Accesul la serviciile de sprijinire a afacerilor

Accesul la serviciile de sprijinire a afacerilor

4.1.1 Cererea de servicii de sprijinire a afacerilor

Cererea de servicii de asistenta īn afaceri este īnca nesemnificativa īn sectorul IMM din Romānia, asa cum reiese si din ancheta realizata de ANIMMC īn decursul anului 20051. Diagrama de mai jos ilustreaza clar faptul ca proportia de IMM care nu a utilizat niciodata serviciile de asistenta īn afaceri este destul de mare (peste 60%).

Diagrama 4.1.a Ponderea IMM care a procurat servicii de asistenta īn 2004


Sursa: ANIMMC, ancheta "Situatia si necesitatile īntreprinderilor mici si mijlocii din Romānia"

Īntre marimea companiei si cererea de servicii de consultanta exista o corelatie pozitiva, deoarece companiile mai mari detin mijloace financiare suficiente pentru a procura de pe piata aceste servicii. Nu exista diferente remarcabile pe sectoare, desi se poate deduce ca sectorul de productie este cel mai avansat īn utilizarea serviciilor de consultanta.

Urmatoarea diagrama ilustreaza diferentele sectoriale īn procurarea serviciilor de consultanta, pe tipuri de servicii utilizate. Evident, sectoarele au caracteristici diferite, legate de cerintele specifice ale companiilor. Totusi, se poate deduce ca IMM utilizeaza īn cea mai mare masura serviciile de pregatire profesionala si cele legate de aspectele functionale ale activitatilor afacerilor respective, cum ar fi finante, marketing, productie si conceptie.

Ponderea companiilor care au cerut asistenta pentru standarde si certificari de calitate este destul de mica, cu exceptia sectorului de constructii, unde reglementarile privind siguranta sunt foarte restrictive.

1) NASMEC, "Situatia si necesitatile īntreprinderilor mici si mijlocii din Romānia", 2005.
Oamenii de afaceri au raspuns urmatoarelor īntrebari:
. Ati apelat vreodata la servicii de consultanta ?
. Ce tip de servicii ati folosit? (planificarea afacerilor, asistenta referitoare la aspectele functionale ale activitatilor afacerii Dvs., asistenta tehnica pentru standarde si certificare, pregatire profesionala, altele 121o143b )

Diagrama 4.1.b Tipuri de servicii procurate de IMM īn 2004


Sursa: ANIMMC, ancheta "Situatia si necesitatile īntreprinderilor mici si mijlocii din Romānia"

In 2004, Institutul National de Statistica a realizat o cercetare referitoare la serviciile pentru afaceri oferite īntreprinderilor, prin colectarea de date despre cifra de afaceri, pe tipuri de clienti 2). Aceste cifre pot reflecta cererea de servicii pentru afaceri exprimata la nivel de companii romānesti private. Alocarile financiare ale IMM pentru procurarea de servicii pentru afaceri sunt prezentate īn diagrama de mai jos.

Diagrama 4.1.c Cheltuieli destinate serviciilor pentru afaceri īn 2003 (intreprinderi micro, mici si mijlocii)


Sursa: ANIMMC, ancheta "Situatia si necesitatile īntreprinderilor mici si mijlocii din Romānia"

Modul de a cheltui este clar influentat de marimea companiei. Microintreprinderile si-au cheltuit mai mult de jumatate din buget pentru servicii de consultanta cum ar fi cele fiscale, contabile, de planificare a afacerilor si de management; serviciile de IT absorb 26% din cheltuieli.

Spre deosebire de acestea, īntreprinderile mici si mijlocii au alocat cea mai mare pondere a bugetului lor pentru servicii de IT, datorita faptului ca aceste companii tind sa opereze sisteme mai sofisticate, a caror īntretinere se externalizeaza. Bugetul alocat pentru procurarea altor servicii este neglijabil īn comparatie cu cele mentionate anterior.

Microīntreprinderile au utilizat numai 5% din bugetul lor pentru procurarea de studii si cercetari de piata, īn timp ce alte companii au alocat pentru astfel de servicii numai 3%. Cheltuielile cu serviciile de recrutare sunt mai mari la īntreprinderile medii, deoarece acestea au o organizare interna mai structurata si recruteaza personal de pe piata muncii īn loc de a utiliza canalele informale.

2) INS, "Activitatea de servicii pentru īintreprinderi", 2004

4.1.2 Structurile de sprijinire a afacerilor

Organizatiile de sprijinire a afacerilor au obiectivul de a oferi asistenta companiilor la īnfiintare si dezvoltare, printr-o gama larga de servicii, care se pot oferi partial subventionat sau la pretul pietei. Pentru o prezentare mai structurata, serviciile de spijinire a afacerilor din Romānia sunt grupate 3) īn 3 categorii mari, dupa tipul de serviciu oferit IMM. Altfel spus, aceste categorii sunt: receptie, facilitati si informatii de baza; servicii de consultanta si pregatire profesionala; si locati si mediu.

4.1.2.1 Receptie, facilitate si informatii de baza

ANIMMC este principalul furnizor guvernamental de informatie privind sectorul IMM, īn ceea ce priveste statistica sectoriala, publicatiile si bazele de date. Īn afara acestui serviciu public de informare, ANIMMC de asemenea disemineaza, prin site-ul sau de web (www.animmc.ro), sau prin publicatii specifice, informatii importante privind sursele de finantare sau asistenta oferita de donatorii de fonduri IMM-urilor, modul īn care se īnfiinteaza un IMM, legislatia cu impact asupra IMM, influenta aderarii la UE asupra sectorului, standarde de calitate si certificate ISO, initiative legate de dezvoltarea IMM la nivel national si international.

Īn privinta aspectelor legate de aderarea la UE, īn 1995 Comisia Europeana a finantat īnfiintarea de centre de informare europeana (Euro Info Centers) īn Romānia. Reteaua romāneasca de astfel de centre este compusa din 8 structuri amplasate īn fiecare regiune economica de dezvoltare. Centrele de informare europeana sunt specializate īn informarea, asistenta, consultanta si documentarea asupra subiectelor de interes european, īn scopul de a ajuta īntreprinderile din tara, īn special IMM, sa aiba success īn competitia de pe piata comuna.

Ele prezinta diverse informatii, cum ar fi oportunitatile de afaceri, surse de finantare pentru IMM, acte juridice UE cu referire la afaceri, reglementari si standarde. De asemenea, centrele de informare europeana obtin informatii si consultari pentru IMM īn procesul de depunere a documentelor necesare pentru certificarea la nivel de Sistem de management a calitatii.

3) Cf. Directoratului General al Comisiei Europene pentru īntreprinderi (SMIE basa de date).

Īn 2003-2004, centrele de informare europeana au condus o campanie de sensibilizare, cu seminarii si īntruniri, toate adresate IMM si referitoare la chestiuni majore legate de largirea UE, accesul la fondurile europene, fiscalitate, program de finantare pentru companiile interesate de implementarea unui sistem de calitate. Ca rezultat al acestei campanii, cāteva dintre centre au organizat 13 evenimente publice importante care sa furnizeze informatii despre impactul economic al largirii UE si necesitatea pregatirii pentru a face fata competitiei existente pe piata europeana largita. Pentru a promova inovatia, Oficiul National al Patentelor a lansat programul InovIMM®, directionat catre facilitarea accesului la o baza de date continānd patente si tehnologii noi.

Informatia furnizata consta īn material documentar complet despre patente, studii specializate ale tendintelor īn inovatie si evolutiile cele mai recente, si solutii inovatoare pentru īntreprinderi. Serviciul se furnizeaza din Bucuresti, de la punctu national de contact, contra cost.

4.1.2.2 Servicii de consultanta si pregatire profesionala

Exista putini furnizori de servicii de consultanta la nivel national care pot sa īsi asigure prezenta īn toata tara. ANIMMC a planificat īnfiintarea unor oficii locale care sa faciliteze accesul la help desks/puncte de contact pentru IMM. Aceste oficii au rolul de a furniza servicii de consultanta de baza si sa ofere asistenta oamenilor de afaceri care depun aplicatii īn cadrul programului national de granturi.

Alta entitate foarte activa īn acest domeniu este Agentia nationala de ocupare a fortei de munca (ANOFM), care administreaza un program special intitulat "Consultanta īn Afaceri", pentru o oferi servicii de consultanta persoanelor somere care intentioneaza sa īsi deschida propria afacere. Programul se realizeaza la nivel de birouri locale ANOFM, unde s-au īnfiintat unitati speciale de consultanta.

Deoarece sunt prezente pe tot cuprinsul tarii, Camerele de Comert ar putea de asemenea sa joace efectiv un rol de organizatii de sprijinire a afacerilor pentru IMM. Īn Romānia, exista 42 Camere de Comert, cu statut de organizatii nonguvernamentale si non-profit, īn care calitatea de membru este gratuita. Asociatiile oamenilor de afaceri sunt de asemenea implicate īn livrarea de servicii de consultanta membrilor acestora.

Īn afara structurilor nationale, exista de asemenea unele centre locale de sprijinire a afacerilor, oferind o īntreaga gama de servicii pentru dezvoltarea afacerilor unor clienti locali. Multe s-au īnfiintat ca organizatii non profit, cu sprijinul donatorilor de fonduri si avānd ca tinta sectorul IMM, dar gradul lor de sustenabilitate s-a dovedit indoielnic. Mai mult, astfel de organizatii tindeau sa ofere servicii foarte generale, cu un grad redus de specializare, neglijānd astfel cererile mai sofisticate. Spre deosebire de acestea, piata companiilor private de consultanta īn afaceri este destul de dinamica si s-a dezvoltat recent.

Acesta este segmentul de piata catre care si-au īndreptat atentia programele PHARE si cele guvernamentale, īn scopul de a sprijini aceste companii īn a livra servicii de calitate pentru IMM, īn vederea aderarii la UE.

4.1.2.3 Locatii si mediu

Organizatiile de sprijinire a afacerilor care ofera sedii si mediu sunt de 2 tipuri: incubatoare de afaceri si parcuri industriale si tehnologice.

Din analizele efectuate de ANIMMC reiese ca sprijinul acordat IMM si afacerilor nou īnfiintate prin incubatoarele de afaceri este un instrument economic util, de dezvoltare si promovare a noilor afaceri, de īncurajare a inovatiei la nivel de IMM si afaceri nou īnfiintate si de creare de noi locuri de munca. Īn acelasi timp, prin promovarea si sprijinirea incubatoarelor de afaceri, autoritatile guvernamentale si cele locale pot sa īsi demonstreze cu usurinta angajarea īn directia sprijinirii oamenilor de afaceri.

Īn Romānia exista 21 4) incubatoare de afaceri amplasate pe tot cuprinsul tarii, asa cum se prezinta īn harta de mai jos. Lista completa este inclusa īn Anexa D.

4) Unul dintre incubatoare va deveni operational in noiembrie 2005

Tabelul 4.1.d Distributia geografica a incubatoarelor de afaceri, 2004



Toate incubatoarele de afaceri s-au īnfiintat dupa 1992, īndeosebi cu sprijin international, si mai ales programul PHARE FIMAN/PAEM si cel al Bancii Mondiale, sau prin fonduri private. Ele au fost initial amplasate īn regiuni subdezvoltate sau īn cele aflate īn declin industrial si restructurare. Au urmat alte initiative, independente, care au generat indoieli asupra profitabilitatii si sustenabilitatii proprii a structurilor create. Incubatorul de afaceri de la Timisoara este unicul care beneficiaza de fonduri publice, furnizate prin municipalitate si prin universitatea de stat.

ANIMMC a realizat interviuri la incubatoarele de afaceri din Romānia, pentru a-ti construi o imagine exacta a situatiei existente īn sector si pentru a cunoaste tipurile de servicii furnizate pentru IMM si īntreprinderi nou īnfiintate (start-ups). Au fost culese date de la 17 incubatoare din totalul de 21; cele mai importante constatari sunt prezentate īn tabelul si īn diagrama de mai jos.

Tabel 4.1.a Stastistica IMM din cadrul incubatoarelor de afaceri

Sursa: ANIMMC, ancheta asupra incubatoarelor de afaceri si parcurilor industriale si tehnologice

Incubatoarele adapostesc īn medie 11 IMM, mai putin decāt media EU BIC de 34 īntreprinderi sustinute per incubator. Majoritatea IMM din incubatoare apartin sectorului de servicii si a celui industrial, si nu exista un sector tinta catre care potentialii chiriasi sa se īndrepte cu claritate.

Toate incubatoarele ofera servicii de consultanta īn afaceri, cum ar fi cele de īnfiintare a unei companii sau conceperea unui plan de afaceri, contribuind astfel la largirea ofertei de servicii de consultanta. Trei dintre incubatoare nu ofera spatii de birouri 5), cu toate ca detin facilitati pentru conferinte si pregatire profesionala si ofera servicii de birotica si secretariat.

Zece incubatoare ofera servicii ICT, si numai doua incubatoare au laboratoare. Aceste date se vor schimba probabil odata cu īnfiintarea de noi incubatoare, cu obiective mai specifice, tehnologice, pentru a promova īntreprinderile cu spirit inovator din sectoarele economice cu valoare adaugata mare.

5) In Romānia acestea sunt definite ca "incubatoare cu pereti deschisi" sau "incubatoare deschise".

Diagrama 4.1.e Tipuri de servicii oferite de incubatoarele de afaceri, 2004


Sursa: ANIMMC, ancheta asupra incubatoarelor de afaceri si parcurilor industriale si tehnologice

ANIMMC a realizat apoi o a doua ancheta, pentru a analiza managementul incubatoarelor de afaceri6. Constatarile anchetei arata ca numai 16% din managerii de incubatoare au urmat un curs de pregatire profesionala specifica. Managerii de incubatoare considera ca succesul acestora rezida īn īnchirierea spatiilor de birouri adecvate si bine echipate, si nu considera furnizarea de servicii de consultanta ca un nucleu al afacerilor lor.

Managerii de incubatoare declara ca prioritatile lor pentru viitorul apropiat sunt promovarea mai buna a imaginii lor potentialilor clienti si diversificarea tipurilor de servicii oferite. Ei se asteapta sa primeasca mai mult sprijin de la autoritati, deoarece considera ca exista posibilitati pentru īmbunatatiri. Persoanele intervievate vad aderarea Romāniei la UE ca pe un catalizator pentru noi investitii īn sectorul IMM, si de asemenea considera ca aceasta va duce la un mediu de afaceri mai competitiv.

6) Chestionarul a avut 39 de īntrebari, incubatoarele raspunzānd la urmatoarele: Va rugam sa precizati numarul persoanelor care au urmat cursuri de pregatire profesionala īn ultimii 2 ani;
Va rugam sa precizati care sunt servciile pe care clientii le apreciaza cel mai mult;
Va rugam sa precizati care sunt problemele īntālnite īn administrarea incubatorului;
Va rugam sa precizati, dupa opinia Dvs, cum va influenta aderarea Romāniei la UE evolutia pietei locale;
Va rugam sa precizati actiunile planificate pentru viitorul imediat.

Parcurile industriale si tehnologice reprezinta un concept destul de nou īn Romānia. Decizia Guvernului nr. 65/30.08.2001, emisa de govern, stabileste cadrul administrativ pentru īnfiintarea si functionarea parcurilor industriale, īn timp ce Decizia Guvernului nr. 14/24.01.2002 reglementeaza īnfiintarea parcurilor industriale si tehnologice. Decizia stipuleaza ca infrastructura pentru un parc industrial poate fi creata ca afacere independenta si poate primi sprijin financiar fie de la administratia locala fie de la autoritatile guvernamentale.

Responsibilitatea pentru alegerea celui mai adecvat amplasament, pentru īnfiintarea si dezvoltarea parcului industrial apartine companiei care administreaza parcul. Se aplica deduceri fiscale din profit īn vederea promovarii crearii noilor infrastructuri sau expansiunii celor existente.

Prin sprijinirea crearii acestor infrastructure guvernul doreste sa:
- creeze noi oportunitati pentru locuri de munca,
- atraga īn mod mai liber investitii directe,
- creeze o societate bazata pe cunoastere.

Ministerul Administratiei si Afacerilor Interne a īnregistrat oficial 30 de parcuri industriale, lista completa fiind inclusa īn acest raport la Anexa E. Putine dintre ele sunt īnsa operationale, si multe lucreaza sub capacitatea nominala. Parcurile functionale adapostesc īn cadrul lor īn medie 18 companii, 98% din acestea fiind IMM. Cele mai multe companii amplasate īn parcurile industriale sunt cele din sectorul de productie, firmele de servicii sau cele din sectorul comercial avānd o pondere mai mica.

Toate parcurile industriale furnizeaza spatiu modular si functional, si multe dintre ele ofera servicii de securitate, curatenie, sali de sedinte, etc. Unele dintre ele ofera de asemenea servicii de consultanta īn afaceri. Este de remarcat ca numai doua dintre parcuri detin laboratoare echipate; īn parcurile tehnologice acestea sunt īn general disponibile.

Distributia geografica a parcurilor industriale urmeaza o tendinta inversa aceleia observata la incubatoarele de afaceri. Īntr-adevar, parcurile industriale, realizate mai ales prin investitii din sectorul privat, tind sa se amplaseze īn zone cu nivel economic mai ridicat, īn apropierea centrelor industriale unde prospera de asemenea si investitiiile straine directe.

Diagrama 4.1.f. Distributia geografica a parcurilor industriale



4.1.3. Politica de sprijinire a furnizarii serviciilor de dezvoltare a afacerilor

Rezultatele unei anchete realizate de ANIMMC īn 2005 arata ca IMM din Romānia sunt prea putin interesate īn utilizarea servicilor de consultanta. Principalele motive pentru a astfel de imagine sumbra pot fi gasite īn calitatea slaba a serviciilor furnizate, sau īn foarte generala si slaba dorinta a IMM de a nu aloca din resursele financiare, si asa mici, pentru procurarea de servicii de pregatire profesionala sau consultanta.

Daca acest sector trebuie sa creasca rapid, pentru a se putea confrunta cu gradul sporit de competitie aparut odata cu aderarea Romaniei la UE, este evident ca sprijinul autoritatilor trebuie sa joace un rol crucial. Obiectivul politicii de sprijinire a serviciilor de dezvoltare a afacerilor este īmbunatatirea performantelor IMM, raspunzānd necesitatilor lor operationale. Astfel, scopul interventiei autoritatilor este bidirectionat. Pe de o parte, trebuie sa rezolve lipsa de competente si abilitati adecvate īn rāndul furnizorilor existenti de servicii, pe de alta parte trebuie sa promoveze īn cadrul IMM o cultura directionata catre utilizarea serviciilor de consultanta si pregatire profesionala.

Īn 2004 ANIMMC a lansat si implementat un program multianual de "Servicii de consultanta si pregatire profesionala pentru īntreprinderi mici si microīntreprinderi", ca parte a efortuilor sale de a dezvolta antreprenoriatul si a īmbunatati sectorul de servicii pentru dezvoltarea afacerilor si gradul de competitivitate a IMM. Programul a sprijinit accesul IMM la servicii de consultanta prin acordarea de granturi de pāna la 60% odin valoarea serviciilor procurate, pāna la un plafon maxim ce nu putea depasi 100 milioane lei.

Īn vederea īmbunatatirii eficacitatii programului guvernamental pentru sprijinirea serviciilor de dezvoltare a afacerilor, ANIMMC a realizat un studiu de implementare a unui sistem de vouchere de consiliere (voucher counselling system - VCS). VCS este un program subventionat al carui scop de baza este acela de a furniza activitati de pregatire profesionala sau consultanta īn afaceri orientate de piata, IMM existente si potentialilor oameni de afaceri. Mai simplu spus, programul oferea beneficiarilor posibilitatea de a utiliza un serviciu de consultanta profesionist utilizānd un voucher īn valoare de o anumita suma, pentru ca un numar determinat de ore de consultanta sa aiba loc īntr-o anumita perioada de timp. Pentru a pregati terenul pentru implementarea VCS, ANIMMC a īnceput sa actualizeze baza sa de date continānd furnizori de servicii de consultanta si pregatire profesionala.

Si Comisia Europeana a considerat dezvoltarea calitatii serviciilor de consultanta si pregatire profesionala ca fiind cruciala pentru īmbunatatirea competitivitatii IMM din Romānia. Īn Programul Phare 2003 de coeziune economica si sociala s-a lansat un proiect de īntarire a capacitatii furnizorilor de servicii de afaceri la nivel regional. Obiectivele proiectului sunt:

- īmbunatatirea capacitatii furnizorilor de servicii de afaceri de a furniza servicii de consultanta de cea mai buna calitate si dezvoltarea unei retele la nivel national a acestor furnizori, cu legaturi transnationale;

- īmbunatatirea competitivitatii IMM si microintreprinderilor romānesti, datorita furnizarii catre acestea a unor de servicii de consultanta de cea mai buna calitate;

- stimularea cererii de servicii de consultanta la nivel de IMM īn Romānia; ANIMMC a fost implicata īn faza de conceptie a proiectului si de asemenea va furniza asistenta tehnica īn implementarea proiectului.

Pentru a īntari rezultatele obtinute de primul program adresat serviciilor de dezvoltare a afacerilor, documentul de programare Phare 2004-2006, componenta Coeziune economica si sociala, a alocat 15 milioane Euro, pentru anii 2005 si 2006, pentru a sprijini, pe o scara mai larga, accesul extensiv si eficace a IMM la servicii de informare, consultanta si pregatire profesionala adecvate. Din bugetul total de 15 milioane Euro, 1,2 milioane Euro vor fi alocati pentru activitati de asistenta tehnica īn timp ce restul, cea mai mare parte (13,8 milioane Euro) se va acorda sub forma de granturi pentru sprijinirea IMM īn procurarea de servicii de la Furnizori de Servicii de Afaceri (Business Service Providers - BSPs). Obiectivul programului este crearea unui sistem national de BSPs de cea mai buna calitate prin definirea unui standard minim pentru serviciile furnizate si prin crearea asigurarii ca IMM īsi pot permite servicii adecvate. Lansarea programului este estimata pentru 2005, iar implementarea va dura 18 luni.

Procesul de stabilire a unei politici nationale coerente pentru incubatoarele de afaceri si tehnologie este abia la īnceput, dar trebuie sa se mentioneze ca s-au realizat progrese importante īn ultima perioada. Īn Strategia guvernamentala pentru dezvoltarea IMM, exista 2 masuri pentru sprijinirea crearii si dezvoltarii unor astfel de structuri. Acestea sunt masura B6 "Sprijinirea incubatoarelor de afaceri pentru sectorul de productie si pentru cele din sectoarele cu valoare adaugata mare" si respectiv masura B7 "Sprijinirea dezvoltarii parcurilor industriale".

Conform recomandarilor OECD, "Analiza performantei politicii pentru īntreprinderi din Romānia, anul 2004" si Strategiei guvernamentale pentru dezvoltarea IMM, si pe baza constatarilor din "Studiul privind situatia incubatoarelor de afaceri din Romānia'', ANIMMC a facut progrese importante īn elaborarea "Strategiei pentru dezvoltarea retelei de incubatoare din Romānia". Aceasta strategie īsi propune dinamizarea mediului de afaceri si sprijinirea afacerilor nou īnfiintate prin instrumente financiare specifice directionate la nivel local si sustinere de catre autoritatile locale si guvern.

Obiectivele strategice sunt urmatoarele:

. Colaborare pentru inovatie si tehnologie cu centrele de cercetari si universitati, pentru lansarea de noi produse si servicii;

. Dezvoltare regionala, promovānd o dezvoltare echilibrata prin canalizarea resurselor catre regiuni dezavantajate si sectoare slab dezvoltate;

. Dezvoltarea lantului de furnizori, prin oferirea de componente speciale si crearea de spin-offs, prin stabilirea de legaturi cu producatorii cheie, facilitānd privatizarea / restructurarea marilor īntreprinderi industriale;

. Internationalizarea, prin sprijinirea companiilor straine doritoare sa patrunda pe piata locala, sa stabileasca parteneriate cu firmele locale sau sa utilizeze incubatoarele de afaceri ca baza de export pentru terte piete;

. Dezvoltare specializata ce se adreseaza unor sectoare industriale

Strategia se va concentra de asemenea pe sprijinirea sistematica a incubatoarelor de afaceri, prin promovarea īnfiintarii unei "Asociatii nationale a incubatoarelor de afaceri", creata din initiativa privata.

Īn conformitate cu strategia si obiectivele guvernamentale, ANIMMC, īn parteneriat cu PNUD, si cu sprijin financiar de la guvernul japonez, a dezvoltat conceptual un program national multianual de īnfiintare si dezvoltare a incubatoarelor de afaceri īn Romānia. Programul va fi directionat catre sprijinirea īnfiintarii a 5 incubatoare, si este prevazut sa se lanseze īn 2005, cu īnceperea lucrarilor pe trei amplasamente pilot īn Sf. Gheorghe, Brasov si Alba-Iulia.

Īn plus, ANIMMC va investi īn continuare resurse pentru diseminarea informatiilor despre infrastructura existenta. Īntr-adevar, asa cum s-a subliniat si īn publicatia OECD, Analiza politicii de īntreprinderi, sectorul IMM este foarte putin constient de existenta acestor structuri si de serviciile disponibile īn cadrul lor.

4.2. Promovarea spiritului antreprenorial īn sistemul de īnvatamānt

4.2.1. Educatia, capitalul uman si dezvoltarea durabila

Īn ciuda cresterii economice solide, Romānia a progresat putin īn domeniul resurselor umane.

Evolutia ocuparii este influentata de fluxul de investitii straine directe care creaza noi locuri de munca, precum si de continuarea procesului de restructurare si privatizare care induce presiuni asupra ocuparii. Īn ciuda cresterii economice relativ ridicate, piata locurilor de munca ramāne tensionata, īn principal din cauza somajului structural. Īn acelasi timp trebuie oferite solutii alternative pentru consolidarea īntreprinderilor si a performantelor acestora. Ca un rezultat agregat al acestor factori, prognoza macroeconomica evidentiaza posibilitatea reducerii pronuntate a ratei somajului de la 7,0% īn anul 2003 la 6,0% īn 2008, si o crestere a ratei de ocupare a populatiei īn vārsta de munca de la 57,8% īn 2003 la 59,8% īn 2008.

Structura actuala a populatiei ocupate dupa nivelul de instruire este atāt o reflectare a structurii actuale a economiei, cāt si a deficitului de persoane cu studii medii specializate. Īn aceste conditii, chiar si putinele sectoare cu valoare adaugata ridicata care exista īn economia romāneasca se confrunta cu anumite probleme īn satisfacerea cererii de forta de munca calificata.

Din punct de vedere al nivelului de instruire al populatiei ocupate īn profil teritorial, īn regiunea Bucuresti, 26,1% dintre persoanele ocupate au nivel de instruire superior 1) si doar 11,4% au un nivel scazut de instruire 2). Īn celelalte regiuni diferentele nu sunt importante, valori extreme īnregistrāndu-se īn regiunile Nord - Est (7,1% dintre persoanele ocupate au un nivel superior de instruire si 40% au un nivel scazut de instruire) si Centru (22,7% au un nivel scazut de instruire)3).

1) Universitar de scurta si lunga durata, doctorat
2) Gimnazial, primar fara scoala absolvita
3) Sursa datelor: Institutul National de Statistica, Ancheta fortei de munca īn gospodarii (AMIGO); datele pentru 2002 si 2003 au fost extinse pe baza rezultatelor Recensamāntului Populatiei si Locuintelor din martie 2002.

Īn ceea ce priveste nivelul de instruire, reducerea numarului somerilor cu studii medii sau profesionale este o reflexie a structurii economiei, axata pe ramurile cu valoare adaugata redusa sau medie, ce reprezinta īn prezent "motorul principal" al cresterii economice. Reducerea somajului la segmentele de forta de munca cu pregatire foarte redusa reflecta īn mare parte retragerea acestora din activitate.

Strategia pe termen scurt si mediu pentru Formarea Profesionala Continua īn Romānia are īn vedere cerinta īndeplinirii obiectivului strategic Lisabona ca Uniunea Europeana sa devina pāna īn 2010 "cea mai competitiva si dinamica economie bazata pe cunoastere din lume, capabila de o crestere economica durabila, cu locuri de munca mai bune si mai multe si o mai mare coeziune sociala." Īn acest context, īnvatarea pe tot parcursul vietii trebuie abordata ca o necesitate obiectiva impusa de tranzitia catre o economie si o societate bazate pe cunoastere.

Problema formarii profesionale continue este importanta pentru sustinerea transformarii fortei de munca, fiind principalul instrument prin care aceasta se poate adapta la noi cerinte, facilitānd astfel mobilitatea īntre diferite sectoare de activitate.

Acumularea de cunostinte si abilitati permite īmbunatatirea pozitiei pe piata muncii, ducānd īn acelasi timp si la cresterea productivitatii. Schimbarile rapide īn toate domeniile determina un spectru al nevoilor de noi competente mult mai dinamic. Investitia īn formare aduce beneficii atāt individului cāt si īntregii societati.