane particulare) si nevoile de finantare ale întreprinzatorilor sau ale societatilor comerciale. Bursa devine astfel un concurent puternic pentru banci, reprezentând o alternativa serioasa la creditul bancar, asa cum aratam, de cele mai multe ori mult mai scump si dificil de obtinut.

Din cele de mai sus se desprinde clar rolul principal al pietelor bursiere si anume acela de finantare a economiei (în speta a agentilor economici) prin mobilizarea capitalurilor pe termen mediu si lung. De asemenea, un alt rol important al bursei este acela ca aceasta înlesneste circulatia capitalurilor, titlurile financiare putând fi usor transformate în lichiditati sau schimbate în alte titluri, prin vânzarea sau revânzarea lor pe aceasta piata si nu în ultimul rând rolul bursei este acela de a asigura:

Corecta "echilibrare" a cererii si ofertei având la baza un numar cât mai mare de participanti, din ambele categorii (vânzatori si cumparatori);

Metodologia de tranzactionare extrem de rapida, asistata de tehnica de calcul si personal specializat, prin tipizarea formularelor de contracte bursiere si standardizarea calitatii produselor negociate, prin admiterea la tranzactionare numai a agentilor specializati etc.;

Constituirea unor depozite bancare de garantii, atât pentru cumparatori cât si pentru vânzatori, prin controlul permanent, prin intermediul unor comisii avizate, a bonitatii si bunei credinte a agentilor bursieri, printr-o metodologie specifica de certificare a calitatii produselor negociate etc.;

4. Limitarea procentuala, maxim admisa, de variatie zilnica a preturilor;

5. Crearea diferitelor tipuri de contracte bursiere (spot, forward, futures, option etc.).

Ani '90 au reprezentat o perioada dinamica pentru pietele financiare globale. Schimbarile în filosofiile politice si economice catre piete libere si capitalism au produs o crestere a cererii de capital. Urmând exemplul Occidentului si al economiilor "tigrilor" asiatici numeroase economii emergente au promovat bursele de valori ca pe un pilon important al progresului economic. Colapsul comunismului si adoptarea politicilor de piata au adus la dezvoltarea burselor de valori în aceste tari. Chiar si în tari comuniste, cum ar fi China si Vietnam exista burse de valori destinate facilitarii mobilizarii capitalului si alocarii lui spre utilizari eficiente.

În tarile emergente sunt peste 26.000 de companii listate la bursa, cu o valoare de peste 1,5 miliarde lire sterline. Valoare totala a tuturor companiilor listate la bursele de valori din întreaga lume se ridica la peste 25.000 de miliarde de lire sterline. În mod cert bursele de valori reprezinta un element important al societatii moderne si sofisticate în care traim. Bursele de valori nu sunt doar un loc vital de întâlnire a investitorilor si o sursa de finantare pentru afaceri, ele permit o alocare eficienta a resurselor într-o societate, ceea ce înseamna un mix optim de bunuri si servicii produse pentru satisfacerea nevoilor oamenilor.

În ultimul deceniu s-a remarcat nu numai o crestere a însemnatatii burselor în tarile dezvoltate, ci si o crestere notabila în dimensiunile si importanta burselor mai vechi. Acest fapt este ilustrat prin aceea ca valoarea de piata a actiunilor emise de companiile listate depasesc PNB al tarii respective. Acest fapt este evident în tari cum ar fi Canada, Franta, Japonia Suedia, Marea Britanie, SUA. În unele tari ca Finlanda, Olanda, Elvetia, Hong Kong, capitalizarea pietei este mai mult decât dublu PNB.

Bursa de Valori Bucuresti

3.2.1. Prezentarea generala si managementul Bursei de Valori Bucuresti

Activitatea bursiera în tara noastra dateaza din anul 1839, prin întemeierea burselor de comert. La 1 decembrie 1882 a avut loc deschiderea oficiala a Bursei de Valori Bucuresti (BVB), iar peste o saptamâna a aparut si cota bursei, publicata în Monitorul Oficial. De-a lungul existentei sale, activitatea bursei a fost afectata de evenimentele social-politice ale vremii (rascoala din 1907, razboiul balcanic 1912-1913), bursa fiind închisa apoi pe perioada primului razboi mondial. Dupa redeschiderea sa, a urmat o perioada de sapte ani de cresteri spectaculoase, urmata de o perioada tot de sapte ani de scadere accelerata. Activitatea Bursei de Efecte, Actiuni si Schimb se întrerupe în anul 1941, moment în care erau cuprinse la cota bursei actiunile a 93 de societati si 77 de titluri cu venit fix (tip obligatiuni).

Bursa de Valori Bucuresti este constituita ca o institutie publica non-profit, desfasurându-si activitatea pe principiul autofinantarii, si care are ca scop oferirea unui cadru organizat si legal pentru întâlnirea cererii cu oferta de capital pe termen mediu si lung.

Dupa aprobarea de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a Regulamentelor si Procedurilor de functionare si operare, Bursa de Valori Bucuresti si-a început activitatea în mod efectiv, realizând primele tranzactii la data de 20 noiembrie 1995, în incinta pusa la dispoztie de Banca Nationala a României. În cadrul primei sedinte de tranzactionare, societatile de valori mobiliare membre ale Asociatiei Bursei au putut negocia 905 actiuni a 6 societati comerciale cotate.

În prezent societatea comerciala Bursa de Valori Bucuresti S.A. are 84 de actionari, capitalul social înregistreaza valoarea de 34.844.300 lei, corespunzator unui numar de 3.484.430 de actiuni cu valoare nominala de 10lei/actiune.Titlurile de capital emise de BVB SA sunt dematerializate. Actiunile detinute de actionarii care au primit autorizatie valabila emisa de CNVM fac parte din categoria actiunilor ordinare (3.461.114 actiuni). Un alt tip de titluri de capital, cele din categoria actiunilor preferentiale (în total 23.316 actiuni), sunt în proprietatea Asociatiei Brokerilor (4.479 actiuni), a actionarilor provenind din foste societati de servicii de investitii financiare (13.437 actiuni) care nu detin autorizatie valabila emisa de catre CNVM si a actionarilor persoane fizice (5.400 actiuni).

Calitatea este considerata de catre managementul BVB o conditie esentiala a mentinerii pozitiei actuale de lider national pe piata bursiera româneasca. Viziunea, misiunea si valorile organizatiei au fost definite având în vedere acest aspect.

În stabilirea coordonatelor viitoare ale organizatiei, managementul a pornit de la ideea consolidarii unei institutii bursiere pe deplin capabile sa recepteze cerintele în continua schimbare ale clientilor si sa îsi adapteze rapid oferta la acestea. Pe lânga aceasta, viziunea BVB a înglobat interesele si asteptarile angajatilor, evaluând obiectiv nivelul actual de performanta si potentialul acestora.

În vederea îmbunatatirii permanente a activitatilor desfasurate, cresterii eficientei, satisfacerii depline a cerintelor clientilor si depasirii asteptarilor acestora, BVB a implementat Sistemul de Management al Calitatii, aliniat prevederilor standardului ISO 9001:2000, fapt certificat de TÜV Management Service GmbH în iunie 2002. Acelasi organism acreditat international a recertificat în urma auditului efectuat în iunie 2005, Sistemul de Management al Calitatii implementat de BVB.

Aplicarea Modelului de Excelenta EFQM în cadrul BVB se încadreaza în eforturile de îmbunatatire continua care urmaresc satisfacerea tuturor factorilor interesati (clienti, actionari, angajati, parteneri, mediu social). Mentinerea si îmbunatatirea Sistemului de Management al Calitatii este responsabilitatea fundamentala a managementului BVB. Pentru realizarea acestora a fost numit un reprezentant al managementului pentru Sistemul de Management al Calitatii. În acelasi scop, conducerea organizatiei asigura resursele necesare perfectionarii si specializarii profesionale.

Managementul BVB acorda o mare importanta exemplului personal, astfel încât prin participarea la cursuri, seminarii, conferinte, schimburi de experienta, liderii organizatiei îsi sporesc în continuu nivelul de pregatire si performantele.

Principiile care guverneazǎ aceastǎ institutie ca piatǎ organizatǎ de valori mobiliare sunt accesibilitatea, informarea, etica pietei si neutralitatea.

Accesibilitatea se referǎ la angajamentul pe care si-l asumǎ Bursa de a asigura accesul egal al societǎtilor membre si, respectiv, a societǎtilor emitente listate la Bursǎ.

Bursa este, de asemenea, obligatǎ sǎ asigure permanent agentilor de bursǎ si investitorilor, suficientǎ informatie despre societǎtile tranzactionate si despre preturile valorilor mobiliare emise de acestea.

Asigurarea cǎ piata valorilor mobiliare functioneazǎ într-un mod care sporeste încrederea utilizatorilor, autoritǎtilor si publicului larg în general, intrǎ tot în atributiile Bursei.

Neutralitatea cu care Bursa actioneazǎ si mentinerea integritǎtii în relatia cu toti participantii la piatǎ, precum si cu alte institutii sau organizatii care supravegheazǎ sau opereazǎ în piata de capital este alt angajament pe care si-l asumǎ Bursa de Valori Bucuresti.

Bursa poate stabili relatii de asociere bilateralǎ cu burse din alte tǎri si se poate afilia la forurile internationale ce reunesc institutiile specifice pietelor de capital.

Bursa de Valori îndeplineste rolul preponderent pe care îl are pe piata de capital româneascǎ prin respectarea unor cerinte de transparentǎ a pietei bursiere, protectia investitorilor, de asigurare a unor nivele de eficientǎ si lichiditate corespunzǎtoare pentru titlurile tranzactionate. Astfel, ea oferǎ investitorilor garantie moralǎ si securitate financiarǎ prin mǎsurarea continuǎ a lichiditǎtii valorilor mobiliare înscrise la cotǎ.

Bursa completeazǎ circuitele necesare pentru ca resursele financiare disponibile în piata de capital sǎ poatǎ ajunge în zonele productive, la societǎtile comerciale emitente de titluri, care le pot utiliza în mod eficient.

Asociatia Bursei de Valori Bucuresti reprezintǎ organul suprem de luare a deciziilor privind activitatea bursierǎ, fiecare societate de valori membrǎ având dreptul la un vot în adunǎrile generale ale Asociatiei.

Membrii Asociatiei Bursei sunt societǎtile de valori mobiliare si primesc din partea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare "Autorizatia de Negociere în Bursǎ

Calitatea de membru al Asociatiei Bursei este dobânditǎ la data înscrierii societǎtii de valori mobiliare autorizate sǎ negocieze în Bursǎ în Registrul de Asociati. Înscrierea în acest registru se efectueazǎ de cǎtre secretariatul Asociatiei Bursei, la data adoptǎrii hotǎrârii de admitere în Asociatie de cǎtre Comitetul Bursei.

Membrii Asociatiei Bursei se bucurǎ în mod egal de toate drepturile conferite de calitatea de membru, indiferent de data dobândirii acestei calitǎti. Membrii vor respecta Statutul Asociatiei Bursei, regulamentele, procedurile si orice alte reglementǎri emise de cǎtre Bursǎ si Comisia Nationalǎ a Valorilor Mobiliare.

Conducerea BVB este realizatǎ de cǎtre Comitetul Bursei (Board of Governors). Acesta este format din 9 reprezentanti, alesi de cǎtre Asociatia Bursei. Comitetul numeste si Directorul General al Bursei care este responsabil cu conducerea executivǎ a activitǎtii institutiei, precum si cu reprezentarea ei.

Comisarul General al Bursei este un reprezentant al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, care are rolul de a supraveghea si controla activitatea bursierǎ.

Comisiile Speciale care îsi desfǎsoarǎ activitatea pe lângǎ Comitetul Bursei sunt organe cu caracter decizional si consultativ. Ele sunt înfiintate prin decizii ale Comitetului Bursei. În cadrul BVB functioneazǎ trei astfel de comisii: Comisia de Eticǎ si Conduitǎ, Comisia de Înscriere la Cotǎ si Comisia de Dezvoltare, Produse Noi.

Activitatea Comisiilor Speciale ale Bursei este guvernatǎ de urmǎtoarele principii

principiul autonomiei ;

principiul obiectivitǎtii;

principiul protectiei investitorilor;

principiul promovǎrii dezvoltǎrii pietei bursiere;

principiul rolului activ.

Rolul Comisiei de Înscriere la Cotǎ constǎ în asigurarea unei activitǎti unitare, ordonate si eficiente de înscriere, promovare, retrogradare si retragere de la Cota Bursei a valorilor mobiliare.

Comisia de Eticǎ si Conduitǎ urmǎreste respectarea prevederilor Codului de Eticǎ si Conduitǎ si ale reglementǎrilor Bursei, în mǎsura în care este abilitatǎ prin reglementǎrile respective.

Comisia de Dezvoltare, Produse Noi sustine eforturile de diversificare a tipurilor de operatiuni de bursǎ si de valori mobiliare care fac obiectul acestora, precum si de îmbunǎtǎtire a reglementǎrilor Bursei de Valori Bucuresti.

Functionarea Bursei de Valori Bucuresti

(a) Indicele BET (Bucharest Exchange Trading)

Indicele BET a fost creat, în primul rând, în scopul reflectǎrii tendintei de ansamblu a preturilor corespunzǎtoare celor mai lichide si active 10 societǎti tranzactionate în cadrul BVB. Aceste societǎti sunt selectate exclusiv din cadrul societǎtilor listate la Categoria I a Bursei de Valori Bucuresti, aplicându-se totodatǎ si criteriul diversificǎrii activitǎtii societǎtilor respective.

Un alt scop pentru care a fost creat acest indice a fost furnizarea unei baze adecvate pentru tranzactionarea instrumentelor derivate pe indici (index opus si contracte futures) pentru a asigura mecanisme de acoperire a riscului pentru investitori.

Proiectul BVB de creare a indicelui BET a beneficiat de asistenta acordatǎ de Institutul Austriac de Studii Avansate.

Indicele BET este calculat ca o medie ponderata cu capitalizarea a preturilor celor mai 10 lichide actiuni cotate la Bursa de Valori Bucuresti. Marimea indicelui din fiecare zi este raportata la marimea indicelui corespunzatoare din data de referinta (momentul t0).

unde:

- N este numarul de actiuni din portofoliul indicelui: 10;

- p_i0 este (începând cu 29 Noiembrie 1999) pretul de închidere al simbolului i înregistrat în piata principalǎ (piata Regular) în sedinta de tranzactionare de referintǎ (corespunzǎtoare ultimei actualizǎri a cosului indicelui, consideratǎ a fi t=0);

- p_it este (începând cu 29 Noiembrie 1999) pretul de închidere al simbolului i înregistrat în piata principalǎ (piata Regular) în sedinta de tranzactionare t;

- q_i0 este factorul de ponderare corespunzǎtor simbolului i în sedinta de tranzactionare de referintǎ (t=0).

În conditiile în care participarea unui simbol în index este limitatǎ la 25% din totalul capitalizǎrii simbolurilor incluse în indicele BET, factorul de ponderare al acestuia poate fi egal cu una dintre cele douǎ valori :

numǎrul de actiuni corespunzǎtoare simbolului respectiv (în cazul în care ponderea capitalizǎrii acestuia în capitalizarea totalǎ a simbolurilor incluse în indicele BET este mai micǎ de 25%) sau

un numǎr ajustat (în cazul în care ponderea capitalizǎrii simbolului depǎseste limita procentualǎ impusǎ de 25%).

Pentru a compensa orice efect artificial asupra pretului de tranzactionare datorat, spre exemplu, unor evenimente ca:

divizǎri (splits) sau consolidari ale actiunilor incluse în portofoliul indicelui

modificarea componentei indicelui (înlocuirea unui simbol în portofoliul indicelui)

modificǎri survenite în capitalizarea unei societǎti ale cǎrei actiuni sunt incluse în portofoliul indicelui, astfel încât ponderea acestui simbol sǎ depǎseascǎ limita procentualǎ de 25% din capitalizarea totalǎ a simbolurilor incluse în indice

orice modificari în capitalul social al unei firme aflate în portofoliul indicelui

valoarea indicelui este ajustata (indicele este racordat) cu un factor de corectie f _, în ziua în care are loc schimbarea care afecteaza pretul. Astfel se realizeaza continuitatea si comparabilitatea valorilor indicelui. Ajustarea indicelui BET se efectueazǎ si prin modificarea factorilor de ponderare.

Criteriile pentru selectia valorilor mobiliare în portofoliul indicelui sunt urmatoarele:

1. actiunile trebuie sa fie cotate la categoria I a Bursei de Valori Bucuresti;

2. actiunile trebuie sa aiba cea mai mare capitalizare bursiera; de asemenea, se urmareste ca suma capitalizarilor firmelor ale caror actiuni sunt în portofoliul indicelui sa depaseasca 60 % din capitalizarea bursiera totala;

3. actiunile trebuiesc astfel alese încât sa se asigure diversificarea portofoliului indicelui;

4. actiunile trebuie sa fie cele mai lichide, acesta caracteristica fiind aproximata prin totalul valorii tranzactiilor pe actiunea respectiva; se urmareste ca suma valorii totale a tranzactiilor actiunilor din portofoliul indicelui sa fie cel putin 70 % din valoarea totala tranzactionata.

Criteriile prezentate anterior sunt revizuite lunar prin analizarea performantelor societǎtilor a cǎror actiuni compun portofoliul indicelui (cosul indicelui), precum si a societǎtilor recent listate, în vederea unor posibile actualizǎri a componentei indicelui (înlocuiri).

Deciziile de actualizare a cosului indicelui sunt adoptate de cǎtre Comitetul Indicelui.

(b) Indicele BET-C (Bucharest Exchange Trading - Indice Compozit)

Indicele compozit BET-C, lansat în mai 1998, s-a nascut ca un raspuns dat necesitatii unei reprezentari complete a evolutiei preturilor tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti. Necesitatea creǎrii acestui indice compozit a fost impusǎ si de cresterea numǎrului de societǎti listate la BVB.

BET-C, un indice din generatia a doua, foloseste formula mediei preturilor medii ale actiunilor, ponderata cu capitalizarea bursiera. Portofoliul indicelui contine toate titlurile listate, iar noile cotate sunt automat incluse a doua zi dupa formarea pretului de piata. Continuitatea si comparabilitatea valorilor indicelui sunt asigurate de un factor de corectie, care este însasi valoarea indicelui în ziua anterioara modificarii compozitiei cosului indicelui.

Desi pe baza sa nu se pot face operatiuni futures si cu optiuni, BET-C este util pentru ca face posibila calcularea coeficientului de corelatie, prin care legaturile dintre doua piete (sau segmente) pot fi puse în evidenta si a carui marime indica nivelul de legatura existent între pietele respective.

În cazul în care exista actiuni care nu mai corespund criteriilor de selectie în portofoliul indicelui se procedeaza la o actualizare a portofoliului indicelui. si în acest caz, factorul de corectie f este recalculat, pentru a compensa aceasta modificare. Astfel se respecta cerinta ca indicele sa reflecte zilnic schimbarile preturilor actiunilor fata de preturile acelorasi actiuni, la un moment de referinta.

Toate modificarile în portofoliul indicelui se fac periodic si se decid de catre Comitetul Indicelui, care analizeaza si decide trimestrial actualizarea acestora.

Acest indice este primul indice sectorial lansat de BVB la 1 Noiembrie 2000. BET-FI reflectǎ tendinta de ansamblu a preturilor fondurilor de investitii tranzactionate în cadrul Bursei de Valori Bucuresti.

Metoda de calcul este identicǎ cu cea aplicatǎ pentru indicii BET si BET-C. Factorul de ponderare pentru un simbol inclus în indicele BET-FI este numǎrul de actiuni al simbolului respectiv.

Singura regulǎ privind includerea unui fond de investitii în indicele BET-FI este ca acesta sǎ fie listat la BVB.

Metodele de ajustare a acestui indice sunt modificarea factorilor de ponderare si modificarea valorii indicelui prin aplicarea unui factor de corectie (regulǎ similarǎ cu cea utilizatǎ pentru indicii BET si BET-C). Principalele evenimente care determinǎ ajustarea indicelui sunt urmǎtoarele :

divizǎri (splits) sau consolidǎri ale actiunilor incluse în cosul indicelui ;

adǎugarea sau stergerea unui simbol în/din cosul indicelui ca urmare a listǎrii, respectiv delistǎrii;

modificǎri de capital pentru o societate ale cǎrei actiuni sunt incluse în cosul indicelui.

Atributiile Comitetului Indicelui referitoare la indicele BET-FI sunt identice cu cele privind si ceilalti doi indici.

3.2.4. Performantele si realizarile BVB

Anii 2006 si 2007 au reprezentat pentru Bursa de Valori Bucuresti (BVB) o perioada cu totul speciala, în care au devenit tot mai evidente semnele maturizarii sale si, în care, caracteristicile definitorii pentru o piata bursiera reglementata care functioneaza într-o economie aflata într-un îndelungat proces de tranzitie s-au estompat si au pierdut mult din relevanta.

Una dintre particularitatile pietei de capital din România a fost, pentru aproape un deceniu, functionarea în paralel a doua piete si sisteme distincte în cadrul carora se puteau realiza tranzactii cu actiunile emise de companiile românesti: BVB si Bursa Electronica RASDAQ (BER). Aceasta situatie atipica a încetat oficial sa mai existe din prima parte a anului 2006, odata cu autorizarea BVB ca operator de piata de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM). Emiterea autorizarii CNVM fusese precedata cu doar câteva luni înainte de finalizarea procesului de fuziune dintre BVB si BER, prin care au fost create premisele restructurarii institutionale a cadrului de functionare a pietei bursiere din România.

Dincolo de schimbarile care s-au produs la nivel institutional, adoptarea de catre BVB a unui nou "Cod bursier" care reuneste toate reglementarile referitoare la derularea tranzactiilor realizate pe piata bursiera poate fi considerat unul dintre cele mai importante evenimente ale anului 2006. În construirea acestui set de reglementari, care a intrat în vigoare în luna noiembrie a acestui an, s-a pornit de la observatia ca nivelul atins de activitatea de tranzactionare pe piata bursiera reprezinta pe de o parte o confirmare implicita a justetii principiilor care au stat la baza functionarii BVB, dar impune totodata unele ajustari care sa raspunda mai bine nevoilor participantilor din piata. De aceea, prin "Codul bursier" s-a stabilit o noua structura pentru piata reglementata administrata de catre BVB si au fost introduse criterii mult mai precise de evaluare a conditiilor de lichiditate pe care trebuie sa le îndeplineasca titlurile admise la tranzactionare. Totodata, au fost incluse o serie de prevederi care urmaresc sa reduca intervalul de timp pentru care un anumit simbol bursier este oprit de la tranzactionare ca urmare a anunturilor sau evenimentelor corporative, prevederi care-si propun sa raspunda nevoii investitorilor de a dispune oricând asupra activelor financiare pe care le detin. Tot în directia cresterii fluiditatii fluxurilor financiare asociate tranzactiilor bursiere se doreste a actiona si noile masuri care confera BVB o mai mare flexibilitate în adoptarea deciziilor de suspendare a limitei maxime de variatie zilnica a pretului (+/-15%), reducându-se astfel perioada în care, ca urmare a unui eveniment corporativ, pretul unui anumit simbol bursier ajunge la un nou nivel de echilibru, dictat de raportul cerere-oferta. Gradul de sofisticare a participantilor pe piata bursiera a crescut în ultimii ani si noul "Cod bursier" recunoaste o data în plus acest lucru prin reglementarea în premiera pentru piata de capital româneasca a unor tehnici de tranzactionare ceva mai elaborate, cum ar fi cumpararile în marja si vânzarile în lipsa.

Modificarile aduse cadrului institutional si reglementarilor BVB si-au propus sa creasca încrederea investitorilor si companiilor emitente în mecanismele pietei de capital, sa asigure o colaborare mai eficienta între toate institutiile care au responsabilitati în derularea operatiunilor pe piata bursiera, dar si sa contribuie la armonizarea mecanismelor si normelor adoptate de catre BVB cu cele ale principalelor burse europene. Toate aceste demersuri au avut fara îndoiala importanta lor în cadrul procesului de evaluare a BVB pe care Federatia Europeana a Burselor de Valori a realizat-o în acest an si care a avut drept rezultat admiterea Bursei de Valori Bucuresti ca membru cu drepturi depline al Federation of European Securities Exchanges. Decizia de admitere a BVB în cadrul acestei importante organizatii europene reprezinta o recunoastere a progreselor înregistrate în ultimii ani de piata de capital din România si vine sa se alature perceptiilor pozitive ale investitorilor si emitentilor asupra pietei bursiere, care au facut ca si în anul 2006 sa continue tendinta ascendenta a principalilor indicatori ai pietei reglementate administrata de catre BVB. Exprimata în euro, capitalizarea totala a pietei reglementate a urcat în anul 2006 cu aproape 40%.

Figura nr3.1. Evolutia capitalizarii BVB

Diferenta pozitiva contabilizata în dreptul indicatorului "capitalizare bursiera totala" a fost determinata decisiv si în anul 2006 de cresterile de preturi înregistrate de cotatiile majoritatii titlurilor admise la tranzactionare la BVB, carora li s-au adaugat majorarile de capital operate de unele companii prin capitalizarea rezervelor sau prin emisiuni de actiuni oferite spre subscriere propriilor actionari. Aceasta ultima metoda de finantare a fost însotita în doua situatii si de realizarea de emisiuni de drepturi de preferinta, care au fost la rândul lor tranzactionate în ringul Bursei.

În anul 2006, pe piata reglementata a BVB, s-au derulat un numar de 248 de sedinte bursiere. Un numar de aproximativ 13,7 miliarde de actiuni au facut obiectul a aproape 1,5 milioane de tranzactii. Actiunile au reprezentat atractia principala a investitorilor. Mai mult de 90% din totalul valorii tranzactiilor au fost orientate spre titlurile de capital, iar diferenta spre titlurile de credit (obligatiuni).

La capatul ultimei sedinte de tranzactionare a anului, din 19 decembrie, valoarea totala a capitalizarii bursiere a fost calculata pentru 21,4 miliarde Euro, cu 39,8% peste nivelul aceluiasi indicator din urma cu un an, desi numarul companiilor ale caror actiuni sunt admise la tranzactionare pe piata reglementata s-a diminuat la 58, de la 64 la finalul anului 2005.

Tabelul 3.2. Mil lei

Piata bursiera din România a oferit randamente superioare celor care s-au obtinut pe bursele din zona euro, dar si fata de cele din Europa Centrala. Continua apreciere a monedei nationale în raport cu valutele euro si dolar a majorat randamentele plasamentelor în valori mobiliare. Profitabilitatea investitiilor pe piata bursiera va spori o data cu avansarea înspre a doua jumatate a primului an al integrarii în Uniunea Europeana.

În anul 2006 aproape jumatate din capitalizarea bursiera, 44%, a fost generata de companiile provenind din industria extractiva (conform codurilor CAEN). Aceasta reflecta amplitudinea procesului de privatizare din România. De aceea sectorul energetic termic, cel mai târziu privatizat, nu detine decât o pondere de 3,4% din totalul capitalizarii BVB, fiind devansat de companiile având ca principal obiect de activitate produsele industriei de prelucrare. în schimb, pe piata Rasdaq, sectorul de prelucrare este reprezentativ, acoperind 52,7% din capitalizare.

Tranzactionarea pe piata reglementata a fost însa concentrata pe titlurile de capital emise de societatile din sectorul financiar. Capul de afis l-au tinut SIF-urile alaturi de societatile bancare, cumulând mai mult de 70% din totalul valorii de tranzactionare a actiunilor. Pe Rasdaq au predominat contractele ce au vizat sectorul industriei prelucratoare (45%), urmate de actiunile emitentilor din sectorul constructiilor.

Figura nr.3.3. Capitalizarea bursiera pe sectoare de activitati

Majoritatea ofertelor primare au avut pâna acum ca obiect obligatiunile municipale si corporative care reprezinta si cele mai tranzactionate instrumente cu venit fix de la BVB. Rezultatele din anii precedenti si din 2006 au demonstrat ca emitentii si-au îndeplinit la timp si integral obligatiile decurgând din plata cuponului si a dobânzii. Aceasta a creat o perceptie extrem de pozitiva fata de aceste emisiuni de instrumente, cea mai mare parte fiind suprasubscrise. Obligatiunile vândute la BVB reprezinta un produs financiar preferat de investitorii institutionali care doresc sa diversifice portofoliul de plasamente cu risc scazut, evitând în acest fel volatilitatea de pe piata actiunilor.

Pentru a-si îmbunatati capacitatea deosebita de care dispune si pentru a-si creste semnificativ lichiditatea, piata secundara a instrumentelor financiare cu venit fix are nevoie de listarea la BVB a titlurilor de stat. În mod firesc pentru aceasta etapa de dezvoltare economica a României, împrumuturile la care va apela Ministerul Finantelor vor aduce nu numai emisiuni cu valori ridicate, dar si scadente mai îndelungate care sa permita extinderea curbei randamentului catre maturitati de 8-10ani.

Dinamica pietei ofertelor primare a titlurilor de capital plaseaza BVB, prin cele 119 milioane Euro subscrise în 2006, înaintea pietelor din Cehia sau Ungaria. Oferta de pe piata autohtona a ramas însa inferioara cererii. Subscrierea sustinuta de un numar mare de investitori se reflecta în rate de alocare tot mai scazute de la o emisiune la alta. Drept consecinta, cresterile preturilor din piata imediat dupa momentul listarii actiunilor noilor emitenti indica o importanta resursa de lichiditate disponibila din partea investitorilor. 0 data cu deschiderea internationala creata de integrarea europeana si demararea activitatii fondurilor private de pensii, presiunea pe cumparare va creste la BVB. Se infirma astfel teoria ca BVB nu are capacitatea de a atrage fonduri suficiente pentru emitentii care urmaresc capitalizarea companiilor lor altfel decât din resurse proprii sau credite bancare. Daca ofertele de obligatiuni sunt "vânate" în special de investitorii institutionali, actiunile reprezinta un punct de reper de mare interes si pentru investitorii provenind din rândul persoanelor fizice, rezidenti si nerezidenti.

Cresterea economica a României, remarcabila pentru tarile emergente din Europa Centrala si de Est (ECE), a atras si cresterea capitalizarii bursiere. Dupa acest indicator si cel al valorii tranzactiilor (în Euro), tranzactiile de pe piata reglementata a Bursei de Valori Bucuresti se situeaza imediat dupa primele trei burse din regiunea Europei Centrale si de Est. Potentialul pietei bursiere din România este foarte ridicat întrucât noi companii mari sunt asteptate sa fie listate pe Bursa. Cresterea pietei bursiere se va datora finalizarii procesului de privatizare, emitentilor care vor urca la cota BVB de pe piata RASDAQ, dar si cresterii performantelor economico-financiare ale actualilor emitenti.

Bursa de Valori Bucuresti creste vizibilitatea României.

Tabelul nr.3.3.

Numarul conturilor active ale investitorilor (care efectueaza cel putin o tranzactie la trei luni) a depasit anul trecut pragul de 30.000. în 2006, diferenta cumparari-vânzari de actiuni a generat un sold pozitiv de 170 milioane Euro la o valoare totala de 2,8 miliarde Euro. De la jumatatea anului 2001, soldul tranzactiilor nerezidentilor a fost permanent pozitiv, spre deosebire de rezidenti. si la nivelul anului de referinta rezidentii s-au orientat catre speculatii, în timp ce nerezidentii si-au axat investitiile pe portofolii de titluri pe termen lung. Desi constituie 70% dintre cumparatorii de actiuni, rezidentii au dat anul trecut peste 75% din totalul ordinelor de vânzare de actiuni. Diferenta de 30%, respectiv de 25% din tranzactiile cu titluri de capital au revenit investitorilor nerezidenti. Statistica anului 2006 va reprezenta un reper pentru 2007, an în care se anticipeaza ca rezidentii îsi vor consolida pozitiile schimbând strategia de fructificare a randamentelor actiunilor orientându-se deopotriva spre cresterea cotelor pe emitenti si a termenelor de detinere a actiunilor.

CONCLUZII sI PROPUNERI

Angelache

Gabriela

Piete de capital si burse de valori

Editura Economica - Bucuresti 2003

Burnete

Sorin

Relatiile monetar-financiare internationale

Editura Alma Mater - Bucuresti 2002

Dufloux

Claude

Piete financiare

Editura Economica - Bucuresti 2003

Gaftoniuc

Simona

Finante internationale

Editura Economica - Bucuresti 2000

Gallois

D.

Bursa, Origine si evolutie

Editura Teora - Bucuresti 1997

Gradu

M.

Tranzactii bursiere

Editura Economica - Bucuresti 1995

Nitu

Adrian

Burse de marfuri si valori

Editura Tribuna economica Bucuresti 2002

Pauna

Marin

Bursa de Valori Bucuresti

Editura Omnia Uni S.A.S.T. Brasov 2001

www.bvb.ro