UNIVERSITATEA BABES BOLYAI

FACULTATEA DE BUSINESS

EVALUAREA INTREPRINDERII

STUDIU DE CAZ

Fiecare angajat are dreptul la un concediu de odihna ( luat in 2 transe

in decursul unui an ), beneficiind de o prima de concediu echivalenta cu un

salar net, iar sambata si duminica sunt considerate zile nelucratoare.

Angajatii mai dispun de bonuri de masa si tichete cadou ( in perioada

sarbatorilor ), premiu de Paste si Craciun, iar in caz de deces beneficiaza de

ajutor de deces din partea firmei.

Pe langa acestea angajatii sunt avantaja 434d39e ti deoarece au loc periodic cur-

suri de calificare si traininguri, iar protectia muncii se face in fiecare luna.

Conditiile de munca sunt bune in comparatie cu alte firme, echipamentul muncitorilor schimbandu-se o data pe an,fiecare unitate avand

baie cu dusuri pentru muncitori, iar pentru cei ce locuiesc nu foarte aproape

de firma, exista transport gratuit firma avand un autovehicul pentru trans-

portul angajatilor.

Obiectivele noastre pe termen scurt: castigarea unei bune reputatii prin intermediul calitatii serviciilor noastre.

Obiectivele pe termen lung: diferentierea fata de concurentii prezenti si cei potentiali.

Principalul nostru obiectiv este sa satisfacem cerintele clientilor printr-o buna comunicare si intelegere a dorintelor lor.

DIAGNOSTICUL COMERCIAL

Principalul avantaj al produsului nostru: oferim clientilor fideli reduceri substantiale.

Activitati de promovare a produselor:

realizarea unui site pe internet

inscrierea in Pagini Aurii

spoturi publicitare la radiourile judetene

anunturi in presa locala

realizarea unor panouri publicitare

Stabilirea preturilor produselor se face in functie de pretul concurentilor cerut pentru servicii similare, perioada de garantie ajungand pana la 2 ani.

Plata produselor se poate face prin numerar, direct la casieria unitatii,prin viramente bancare, insa se accepta si plata de pana la 30 de zile.

Reclamatii pentru produsele noastre nu au fost pana in momentul de fata,

dar in cazul aparitiilor acestora modul de solutionare a lor este foarte scurt, iar

in cazul defectiunilor timpul mediu de solutionare este de o zi – doua. Noile noastre obiective nu vor fi usor de atins, va trebui sa depunem cu totii eforturi pentru ca toate aceste estimari sa devina realitate. Suntem insa ferm convinsi ca resursele umane de care compania noastra dispune sunt puternic angajate si participa activ in transpunerea in practica a acestor obiective. '

Evolutia cifrei de afaceri a IMSAT SA

Cifra de afaceri pe divizii ale IMSAT

Nivelul dezvoltarii domeniilor noastre de activitate difera de la un centru de profit la altul. De aceea este necesara o comparatie a situatiei financiare pentru filialele si diviziile IMSAT:

Tabelul de mai sus reflecta procentul detinut de fiecare domeniu de activitate in cifra de afaceri IMSAT.

Proprietatea privata–o premisa pentru o activitate eficienta

Pe 31 mai 2004 , 2 fonduri straine de investitii detineau un portofoliu mai mare de 10% din numarul total al actiunilor. Actionarii sunt atat persoane juridice, cat si persoane fizice.

Soliditatea noastra financiara – garantie pentru viitor

Capitalul nostru social este de 20.154.423 RON, divizat in 201.544.230 actiuni, cu valoarea nominala de 1,000 lei.

DIAGNOSTICUL FINANCIAR

Diagnosticul financiar reprezinta un element foarte important in cadrul raportului de evaluare si aduce confirmarea performantelor financiare ale celorlalte categorii de diagnostic. Realizarea diagnosticului financiar pe baza bilantului si a contului de profit si pierdere presupune parcurgerea etapelor:

Analiza echilibrului financiar pe baza de bilant;

Analiza pe baza contului de rezultate;

Analiza cash flow-urilor;

Analiza rentabilitatii firmei;

Analiza patrimoniala a riscului de faliment.

Analiza echilibrului financiar pe baza de bilant

a)     Situatia neta (S.N) se calculeaza ca diferenta intre total active si total datorii.

S.N = T.A - T.D

S.N94 = 472003 - 374765 = 97238

S.N95 = 1.025.620 - 857.325 = 168.295

S.N- a crescut de la un an la altul rezulta gestiunea economica din cadrul firmei se desfasoara in conditii normale.

b)     Fondul de rulment (FR

FR=Surse permanente- Alocari permanente= Capital Permanent (Kperm)-Active imobilizate(AI)

Capital permanent (Kperm)=Capital propriu(Cpr.)+Datorii pe termen lung(D.T.L)

FR94=113189-161182=-47993

Kperm94=97238+15951=113189

FR95=185.613-211.569=-25956 stare de dezechilibru pe termen lung

Kperm95=168.295+17.318=185613

c)     Nevoia de fond de rulment (NFR) diferenta dintre nevoile de finantare ale ciclului de exploatare si datoriile de exploatare. Acesta reprezinta echilibrul financiar pe termen scurt.

NFR=A.C-D.T.S

NFR95=394.357-840.007=-445650

NFR94=168.210-358814=-190.604

AC95=787.998-413.227-4.305-2.161+26.052=394.357

AC94=272.548-129769-803-12039+38273=168.210

d)     Trezoreria neta (TN) reflecta desfasurarea unei activitati performante atat pe termen lung cat si pe termen scurt si reprezinta un excedent de fiinantare a fondului de rulment peste nivelul nevoii de fond de rulment.

TN=FR-NFR

TN95=-25.956+445.650=419.694

TN94=-47993+190.604=142611

e)     Viteza de rotatie a NFR

V=NFR/CA*365

V95=-445.650/1.090.127*365=-149.65

V94=-190604/643711*365=-108.077

f)Viteza de rotatie a FR

V95=FR/CA*365=-25.956/1.090.127*365=-8.69

V94=-47993/643711*365=-27.21

g)Rata autonomiei financiare

Raf=Cpr/Cpr+Cimpr

Raf95=168.295/(168.295+17318)=0.91

Raf94=97238/(97238+15951)=0.85

h)Rata de finantare a stocurilor

Rfs=FR/Stocuri

Rfs95=-25.953/24600=-1.06

Rfs94=-47993/9091=-5.27

i)Rata de finantare a activelor circulante

Rfac=FR/AC

Rfac95=-25956/787998=-0.03

Rfac94=-47993/168.210=-0.28

j)Rata de finantare a NFR

RfNFR=FR/NFR

RfNFR95=25956/445650=0.05

RfNFR94=47993/190.604=0.25

k)Rata de autofinantare a activelor

RfA= Cpr/Active

RfA95=168.295/1.025.620=0.164

RfA94=97238/472003=0.206

Analiza pe baza contului de rezultate

a)     Marja comerciala (MC)

MC=Vanzarea de marfuri-Costul marfilor vandute

MC95=165.721-155.074=10.647

MC94=6470-1681=4789

b)     Valoarea adaugata (VA)

VA=MC+Prod.Ex.-Costuri externe

VA95=10647+924406-172.913-273.737=488.402

VA94=4789+615986-121429-176483=322863

c)     Excedentul brut din exploatare (EBE)

EBE=VA+Subventii-Ch.Personal-Impozite. taxe asimilate

EBE95=488.403+0-461677-7.254=19.472

EBE94=322863+0-330664-7035=-14.836

d)     Rezultatul exploatarii (RE)

RE= EBE-Amortisment-Provizioane+Alte venituri din exploatare-Alte cheltuieli din exploatare

RE95=19.472-19475-0-0=-3

RE94=-14.836-6419=-21255

e)     Rezultatul curent (RC)

RC=RE+RF

RC95=-3+90.119=90116

RC94=-21255+46841=25586

f)      Rezultatul brut (RB)

RB=RC+Rez.except

RB95=90116-8.767=81349

RB94=25586-0=25586

g)     Rezultatul net (RN)

RN=RB-IMP/Profit

RN95=81349-16.637=64712

RN94=25586-13725=11861

Analiza cash flow-urilor (CFW)

CFWgest=Pnet+Amortisment+Dobanzi

CFW gest=64.712+19.475+7.413=91.600

CFWdisp= CFWgest-Variatia Imob-Variatia NFR-Variatia Disp

Imob= Im95-Im94+AM

Imob=211.569-161.182+19.475=69.862

NFR95=-25.956

NFR94=-47.993

NFR94=97.238+15.951=-47.993

NFR=-25.956+47.993=22.037

Disp95=413.227+4305+2.161=419.693

Disp94=129.769+803+12.039=116.927

Disp=419.693-116.927=302.766

CFW disp=91.600-69.862-22.037-302.766=-303065

Evaluarea Patrimoniala

Valori patrimoniale determinate pe baza activului si pasivului

Activul Net Contabil (ANC

Activul net contabil este determinat ca diferenta intre total activ si total datotrii utilizate de catre firma pentru desfasurarea activitatii. Rezultatul reprezinta de fapt capitalurile proprii ale firmei.

ANC= T.A - DAT .= Cap.Proprii

ANC=1025620-857325=168295

In cazul in care firma este organizata sub forma societatii pe actiuni, iar profitul existent se hotareste de catre AGA acordarea de dividente catre actionari, activul net contabil se va diminua cu cuantumul dividentelor. Dupa distributia dividentelor vom avea:

ANC=TA-DAT-Dividente

Dividente=25%Profit=25%81349=20337

ANC-DIV=168295-20337=147958

Activul Net Contabil Corectat (A.N.C.C)

Activul net contabil corectat se determina ca diferenta intre activul ⁿcorectat si pasivul corectat. Ambele parti ale bilantului sunt supuse unor corectii, datorate influentei unor factori economici. In cazul acestei metode activul sufera cele mai multe corectii, iar elementele de pasiv sunt foarte putin sau chiar deloc corectate. Elementele din activ care se inlatura sunt considerate nonvalori.

ANCC=

Valoarea de Lichidare (VL)

Valoarea lichidativa este data de vanzarea activelor in conditii normale de tranzactionare. Exista situatii in care nu toate activele pot fi valorificate la valoarea reala, iar unele sunt chiar nevandabile.

V=Vt/(1+I)ⁿ-Cp

V-valoare la termen stabilita prin metoda de evaluare

i-rata de actualizare cu prima de risc

n-numarul de ani dintre evaluare si reluarea activitati

Cp- capitalul investit de cumparator

Activul Brut Contabil (ABC)

Aceasta metoda tine cont de totalul activelor unei firme dar si de amortizarile aferente activelor imobilizate si provizioanelor aferente activelor circulante.

ABC=Total Active+Amortizari+Provizioane

ABC=1025620+0+0=1025620

Valoarea Substantiala (VS)

VS reprezinta ansamblul mijloacelor corporale a firmei care functioneaza organizat pentru realizarea obiectivului de activitate.

Valoarea Substantiala Bruta (VSB)

VSB=ANCC+Datorii+Active leasing/Inchiriate-Active inchiriate altor firme-EV

Valoarea Substantiala Redusa (VSR)

VSR=VSB-DTS

Valoarea Substantiala Neta (VSN)

VSN=VSB-Datorii pe termen lung si scurt

Capitalurile Permanente Necesare Exploatarii (CPNE)

CPNE=Imobilizari nete+NFR exploatare-Rambursarea datoriilor financiare

Economia de piata include o multime de categorii care faciliteaza miscarea, transferarea, divizarea si mai ales formarea capitalurilor. Cea mai importanta din operatiunile ce privesc capitalul este evaluarea marimii acestuia dupa care urmeaza profitul ce poate fi adus de capital intr-o perioada anume.

In lumea afacerilor economice proprietatea este comensurabila prin capital, iar tercerea de la o forma la alta de proprietate nu schimba forma capitalului.

Astfel, nationalizarea sau etatizarea unor societati comerciale in statele cu economie liberalizata nu elimina, nu mareste si nu micsoreaza in acel moment capitalul ci schimba numai proprietarul care devine fie statul fie administratia locala.

De asemenea, situatia inversa, care afecteaza toata lumea de azi respectiv dezetatizarea sau privatizarea intreprinderilor nu inseamna decat trecerea proprietatii de la un proprietar unic, statul care n-a dovedit folosirea eficienta a acestuia, la o multime de alti proprietari mult mai eficienti.

Aceste schimbari materializate in transferul de proprietate, reprezinta modificari de esenta economico-sociala care au menirea sa impinga societatea inainte spre civilizatie.

In toate tarile in care societatile comerciale, regiile autonome sau alte forme organizationale ce folosesc proprietatea sub forma de capital aducator de profit sunt supuse fie privatizari , fie etatizarii sau se implica in fuziuni, divizari, comasari, dizolvari, lichidari, etc., acolo putem de fapt, vorbi de o piata a intreprinderilor, de cerere si oferta, de vanzare si cumparare a acestora.

Fie ca este vorba de totalitatea unei intreprinderi, fie ca include numai o parte din activele sale, vanzarea acestora este numai un transfer de proprietate insotit de o mutatie juridica de capital ci si un proces complex de evidentiere a unor elemente de apreciere care servesc apoi la evaluarea financiara si economica a lor. Evaluarea la randul sau constituie baza negogierii sau a pretului de inceput in licitatile organizate special pentru vanzare.

Oricare ar fi evaluarea intreprinderilor, totala sau partiala, ea nu este vazuta in acelasi mod de catre vanzator si de catre cumparator, fiecare avand un alt punct de vedere cu referire la operatiunea in sine:

pentru vanzator este o instrainare, o lichidare a patrimoniului sau, in timp ce,

pentru cumparator reprezinta o investitie sau mai simplu un plasament de capital de la care asteapta un anumit profit.

Drept urmare, procesul de evaluare tine si de vederile actorilor- vanzatori si cumparatori- nu numai de datele si informatile existente in cadrul intreprinderii supuse negocierii.

Deci nu se poate lua in consideratie o singura valoare, ci trebuie sa estimam mai multe valori, un evantai al valoirilor care sa asigure negocierii o plaja suficienta. Valorile sunt aici folosite ca argument de catre actori, balizand astfel campul in interiorul caruia mai intai se negociaza si apoi se definitiveaza si se fixeaza pretul bunului, sau activul intreprinderii supuse evaluarii.

Necesitatea evaluarilor, indiferent ca sunt bunuri, active sau intreprinderi in totalitatea lor, decurge din nevoile pe care le au proprietarii lor sau administratorii, care au mandat de vanzare, pentru

cunoasterea unui evantai de valori care sa serveasca ca baza in demararea negocierilor pretului de vanzare-cumparare, dupa ce s-a luat decizia instrainarii lor.

Acelasi lucru este necesar, dar intr-o alta maniera si potentialilor cumparatori indiferen ca sunt investitori autohtoni sau straini, salariati sau intermediari, etc.

Urmarea unor asemenea operatiuni in piata de capitalurilor apare un segment nou si anume piata de vanzare cumparare a intreprinderilor si a activelor acestora.

Aceasta piata reuneste investitorii sau detinatorii de capital dispusi sa investeasca direct in intreprinderile existente cumparandu-le sperand sa obtina profituri mai mari decat folosind capitalul intr-un alt fel. Ei socotesc, in primul rand, ca vor actiona asupra sistemului de management, de gestiune si de administrare si apoi asupra altor parghii si elemente ale profitului.

Pentru a cumpara trebuie sa existe vanzatori cu care sa se negocieze, a caror intentie este alta decat a cumparatorilor.

Obiectivele. Rezulta deci ca si obiectivele fecarui negociator pot fi diferite, de aceea cei interesati cauta, gasesc si platesc specialisti in evaluare, care stapanesc metode si tehnici adecvate si ofera solicitatorilor puncte de plecare in negocieri, alegeri de oferte, intentii, decizii, etc.

In concluzie circumstantele in care se fac evaluari sunt numeroase dar cele mai cunoscute sunt legate de anumite evenimente intalnite in economia de piata sau de tranzitie.