Agricultura ecologica poate fi o afacere de succes in Romania
14 Iul 2006, 05:36
Suprafetele cultivate in sistem ecologic, in Romania, au crescut in ultimii cinci ani de peste sase ori, de la 17.438 ha in anul 2000, la 110.400 ha in 2005, pentru 2006 fiind estimata o crestere a suprafetei pana la 170.000 ha. Suprafetele mari de terenuri, care nu au primit inputuri chimice ridicate in ultimii ani, 10210f515k din lipsa de mijloace financiare, solurile fertile si posibilitatea delimitarii unor perimetre ecologice reprezinta doar cateva dintre avantajele Romaniei pentru obtinerea produselor ecologice.
Un alt avantaj ar
fi ca produsele ecologice pot fi valorificate la preturi, in medie, cu 20-40 la
suta mai mari decat produsele conventionale, costurile de productie fiind mai
mari doar pentru productiile animale.
Desi specialistii au estimat ca in jur de 25 la suta din terenurile Romaniei ar
putea fi folosite pentru obtinerea unor produse ecologice, in special
suprafetele de pasune, foarte putine tari europene practica agricultura
ecologica pe suprafete mai mari de cinci la suta in acest sistem.
Tarile nou intrate in UE cultiva in regim ecologic in jur de unu la suta din
terenuri, pentru Romania, conform planului european de actiuni, se estimeaza o
crestere a suprafetei cultivate ecologic pana la 1,7 la suta in 2007, circa
250.000 ha , de la 1,16 la suta in 2006 si pana la 400.000 ha in 2010, adica
2,72 la suta.
In anul 2005, de pe suprafata totala cultivata in sistem ecologic a fost
obtinuta o cantitate de 131.898 tone, ceea ce reprezinta o crestere cu 51,3 la
suta fata de productia inregistrata in anul 2004. in sectorul animalier, in
anul 2005, s-a inregistrat o crestere a efectivelor de animale certificate
ecologic, in special la ovine-caprine, o crestere de 13 ori mai mare fata de
efectivele inregistrate in anul 2004.
In ceea ce priveste produsele procesate, s-a constatat o crestere a produselor
procesate din lapte, precum si dublarea productiei de miere ecologica,
respectiv 610 tone in anul 2005, fata de 320 tone in anul 2004.
Din pacate, produsele bio obtinute de agricultorii romani nu au succes in tara,
acestea fiind exportate in general in tarile UE precum Germania, Olanda sau
Franta.
Specialistii apreciaza ca tarile din Europa de Est vor avea nevoie de 10-15 ani
dupa integrarea in UE pentru a-si putea dezvolta si structura pietei interne de
produse ecologice, un exemplu in acest sens fiind Spania care, la 17 ani de la
integrare, abia acum incepe o structurare a pietei interne. Spania exporta
aproape in totalitate produsele ecologice pe pietele nordice europene.
In aceste conditii, tarile est-europene vor trebui sa-si orienteze productia
ecologica catre produse deficitare in UE si anume proteina vegetala si fructe
rosii, pentru ca tarile vestice incep o reducere semnificativa a productiei in
sectoare care solicita multa forta de munca.
Agricultura ecologica, precum si sectoarele care necesita multa forta de munca
nu sunt contingentate in Uniunea Europeana, tarile estice putand sa-si dezvolte
cu predilectie aceste sectoare in care nu exista o concurenta economica
puternica.
Pe piata interna, in anul 2005, s-au comercializat 7.700 tone legume si fructe
proaspete obtinute in sistem ecologic, dar si cantitati mai mici de paine,
conserve de legume, schweizer, cascaval, unt, ulei, miere, oua, in general prin
marile lanturi de magazine.
In Romania activeaza in prezent un numar de 2.920 de producatori in regim
ecologic, adica aproape dublul operatorilor inregistrati in 2004, exitand 12
organisme de certificare din care doar doua romanesti.
Suprafata ocupata de agricultura ecologica, la nivel mondial, era in 2004 de 23
de milioane hectare, cele mai mari suprafete fiind cultivate in Australia (10,5
milioane de hectare), Argentina (3,2 milioane hectare) si Italia (1,2 milioane
hectare).
In Uniunea Europeana, incluzand Romania si Bulgaria, tarile EFTA (Islanda,
Liechtenstein, Norvegia, Elvetia), Turcia, Bosnia-Hertegovina, Croatia si
Iugoslavia exista mai mult de cinci milioane de hectare in agricultura ecologica,
ceea ce corespunde unui procent de doi la suta din totalul terenurilor
agricole.
Pe primele locuri se situeaza Austria cu un procent de 11,30 la suta din
totalul terenurilor agricole, Elvetia 9,70 la suta, Italia - 7,94 la suta,
Danemarca 6,51 la suta, Suedia, 6,30 la suta, Republica Ceha 5,06 la suta,
Franta 1,40 la suta.
Pe de alta parte insa, oficialii din agricultura trag un semnal de alarma in
legatura cu deficitul de finantare estimat la peste un miliard de euro, suma
care poate fi acoperita din imprumuturi bancare
Sistemul bancar are lichiditatea necesara pentru finantarea investitiilor
agricole. Bancile care fac plasamente in agricultura isi asuma insa riscuri
suplimentare.
Potrivit lui Varujan Vosganian, presedintele Comisiei pentru Buget-Finante-Activitate
Bancara si Piata de capital din Senat, unul dintre cele mai importante
prevederi ale strategiei guvernamentale se refera la mijloacele de refinantare
a creditelor in agricultura si in alte domenii.
|
