DEFINIREA CALITATII
a) grad sau nivel
(X) proprietate sau insusire
b) utilitate
a) I.S.O.
b) AFNOR
(X) Joseph Juran
c) P. Jica, E. Maxim
(X) proprietati si caracteristici
a) costuri minime
(X) nevoi exprimate sau implicite
(X) satisfacerea nevoilor utilizatorilor
a) referirea la caracteristici
b) referirea la costuri sau preturi
a) similara cu valoarea de intrebuintare
(X) diferita de valoarea de intrebuintare prin:
numarul caracteristicilor de referinta
nivelurile caracteristicilor de referinta
(X) gradul de satisfacere a cerintelor
(X) analitice
(X) sintetice
(X) aptitudini sau insusiri
(X) categorii de caracteristici
a) costuri minime
(X) necesitati specificate sau implicite
b) preturi maxime
a) cost ridicat
b) cost scazut
c) pret ridicat
d) pret scazut
(X) nici una din situatii nu este general valabila
a) delimitarea calitatii de utilitate
(X) delimitarea calitatii de valoarea de intrebuintare
b) delimitarea calitatii produselor de cea a serviciilor
(X) prin standarde
(X) prin contracte
(X) prin cercetari de piata
a) prin analize economice
(X) prin normare
b) prin lege
(X) obiectiv, determinat de caracteristici
a) obiectiv, determinat de cerintele consumatorilor
(X) subiectiv, determinat de deosebirile dintre persoane
(X) caracteristici tehnice
a) caracteristici zonale
(X) caracteristici sociale
(X) caracteristici economice
b) caracteristici estetice
c) caracteristici tehnologice
II. FORMELE CALITATII
(X) partiala
(X) integrala
(X) totala
(X) o caracteristica
(X) un grup de caracteristici...
a) un esantion din populatia totala
b) un stadiu in realizarea produsului sau serviciului
(X) toate caracteristicile si intreaga viata a produsului
a) intreg personalul care participa la realizarea productiei
b) intreaga productie realizata
(X) intreaga viata a produsului /serviciului
c) toate operatiile sau fazele realizarii
(X) toate caracteristicile
(X) intreaga viata a produsului
d) intreaga productie realizata
a) calitatea in aprovizionare
b) calitatea in productie
c) calitatea in consum
(X) calitatea de conceptie
d) calitatea proiectelor
(X) calitatea de conformanta
(X) calitatea realizata
(X) calitatea in utilizare
(X) calitatea proiectata
(X) apartin aceluiasi sortiment
a) apartin la sortimente diferite
(X) au valorile caracteristicilor cuprinse intre anumite limite
(X) au aceeasi destinatie
b) au destinatie diferita
a) un indicator de eficienta
b) un calificativ
(X) un indicator de categorie sau rang
(X) masa, superioara, extra, lux
(X) calitatea I, II, III .
a) corespunzator, necorespunzator
b) rebut, produs remaniabil, produs bun
a) calificative: masa, superioara, extra, lux
b) calitatea I, II, III .
(X) clase
(X) stele
(X) categorii
a) pret minim pentru produsele unei intreprinderi
b) pret minim pentru un produs la un moment dat
c) pret minim pentru un produs intr-o anumita perioada de timp
(X) pret mediu pentru mai multe produse apartinand aceluiasi sortiment
d) pret mediu al unui produs intr-o perioada mai mare de timp
(X) produse apartinand aceluiasi sortiment
a) produse apartinand aceleiasi intreprinderi
(X) produse realizate din aceleasi sortimente de material
(X) produse realizate prin acelasi proces tehnologic
b) produse realizate printr-un proces tehnologic mai performant si din materiale de calitate superiaora
III. CARACTERISTICI DE CALITATE
(X) sociale propriu-zise
a) senzoriale fiziologice
b) psiho-senzoriale
c) psihologice
d) ergonomice
e) psiho-sociale
f) nici una
a) sociale propriu-zise
(X)senzoriale fiziologice
c) psiho-senzoriale
d) psihologice
e) ergonomice
f) psiho-sociale
g) nici una
a) sociale propriu-zise
b) senzoriale fiziologice
c) psiho-senzoriale
d) psihologice
e) ergonomice
f) psiho-sociale
(X)nici una
a) sociale propriu-zise
b)senzoriale fiziologice
(X)psiho-senzoriale de natura estetica
d) psihologice de natura estetica
e) ergonomice
f) psiho-sociale de natura estetica
g) nici una
a) sociale propriu-zise
b) senzoriale fiziologice
(X) psiho-senzoriale de natura estetica
d) psihologice
e) ergonomice
f) psiho-sociale de natura estetica
g) nici una
a) sociale propriu-zise
b) senzoriale fiziologice
c) psiho-senzoriale
d) psihologice
(X)ergonomice
f) psiho-sociale
g) nici una
a) sociale propriu-zise
b) senzoriale fiziologice
c) psiho-senzoriale
d) psihologice
e) ergonomice
f) psiho-sociale
(X)nici una
a) sunt cerute de grupuri sociale
b) au aceleasi niveluri la toate produsele similare
(X) afecteaza grupuri de persoane
(X) unele trebuie sa aiba niveluri cuprinse intre anumite limite
a) nu sunt percepute usor de utilizatori
b) realizarea lor la nivelul cerut necesita cheltuieli foarte mari
(X) pun in evidenta modul in care produsul sau serviciul influienteaza viata persoanelor si a grupurilor sociale
(X) sunt usor percepute de utilizatori
a) tehnica
b) fiziologica
c) economica
d) estetica
e) senzoriala de natura fiziologica
(X) senzoriala de natura psiho-fiziologica
(X) mirosul
a) duritatea
(X) aroma
b) forma
a) gustul
(X) forma
b) consistenta
(X) linia
a) costul ridicat al realizarii lor
(X) sunt percepute prin intermediul organelor de simt
b) sunt strict necesare pentru realizarea functiei de baza a produsului
(X) de incluziune
a) de dependenta
b) de indiferenta
(X) Da
a) Nu
(X) expresivitatea este specifica formelor iesite din comun
a) expresivitatea este specifica formelor standardizate
b) expresivitatea este specifica formelor complexe
a) continutul, care se schimba in functie de:
a1- destinatia produsului
a2- resursele din care este realizat produsul
a3- progresul tehnic
a4- pretul produsului
(X) forma, care se schimba in functie de:
b1- resursele materiale din care este realizat produsul
b2- ..si . comerciantilor?
a) se realizeaza prin modelare artistica, nu are autonomie fata de obiect si isi pierde importanta estetica odata cu distrugerea formei
(X) ornamentul
decorul
forma
b) se aplica altei forme, are autonomie fata de forma de baza
ornamentul
(X) decorul
forma
c) este elementul esential prin care produsul se prezinta si comunica cu beneficiarul si mediul
ornamentul
decorul
(X) forma
d) reflecta legatura care trebuie sa existe intre structura interna, configuratia produsului si elementele din mediul inconjurator
ornamentul
decorul
forma
(X) continutul
(X) functionalitatea
(X)utilitate estetica
a) utilitate functionala
b) utilitate economica
a) comportamente si opinii individuale ,are functie de:
a1- uniformizarea produselor
a2- diferentierea produselor
a3- perfectionarea produselor
a4- orientarea spre anumite produse sau servicii
b) comportamente si opinii colective si se manifecta prin:
(X) uniformizarea produselor
(X) diferentierea produselor
b3- perfectionarea produselor
(X) orientarea spre anumite produse sau servicii
a) cresterea modernitatii produselor
b) reducerea consumurilor specifice in exploatarea produselor
(X)corelarea dimensionala a bunurilor cu caracteristicile antropometrice ale utilizatorului
c) corelarea dimensionala a bunurilor cu caracteristicile antropometrice ale producatorului
(X)evitarea solicitarii unidirectionale a unor organe in timpul exploatarii
d) evitarea solicitarii unidirectionale a utilajelor
(X)consumul minim de energie pentru accesul la organele de comanda
IV. MASURAREA CALITATII
52. Jurnalul calitatii este un document in care se consemneaza:
a) opiniile managerilor privind calitatea
b) constatarile controlorilor de calitate
c) situatia statistica a defectelor la fiecare loc de munca
(X) situatia statistica a defectelor pe categorii de defecte
53. Coeficientul defectelor se calculeaza:
a) zilnic pentru fiecare tip de defect
b) lunar pentru fiecare tip de defect
(X) zilnic sau lunar prin raportarea numarului de defecte la total produse verificate
d) zilnic sau lunar prin raportarea numarului de defecte la total produse verificate intr-o luna
54. Coeficientul defectelor reflecta:
(X) situatia de ansamblu a noncalitatii
b) gravitatea defectelor
(X) ponderea defectelor in total produse verificate
55. Demeritul reflecta:
a) situatia de ansamblu a defectelor
(X) gravitatea defectelor
c) ponderea defectelor in total produse verificate
V. SISTEMUL SI SUBSISTEMELE CALITATII
68. Calitatea mediului intern al firmei este reflectata direct de:
(X) calitatea componentelor si a relatiilor dintre ele
b) numai calitatea componentelor
c) de satisfactiile persoanelor din intreprindere
d) de calitatea produselor realizate
69. Asupra calitatii componentelor mediului extern intreprinderea poate actiona prin:
a) impunerea de restrictii
b) negociere
(X) selectie
70. Asupra calitatii elementelor de mediu intreprinderea poate actiona:
a) direct, asupra tuturor componentelor
b) indirect, asupra tuturor componentelor
(X) direct asupra componentelor mediului intern
(X) partial, asupra tuturor componentelor micromediului extern
(X) indirect, asupra tuturor componentelor macromediului extern
71. Calitatea unei cercetari de marketing poate fi apreciata pe baza urmatoarelor elemente:
a) volumul informatiilor obtinute
(X) metoda stiintifica
(X) valoarea si costul informatiilor
72. ~ntr-o cercetare de marketing sunt mai usor de evaluat:
(X) cheltuielile
b) efectele
73. Calitatea unui studiu de cercetare de marketing poate fi apreciata pe baza:
a) cheltuielilor facute, care trebuie sa fie cat mai mici
b) efectelor, care trebuie sa fie cat mai mari
(X) raportului efecte / efort care trebuie sa fie cat mai mare
75. Calitatea pretului privita ca o componenta a mixului de marketing, poate fi apreciata ca fiind buna daca acesta:
a) este mai mare decat al concurectilor
b) este mai mic decat al concurectilor
(X) are o flexibilitate ridicata
76. Calitatea promovarii este apreciata:
a) de catre producator si consumator, in fuctie de acelasi criteriu deoarece ambii sunt interesati de o buna colaborare
(X) de catre producator daca aceasta contribuie la cresterea vanzarilor si a fidelitatii clientilor
c) de catre cumparator daca este purtatoare de informatie
(X) de catre cumparator in functie de informatie, forma, stil s.a.
77. Calitatea in specificare si proiectare este apreciata in functie de:
(X) calitatea proiectarii produselor si tehnologiilor si calitatea proiectelor obtinute
b) numai in functie de calitatea proiectelor
c) in functie de calitatea resurselor utilizate
78. Calitatea planului de aprovizionare este influientata de:
(X) stabilirea corecta a normelor de consum
b) calitatea receptiei, transportului si depozitarii
(X) fundamentarea corecta a stocurilor
(X) corelarea cu planul de productie
e) calitatea aprovizionarii proceselor de productie
79. Fisa pentru aprecierea calitatii unui furnizor trebuie sa contina:
(X) date de identificare
b) informatii privind concurenta acestuia
(X) aspecte tehnice, comerciale, economice
80. Pentru aprecierea calitatii documentatiei
de procurare a resurselor se
analizeaza:
a) planul de productie
b) documente referitoare la concurenta
(X) documente de fundamentare
(X) documente privind relatiile cu furnizorii
(X) documente care insotesc produsele
81. Pentru aprecierea calitatii documentatiei de procurare a resurselor se analizeaza urmatoarele documente privind relatiile cu furnizorii:
a) fisele tehnice pentru normarea consumurilor
(X) fise privind furnizorii
c) procese - verbale de receptie
(X) fise de evaluare a furnizorilor
(X) comenzi si contracte
82. Pentru aprecierea calitatii documentatiei de procurare a resurselor se analizeaza urmatoarele documente la livrarea produselor:
(X) procese - verbale de receptie
b) certificatul de omologare a prototipului si a seriei zero
(X) avizul de expeditie
d) factura
e) chitanta care atesta plata produselor
83. Pentru aprecierea calitatii documentatiei de procurare a resurselor se analizeaza urmatoarele documente privind calitatea produselor livrate:
(X) certificatul de calitate
b) documentul de certificare a calitatii furnizorului
(X) certificatul de garantie
(X) cartea tehnica a produsului
e) certificatul de omologare a prototipului si a seriei zero
84. Trasabilitatea reprezinta:
a) traseul pe care il va parcurge produsul
(X) inregistrari pe baza carora se poate reface "istoricul" produsului
c) inregistrari pe baza carora se poate stabili calitatea produsului
85. Marcajele de identificare de pe produse se mentin pana cand:
a) are loc receptia la beneficiar
b) dispar ca urmare a actiunii factorilor atmosferici
c) are loc prelucrarea suprafetelor ce poarta semne de identificare
(X) are loc prelucrarea suprafetelor ce poarta semne de identificare si incorporarea produsului in alt produs care are propriile marcaje
86. Modalitatile de determinare a calitatii in vanzarea internationala se grupeaza dupa:
a) volumul si diversitatea produselor
(X) natura marfii si formele de vanzare practicate
c) cantitatile aprovizionate si locul receptiei
87. Calitatea relatiilor dintre vanzatori si cumparatori poate fi apreciata pe baza:
a) planurilor de aprovizionare si vanzari
(X) modalitatii de contactare a cumparatorilor si de stabilire a relatiilor cu acestia
c) studiilor de piata
(X) sistemului de asigurare si garantare a calitatii
e) resurselor compartimentului de vanzari
(X) sistemului de distributie si serviciile post-vanzare
88. Bunurile fungibile sunt cele care:
(X) se pot inlocui unele cu altele fiind determinate genetic si ale caror caracteristici sunt similare:
a) au caracteristici specifice si nu pot fi inlocuite unele cu altele
c) sunt bunuri necorporale
89. Bunurile nefungibile sunt cele care:
a) se pot inlocui unele cu altele fiind determinate genetic si ale caror caracteristici sunt similare:
(X) au caracteristici specifice si nu pot fi inlocuite unele cu altele
c) sunt bunuri necorporale
90. ~n cazul determinarii calitatii prin documentatii tehnice produsele expediate trebuie sa corespunda calitativ cu:
a) produse de referinta
b) produse livrate si altor cumparatori
c) monstra etalon de oferta
d) monstra etalon de comanda
e) tipul de marfa indicat
(X) documente tehnice intocmite de vanzator
(X) documente acceptate de cumparator la negociere
91. ~n cazul determinarii calitatii pe baza de mostre calitatea produselor livrate trebuie sa corespunda cu:
a) produse de referinta
b) produse livrate si altor cumparatori
(X) monstra etalon de oferta
(X) monstra etalon de comanda
e) tipul de marfa indicat
f) documente tehnice intocmite de cumparator
g) documente acceptate de cumparator la negociere
92. ~n cazul existentei unei marfi ale carei caracteristici de calitate sunt intrate in uzante internationale si partile contractante o specifica in contracte, calitatea produselor expediate trebuie sa corespunda cu:
a) produse de referinta
b) produse livrate si altor cumparatori
c) monstra etalon de oferta
d) monstra etalon de comanda
(X) tipul de marfa indicat
f) documente tehnice intocmite de cumparator
g) documente acceptate de cumparator la negociere
93. La definirea calitatii resurselor umane trebuie sa avem in vedere:
a) caracteristicile individuale si comune ale acestora, care sunt utilizate in mod involuntar in vederea realizarii obiectivelor organizatiei
(X) climatul social si de management
c) dotarea tehnica a intreprinderii
(X) sistem de stimulente
94. Caracteristicile de calitate avute in vedere la recrutare si selectie sunt:
(X) competenta
b) sexul
(X) varsta
(X) starea de sanatate
e) cazierul judiciar
(X) potentialul de dezvoltare
g) originea sociala
95. Competenta unei persoane se apreciaza in functie de:
(X) pregatirea profesionala
(X) inteligenta
c) starea de sanatate
d) varsta
(X) rezultatele obtinute anterior in activitati similare sau in alte activitati
f) spiritul de colaborare
(X) usurinta adaptarii la cerintele postului
96. Principalele componente ale activitatii de service avute in vedere de TQM sunt:
(X) asistenta de specialitate in alegerea produselor
(X) urmarirea produselor in exploatare
c) transportul produselor de la magazin la domiciliu
(X) reparatii in perioada de garantie
e) fabricarea pieselor de schimb
97. Asistenta de specialitate in alegerea produsului este necesara:
a) in cazul produselor complexe
b) in cazul produselor de import
(X) in cazul majoritatii produselor
98. Asistenta tehnica la utilizatori este necesara:
(X) in cazul produselor complexe
b) in cazul produselor de import
(X) in cazul produselor care necesita conditii speciale de instalare si punere in functiune
d) in cazul bunurilor de folosinta indelungata
99. ~ntre cerintele de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca piesele de schimb putem mentiona:
(X) interschimbalitatea
(X) marcajele de identificare a producatorilor
c) marcajele de identificare a seriei de fabricatie
d) complexitatea corespunzatoare
100. Compartimentul de service trebuie sa solutioneze operativ reclamatiile referitoare la:
(X) defectele de fabricatie
(X) calitatea lucrarilor proprii
c) calitatea lucrarilor executate de alte ateliere de service daca acestea apartin de aceeasi firma
VI. AUDITUL SI CERTIFICAREA
101. Problema auditului calitatii a aparut in etapa:
a) inspectiei calitatii
b) controlului integral al calitatii
c) controlului statistic al calitatii
(X) asigurarea calitatii
e) managementului calitatii
102. Auditul calitatii consta in:
a) verificarea persoanelor cu atributii speciale in . calitatii
b) examinarea tuturor persoanelor pentru a verifica daca acestea cunosc si respecta cerintele privind calitatea
(X) examinarea activitatilor si rezultatelor referitoare la calitate pentru a stabili daca respecta dispozitiile prestabilite
103. ~ntre obiectivele auditului calitatii putem enumera:
a) verificarea calitatii produselor sau corectitudinea controlului
(X) verificarea existentei unor proceduri si sisteme de lucru care sa asigure realizarea calitatii
c) verificarea calitatii pe fluxul de fabricatie
(X) verificarea corespondentei procedurilor de lucru cu standardele in domeniu
104. ~ntre obiectivele auditului calitatii putem enumera:
a) verificarea calitatii produselor sau a corectitudinii controlului
(X) verificarea aplicarii corecte a procedurilor de lucru in vederea realizarii calitatii
c) verificarea calitatii pe fluxul de fabricatie
105. Rezultatele auditului conduce la:
a) sanctionarea intreprinderii
b) sanctionarea persoanelor care nu respecta cerintele privind calitatea
(X) identificarea stadiului realizarilor in domeniul calitatii si a posibilitatilor de perfectionare
106. Auditul calitatii se poate realiza pentru:
(X) produse sau servicii
(X) procese de productie
c) materii prime si materiale aprovizionate
d) documentatia de proiectare
(X) sistemul calitatii
107. Auditul intern al calitatii:
a) se realizeaza de experti neutri
(X) se realizeaza de specialisti din intreprindere
(X) se realizeaza dupa implementarea unui plan sau program al calitatii
(X) se reia cu o anumita periodicitate
e) se reia doar la implementarea unor planuri sau programe noi privind calitatea
108. Auditul extern poate fi efectuat de catre:
a) un furnizor al intreprinderii
b) un investitor care doreste sa investeasca in intreprindere
c) un beneficiar al intreprinderii la solicitarea acesteia
(X) un beneficiar al intreprinderii din proprie initiativa
(X) un organism neutru la solicitarea intreprinderii
109. Initiatorul auditului poate fi:
(X) conducerea intreprinderii
(X) un beneficiar al intreprinderii
110. Frecventa auditului poate fi:
a) anuala
b) trimestriala sau semestriala
(X) ocazionata de schimbari in viata intreprinderii
(X) in functie de obiectivele conducerii in domeniul calitatii
111. Responsabilul auditului poate fi:
(X) managerul calitatii
(X) seful compartimentului "Calitate"
(X) un specialist din intreprindere
112. Entitatile audiate se stabilesc:
a) in preziua inceperii auditului
b) prin decizia responsabilului de audit
c) de catre conducerea intreprinderii responsabilul calitatii si responsabilul de audit pe masura efectuarii auditului
(X) cu cateva zile inainte de inceperea auditului
113. Principalele informatii care se comunica inca de la inceput entitatilor audiate sunt:
(X) data, durata si scopul auditului
(X) numele auditorilor
c) costul auditului
d) mijloacele de investigare care vor fi utilizate
114. Desfasurarea auditului presupune parcurgerea mai multor etape:
(X) interviul introductiv
(X) auditul propriu-zis
(X) reuniunea finala
d) decontarea lucrarilor de audit
115. Cererile de actiuni corective se completeaza de catre:
a) solicitantul auditului
b) responsabilul compartimentului "Calitate"
(X) auditori
116. Raportul de audit contine:
(X) pagina de identificare
b) lista cererilor de actiuni corective
c) lista persoanelor sanctionate
(X) cereri de actiuni corective
e) recomandari pentru auditati in vederea corectarii deficientelor
117. Cererile de actiuni corective elaborate cu ocazia auditului contin informatii privind:
(X) auditorii care le-au intocmit
(X) reprezentantii domeniului calitatii
(X) cererile corective
(X) data la care vor fi verificate corectiile efectuate
e) propunerile de sanctiuni
118. ~n cazul auditului extern solutionarea cererilor de actiuni corective este verificata de catre:
a) managerul firmei
b) managerul calitatii
c) auditori pe baza prevederilor din contractul initial
(X) auditori pe baza unui act aditional la contract
119. Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a avea calitatea de auditor:
(X) pregatire profesionala adecvata
(X) capacitate de evaluare corecta
c) coeficient ridicat de inteligenta
d) capacitate de memorare
(X) capacitate de analiza si sinteza
f) capacitate de negociere
(X) cinste si corectitudine
120. ~ntre motivele unei intreprinderi pentru a obtine certificarea sistemului calitate putem mentiona:
(X) valorificarea rezultatelor obtinute in domeniul cresterii calitatii
b) respectarea prevederilor legale
(X) pentru a stimula cresterea vanzarilor
d) pentru a evita unele sanctiuni
121. Certificarea calitatii este o etapa a auditului?
a) Da
(X) Nu
c) in unele situatii
122. Certificarea calitatii se refera la:
(X) produsele din nomenclatorul de produse al intreprinderii
b) produsele fabricate intr-o anumita perioada
c) produsele care vor fi exportate
(X) sistemul calitatii
e) manualul calitatii
f) intreg personalul intreprinderii
g) persoanele care lucreaza in anumite domenii
(X) laboratoarele intreprinderii
123. Certificarea produselor are ca scop:
a) evaluarea calitatii
b) auditul produselor
(X) atestarea posibilitatilor de a realiza produse cu anumite caracteristici de calitate
124. Certificarea produselor este impusa de:
(X) cresterea complexitatii produselor
b) dimensiunea intreprinderii
c) relatiile cu organisme internationale
(X) aparitia realizatorilor de produse contrafacute
125. Certificarea de produs poate fi data de:
a) laboratoarele proprii care au dotarea tehnica necesara
(X) laboratoarele proprii acreditate
(X) organizatii specializate externe
d) Institutul Roman de Standardizare
126. Declaratia de conformitate se elaboreaza de catre:
(X) un laborator propriu acreditat pe baza unor incercari, teste, documente
b) un laborator propriu care efectueaza controlul calitatii produselor
c) un beneficiar
d) un auditor extern specializat
127. Certificarea produsului are ca baza:
a) Declaratia de conformitate intocmita de un beneficiar
(X) Declaratia de conformitate intocmita de un laborator propriu
c) Declaratia de conformitate intocmita de un organism specializat
d) Certificatul de conformitate eliberat de beneficiar
e) Certificatul de conformitate eliberat de un laborator
f) Certificatul de conformitate propriu
(X) Certificatul de conformitate elibera de un organism neutru
128. Certificarea sistemului calitate este realizata de:
(X) un laborator propriu
(X) un beneficiar
c) un furnizor
(X) un organism neutru specializat
129. Certificarea sistemului calitatii este atestata prin:
a) Declaratia de conformitate a sistemului de asigurare a calitatii
(X) Certificatul de conformitate a sistemului de asigurare a calitatii
c) Marca de conformitate a sistemului de asigurare a calitatii
130. Certificarea personalului este necesara pentru:
(X) persoane care realizeaza produse care prezinta riscuri deosebite pentru oameni si mediu
b) persoanele care lucreaza la operatii complexe
c) persoanele care lucreaza in compartimentele de asigurarea calitatii
131. Documentul care atesta certificarea unei persoane este:
a) Declaratia de competenta
b) Diplomade competenta
(X) Certificatul de competenta
d) Autorixatia de competenta
132. Pentru a executa unele activitati la care se impune certificarea, persoana trebuie sa aiba:
a) Certificat de competenta
(X) Certificat de competenta si Autorizatie
c) Certificat de continuitate
133. Acreditarea laboratoarelor se realizeaza de catre:
a) conducerea intreprinderilor
b) conducerea compartimentului "Asigurarea calitatii"
(X) organism neutru
d) beneficiarii produselor intreprinderii
134. Pentru a solicita acreditarea, un laborator trebuie sa dispuna de:
a) Manualul calitatii pe intreprindere
(X) Manualul propriu de calitate
(X) Registru pentru inregistrarea datelor si documentelor pe care le elaboreaza
d) Mijloace de prelucrare automata a informatiilor
e) Personalitate juridica
(X) Avize si autorizatie de functionare
VII. PREMIILE CALITATII
135. Premiul Deming se acorda in:
a) SUA din anul 1951
b) Japonia din anul 1987
(X) Japonia din anul 1951
d) Uniunea Europeana din anul 1992
136. Premiul National Baldrege se acorda in:
(X) SUA din anul 1987
b) Japonia din anul 1987
c) Japonia din anul 1951
d) Uniunea Europeana din anul 1992
137. Premiile calitatii se acorda pentru:
a) respectarea legislatiei calitatii
(X) realizari deosebite in domeniul calitatii
c) recompensarea producatorilor corecti
138. Criteriile avute in vedere la acordarea premiului Deming sunt:
(x) politica si planificarea campaniei
b) personalul companiei
(X) managementul si organizarea companiei
d) managerii companiei
(X) educatia in domeniul calitatii
f) furnizorii companiei
(X) organizarea calitatii
(X) efectele obtinute, planuri de viitor
i) cheltuielile pentru imbunatatirea calitatii
j) procedurile de control utilizate
139. Examinarea pentru acordarea Premiului deming este facuta de:
a) organisme specializate
(X) experti guvernamentali si din institutii nonprofit
c) experti guvernamentali si din institutii de certificare a calitatii
d) guvern
e) un consiliu de examinatori format din experti in domeniul calitatii
f) auditori independenti special calificati
140. Premiul Deming se acorda pentru:
(X) persoane cu realizari deosebite in domeniul calitatii
b) intreprinderi cu realizari deosebite in domeniul calitatii
(X) certa valoare in domeniul calitatii
d) produse de calitate deosebita
e) intreprinderi cu o dinamica accentuata a cifrei de afaceri ca urmare a cresterii calitatii
141. Premiul National Baldrige se acorda pentru:
a) persoane cu realizari deosebite in domeniul calitatii
(X) intreprinderi cu realizari deosebite in domeniul calitatii
c) certa valoare in domeniul calitatii
d) produse de calitate deosebita
e) intreprinderi cu o dinamica accentuata a cifrei de afaceri ca urmare a cresterii calitatii
142. Premiul European pentru Calitate se acorda pentru:
a) persoane cu realizari deosebite in domeniul calitatii
(X) intreprinderi cu realizari deosebite in domeniul calitatii
c) certa valoare in domeniul calitatii
d) produse de calitate deosebita
e) intreprinderi cu o dinamica accentuata a cifrei de afaceri ca urmare a cresterii calitatii
143. Examinarea pentru acordarea Premiului National Baldrige este facuta de:
a) organisme specializate
b) experti guvernamentali si din institutii nonprofit
c) experti guvernamentali si din institutii de certificare a calitatii
d) guvern
(X) un consiliu de examinatori format din experti in domeniul calitatii
f) auditori independenti special calificati
144. Examinarea pentru acordarea Premiului European pentru Calitate este facuta de:
a) organisme specializate
b) experti guvernamentali si din institutii nonprofit
c) experti guvernamentali si din institutii de certificare a calitatii
d) guvern
e) un consiliu de examinatori format din experti in domeniul calitatii
(X) auditori independenti special calificati
145. Criteriile in baza carora se acorda Premiul National Baldrige sunt:
(X) conducere
b) personal
(X) informatie si analiza
(X) planificarea strategica a calitatii
e) controlul calitatii
(X) dezvoltarea si managementul resurselor umane
g) managementul investitiilor
(X) managementul proceselor
(X) calitatea si rezultatele afacerii
j) orientarea spre profit
(X) orientarea spre clienti si marketing
146. Daca avem in vedere urmatoarele trei grupe de criterii pentru acordarea Premiului National Baldrige:
I. managementul(310), II. calitatea si rezultatele afacerii(450), III. marketing(80)
Dupa punctajul repartizat pe criterii, ordinea acestora este:
a) I, III, II
b) II, III, I
(X) III, I, II
c) I, II, III
147. Obiectivele Premiului European pentru Calitate sunt:
(X) orientarea salariatilor spre TQM
b) orientarea managerilor spre calitate superioara
(X) impulsionarea companiilor si persoanelor pentru imbunatatirea continua a calitatii
d) prosperitatea firmelor
(X) evidentierea rezultatelor benefice ce pot fi obtinute prin TQM
148. Criteriile pe baza carora se acorda Premiul European pentru Calitate sunt:
(X) conducerea firmei
b) informatii si analiza
(X) satisfacerea personalului, clientilor si a societatii
d) planificarea strategica a calitatii
(X) rezultatele afacerii
(X) politica si strategie
g) orientarea spre clienti si marketing
(X) resurse si procese
VIII. STANDARDIZAREA INTERNATIONALA
149. Standardele internationale sunt simbolizate:
(X) ISO - 9000
b) EN - 29000
c) CEN - 29000
150. Standardele internationale ghid au ca scop:
a) orientarea intreprinderilor in domeniul calitatii
b) orientarea in metodologia TQM
(X) orientarea in selectarea si utilizarea standardelor ISO
151. Standardele internationale pot fi:
(X) standarde ghid
b) standarde oficiale
(X) standarde de metodologie
d) standarde adaptabile
(X) standarde de referinta
f) standarde de proceduri
IX. ECONOMIA CALITATII
152. Principalele grupe de costuri ale calitatii sunt:
(X) costuri de prevenire asigurare
b) costuri de crescatoare
(X) costuri de evaluare a calitatii
d) costuri la producatori
(X) costurile datorate noncalitatii
(X) costul clientelei pierdute
153. ~n grupa costurilor de prevenire asigurare se includ:
(X) cheltuieli pentru prospectarea pietei, conceptie si experimentare
b) cheltuieli cu acreditarea / autorizarea laboratoarelor si atestarea personalului
(X) cheltuieli pentru asigurarea conditiilor materiale necesare realizarii calitatii superioare
(X) cheltuieli cu managementul prevenirii noncalitatii si asigurarea calitatii
e) cheltuieli pentru activitatea de service
154. ~n grupa costurilor de evaluare se includ:
a) cheltuieli pentru evaluarea calificarii personalului
b) cheltuieli pentru evaluarea defectelor
(X) cheltuieli pentru asigurarea conditiilor materiale necesare evaluarii
(X) cheltuieli cu personalul care efectueaza activitatea de evaluare
X. EFECTELE CALITATII
184. Principalele categorii de efecte ale calitatii sunt:
(X) efecte tehnice
(X) efecte sociale
c) efecte materiale
d) efecte banesti
(X) efecte tehnico- sociale conexe
(X) efecte economice
g) efecte morale
185. Efectele tehnice se obtin:
(X) prin cheltuieli suplimentare
b) prin actiuni sustinute de publicitate
c) prin informarea consumatorilor
186. Efectele sociale se manifesta intr-o proportie mai mare la:
(X) beneficiari
b) producatori
c) intermediari
d) organisme publice
187. Efectele ecologice sunt de natura:
a) tehnica
b) economica
(X) sociala
188. Efectele tehnico-sociale conexe se manifesta la:
a) furnizorii de materii prime de calitate superioara ce vor fi incorporate in produse
b) la realizarea produselor de calitate superioara
(X) la utilizatorii produselor de calitate superioara
(X) la utilizatorii produselor realizate cu utilaje de calitate superioara
189. Din categoria efectelor economice fac parte:
(X) cresterea competitivitatii
b) cresterea securitatii in exploatare
(X) spor de productie fizica sau valorica
190. Din categoria efectelor economice fac parte:
(X) sporv de venit net
b) protectia mediului ambiant
c) reducerea minimului accidentelor in exploatarea produselor
(X) economie de resurse
191. Din categoria efectelor economice fac parte:
a) reducerea numarului reclamatiilor
(X) spor de incasari sau economii valutare
(X) cresterea competitivitatii
d) reducerea poluarii
192. Pentru a aprecia efectele generate de un anumit nivel al calitatii se face referire la:
(X) nivelul mediu al calitatii pe ramura, sector sau intreprindere, in care se realizeaza produse similare
b) nivelul tehnic al produselor intreprinderii
c) efectele economico-sociale conexe
193. Pentru a aprecia efectele generate de un anumit nivel al calitatii se face referire la:
(X) cel mai scazut nivel al produselor similare care sunt totusi cerute pe piata
b) nivelul tehnic al produselor intreprinderii
c) efectele economico-sociale conexe
194. Pentru a evalua efectul imbunatatirii calitatii la nivel de incredere, elementele de referinta sunt:
a) nivelul mediu al calitatii pe ramura, sector pentru alte produse decat cele ale intreprinderii
(X) cel mai scazut nivel al produselor similare care sunt totusi cerute pe piata
(X) nivelul mediu al calitatii pe ramura, sector pentru produse similare
195. Pentru a evalua efectul imbunatatirii calitatii unui produs se au in vedere:
a) nivelul mediu al calitatii produselor inlocuitoare
(X) nivelul anterior al calitatii produsului in intreprindere
(X) nivelul calitatii pentru produsele concurentei
196. Pentru a aprecia efectele calitatii prin asimilarea unui produs nou se au in vedere:
a) nivelul maxim alproduselor similare realizate in tara sau comercializate pe piata
(X) nivelul calitativ al produsului inlocuit
197. O data cu cresterea calitatii vanzatorul poate negocia intr-o anumita proportie pretul produsului. Se recomanda ca indicile sporului de pret sa fie:
a) mai mare decat indicile sporului calitatii ( i∆p > i∆k)
b) egal cu indicile sporului calitatii ( i∆p = i∆k)
(X) mai mic decat indicile sporului calitatii ( i∆p < i∆k)
203. Cresterea calitatii este insotita de o scadere a productivitatii atunci cand:
a) produsul este de complexitate ridicata
b) utilajele folosite au un nivel tehnic scazut
(X) muncitorii trebuie sa depuna un efort suplimentar si, ca urmare, cresc normele de timp
204. Cresterea calitatii nu este insotita de o modificare a productivitatii atunci cand:
(X) cresterea calitatii se realizeaza pe alte cai decat cresterea efortului muncitorilor
b) cresterea calitatii este redusa
c) cresterea calitatii este foarte mare
205.Sporul de productie fizica obtinut prin cresterea calitatii au caracter:
a) conventional, deoarece o unitate de produs de calitate superioara este echivalent cu mai multe unitati de calitate inferioara
(X) conventional, deoarece in unitati fizice nu apar diferente intre o cantitate calitate superioara si aceeasi cantitate de calitate inferioara
c) efectiv , deoarece produsele de calitate superioara satisfac intr-o mai mare masura cerintele utilizatorilor
206. Pentru a determina sporul de venit net ca urmare a influientei calitatii asupra volumului vanzarilor la intern, se utilizeaza relatia:
a) q1(p1- c1)
b) q0 (p1 - c1)
(X) ∆q (p1-c1)
d) ∆q (p1-c0)
e) ∆q (c1-c0)
207. Pentru a determina sporul de venit net ca urmare a influientei calitatii asupra volumului productiei exportate, se utilizeaza relatia:
a) qexp(po1- po0)
b) qexp (c1 - c0)
(X) ∆qexp (po1-c1)
d) ∆qexp (po1-c0)
208. Pentru a determina sporul de venit net ca urmare a influientei calitatii asupra preturilor produselor la intern, se utilizeaza relatia:
a) q1(p1- c1)
b) q0 (p1 - c1)
(X) q0 (p1- p0)
d) q1 (p1-p0)
209. Pentru a determina sporul de venit net ca urmare a influientei calitatii asupra preturilor produselor exportate, se utilizeaza relatia:
(X) q0exp(po1- po0)
b) q1exp (po1 - po0)
210. Pentru a determina sporul de venit net ca urmare a influientei calitatii asupra costurilor unitare, se utilizeaza relatia:
a) q1(c1- c0)
(X) q0 (c1 - c0)
c) q1 (p1- c0)
d) q0 (p0- c0)
211. Economia de resurse naturale ca urmare a calitatii se calculeaza cu relatia:
(X) En = qn (v1-v0) Pn
v0
212. Economiile de resurse avansate ca urmare a cresterii calitatii se calculeaza cu relatia:
(X) Ea = Nu x i∆v x Pu : D
213. Economia valorica de resurse umane ca urmare a cresterii calitatii se calculeaza cu relatia:
(X) Np - ≤ (1+k) x i∆v
214. Economia de resurse consumate sau destinate consumului ca urmare a cresterii calitatii se calculeaza cu relatia:
(X) qm x ∆c1 x pm
220. Sporul de productie la utilizatori ca urmare a folosirii utilajelor de calitate superioara prin folosirea intensiva a acestora, se calculeaza cu relatia:
a) ∆Q = ∆Tf (Pr1-Pr0)
(X) ∆Q = ∆Tf1 (Pr1-Pr0)
c) ∆Q = I∆Tf (Pr1-Pr0)
(X) ∆Q = Tf1x ∆Pr
221. Sporul de productie la utilizatori ca urmare a folosirii utilajelor de entitate superioara prin folosirea extensiva a acestora, se calculeaza cu relatia:
(X) ∆Q = ∆Tf x Pr0
(X) ∆Q = (Tf1- Tf0) x Pr0
c) ∆Q = O0 x I∆Tf
d) ∆Q = Tf1x ∆Pr
222. Sporul de productie la utilizatori prin folosirea unor materii prime de calitate superioara, se calculeaza cu relatia:
(X) ∆Q = ∆Qm - ∆Qm
cs0 cs1
223. Economia relativa de utilaje la beneficiari ca urmare a cresterii calitatii acestora se calculeaza cu relatia:
(X) Er = N u0 ⌠1- 1 ⌠
i Pr
224. Economia relativa de resurse umane la utilizatori ca urmare a folosirii unor utilaje de calitate superioara, se calculeaza cu relatia:
(X) Er = N m0 ⌠1- 1 ⌠
i w
229. Economiile la cheltuieli cu reparatiile, in cazul cresterii calitatii utilajelor se obtin prin:
(X) reducerea numarului intreruperilor accidentale
b) reducerea complexitatii activitatilor de reparatii
(X) cresterea timpului de functionare intre doua interventii succesive
d) micsorarea cheltuielilor salariale ale atelierelor de reparatii
XI. ANALIZA CALITATII
230. Clientii pot fi uneori nemultumiti de calitatea unui produs chiar daca acesta ar putea sa le satisfaca integral cerintele?
(X) Da
b) Nu
c) Numai in cazul produselor complexe
231. Informatii privind calitatea la client pot fi obtinute prin:
(X) studii de piata care vizeaza cumparatorii efectivi
(X) studii de piata care vizeaza cumparatorii potentiali
(X) analiza reclamatiilor
d) studii de piata care vizeaza concurecta
(X) analiza evolutiei clientelei
232. Evolutia clientelei este determinata de:
(X) calitatea produselor sau serviciilor
b) calitatea totala la producator
(X) gradul de cultura si civilizatie
233. Efectele economice ale calitatii la producator pot fi:
(X) spor de productie fizica sau valorica
b) imbunatatirea conditiilor de munca
c) cresterea securitatii in exploatarea produselor
(X) reduceri de cheltuieli
(X) cresteri de venit net
234. Bilantul calitatii pune in evidenta:
(X) cheltuielile si efectele legate de calitate
(X) castigul net din cresterea calitatii
c) contributia calitatii la cresterea activului intreprinderii
|
