Fondurile structurale

-suport de curs-

Cuprins:

1. Politica regionala

2. Scurt istoric

3. De ce politica regionala

4. Instrumentele structurale in Romania

5. Alocari bugetare Romania 2007-2013

6. Stadiul de pregatire al Romaniei

Ce pot face în prezent administra# 21521o141v 5;iile locale pentru accesarea fondurilor structurale?

8. Surse de informare

1. Politica regionala

Politica regionala europeana este o politica axata pe solidaritate. Ea consacra mai mult de o treime din bugetul Uniunii Europene pentru reducerea inegalitatilor în materie de dezvoltare între regiuni si a disparitatilor dintre cetateni în ce priveste gradul lor de bunastare. Prin aceasta politica, Uniunea doreste sa contribuie la revitalizarea regiunilor ramase în urma, la restructurarea zonelor industriale a ate în criza, la diversi carea economica a zonelor agricole supuse declinului sau la revitalizarea cartierelor defavorizate din orase. Preocuparea majora ramâne crearea de locuri de munca. Într-un cuvânt, este vorba de întarirea "coeziunii" economice, sociale si teritoriale a Uniunii.

2. Scurt istoric

3. De ce politica regionala?

Uniunea Europeana reprezinta una dintre cele mai prospere zone economice din lume. Dupa aderarea la 1 mai 2004 a celor zece noi state membre, Uniunea dispune de o piata interna si de un potential uman de peste 450 de milioane de cetateni. Inegalitatile economice si sociale dintre statele membre si regiunile sale scad însa dinamismul ei global. În comparatie cu Europa celor 15, aceste inegalitati sunt de doua ori mai mari în Europa celor 25 care poseda acum 254 de regiuni.

Disparitati

Obiectivul numarul 1 al Fondurilor Structurale (revitalizarea economica a regiunilor mai putin favorizate) vizeaza aproape întregul teritoriu al noilor state membre si aproape 98% din populatia acestora, dintre care doua treimi traiesc în regiuni având un PIB pe cap de locuitor a at sub jumatate din PIB-ul mediu al celor 25. În materie de ocupare a fortei de munca, rata somajului (cifrele anului 2002) difera foarte mult în Europa celor 25: de la 2% în Tyrol (Austria) si 3,3% în Cipru, la 29% în Insula Reuniunii(Franta) si 26,3% în regiunea Lubuskie (Polonia). În afara regiunilor mai putin favorizate, multe regiuni si orase se a a într-o situatie intermediara, cuprinzând zone unde se acumuleaza di cultati economice si sociale grave.

Pe scurt, europenii nu dispun de aceleasi atuuri pentru a face fata mondializarii, acest lucru depinzând dupa faptul ca traiesc într-o zona prospera sau într-una mai putin favorizata, într-o zona dinamica sau a ata în criza, în oras sau la tara, într-o zona periferica sau izolata sau într-unul din polii.

Solidaritate

Ocuparea fortei de munca, formarea, competitivitatea întreprinderilor, investitiile în infrastructuri, în societatea informationala, în cercetare, în calitatea mediului se afl a, mai întâi de toate, sub responsabilitatea autoritatilor si a operatorilor economici ai fiecarui stat membru si ai fiecarei regiuni. Dar nu numai a acestora.

Solidaritatea europeana este de fapt mentionata în preambulul Tratatului Uniunii Europene. Tratatul precizeaza ca, la rândul ei, Comunitatea actioneaza în vederea întaririi coeziunii economice si sociale si, în special, în vederea eliminarii inegalitatilor între nivelele de dezvoltare a diverselor regiuni. Este motivul pentru care statele membre participa la o politica regionala europeana co- nantata prin fonduri europene, Fondurile Structurale si   Fondul de Coeziune, care confera un sens concret solidaritatii
comunitare.

4. Instrumentele structutrale

4.1 Ce sunt Instrumentele Structurale ?

Fondurile structurale ale UE sunt gestionate de catre Comisia Europeana si au ca destinatie finantarea masurilor de ajutor structural la nivel comunitar, in scopul promovarii regiunilor cu intarzieri in dezvoltare, reconversia zonelor afectate de declin industrial, combaterea somajului de lunga durata, insertia profesionala a tinerilor sau promovarea dezvoltarii rurale.

Aceste fonduri vor trebui gestionate eficient si trebuie sa ajunga acolo unde este nevoie pentru dezvoltare, altfel, exista pericolul pierderii lor. Chiar daca banii nu vor fi atrasi in proiecte in Romania, fiecare contribuabil va cotiza pentru suma cu care Romania va contribui la bugetul UE.

Fondurile structurale ale UE sunt gestionate de catre Comisia Europeana si au ca destinatie finantarea masurilor de ajutor structural la nivel comunitar, in scopul promovarii regiunilor cu intarzieri in dezvoltare, reconversia zonelor afectate de declin industrial, combaterea somajului de lunga durata, insertia profesionala a tinerilor sau promovarea dezvoltarii rurale (sursa MIE).

Exista 4 tipuri de Fonduri Structurale prezentate pe site-ul Parlamentului European, fiecare dintre acestea acoperind un domeniu tematic bine specificat. Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDER) sprijina crearea de infrastructuri, investitiile destinate ocuparii fortei de munca, proiectele de dezvoltare locala si asistenta intreprinderilor mici.

Fondul Social European (FSE) este menit sa promoveze reintegrarea pe piata fortei de munca a somerilor si a grupurilor defavorizate, in special prin finantarea sistemelor de instruire si a sistemelor de asistenta la angajare. Instrumentul Financiar de Orientare a Pescuitului (IFOP) contribuie la adaptarea si modernizarea acestui sector. Sectiunea "Orientare" a Fondului European de Orientare si Garantare Agricola (FEOGA-Sectiunea Orientare) finanteaza masuri in vederea dezvoltarii rurale si ofera sprijin agricultorilor, in special in regiunile ramase in urma. Pe langa Fondurile Structurale exista si alte instrumente financiare, printre care Fondul de Coeziune. 

Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) - este fondul structural care sprijina regiunile mai putin dezvoltate, prin finantarea de investitii în sectorul productiv, infrastructura, educatie, sanatate, dezvoltare locala si întreprinderi mici si mijlocii, precum si la conversia economica si sociala pentru zone care se confrunta cu dificultati structurale.

Masuri eligibile

Investitii productive care permit crearea sau mentinerea de locuri de munca permanente;

Investitii in infrastructura, cu diferite scopuri în functie de Obiectivul de interventie;

Dezvoltari indigene: dezvoltare locala si a IMM-urilor.

Fondul Social European (FSE) - este fondul structural destinat politicii sociale a Uniunii Europene, care sprijina masuri de ocupare a fortei de munca si dezvoltare a resurselor umane.

Contribuie la:

promovarea oportunitatilor pentru angajarea fortei de munca - someri si grupuri dezavantajate, prin cresterea mobilitatii lor si facilitarea adaptarii lor la schimbarile industriale;

implementarea Strategiei Europene pentru Ocuparea Fortei de Munca.

Masuri eligibile

Asistenta pentru persoane: instruire educationala si vocationala, ajutor pentru angajare, educatie superioara în stiinta si cercetare, informare asupra unor noi surse de locuri de munca;

Asistenta pentru structuri si sisteme: îmbunatatirea sistemelor de educatie si instruire, modernizarea serviciilor de angajare a fortei de munca, dezvoltarea de sisteme care sa anticipeze nevoile de calificare;

Masuri însotitoare: constientizare, servicii, etc.

Fondul European pentru Orientare si Garantare in Agricultura (FEOGA) - sectiunea "Orientare" - este fondul structural destinat politicii agricole comune a Uniunii Europene, care sprijina masuri pentru modernizarea agriculturii si dezvoltare rurala.

Sectiunea "Orientare" contribuie la sprijinirea regiunilor mai putin dezvoltate, prin îmbunatatirea eficientei structurilor de productie, procesarea si marketingul produselor agricole si forestiere, precum si dezvoltarea potentialului local in zonele rurale.

Sectiunea "Garantii" a acestui fond, care nu este de tip structural, contribuie la dezvoltarea rurala in cadrul Politicii Agricole Comune în zonele cu dificultati structurale.

Masuri eligibile

investitii în holdinguri agricole;

sprijin de început pentru tineri fermieri;

instruire profesionala;

sprijin pentru scheme de pensionare anticipata;

alocatii compensatorii pentru zone dezavantajate;

masuri de agro-mediu;

procesarea si marketingul produselor agricole;

dezvoltarea si promovarea padurilor;

masuri pentru adaptarea si dezvoltarea zonelor rurale.

Instrumentul Financiar pentru Orientare Piscicola (IFOP) - este fondul structural destinat politicii comunitare din domeniul pescuitului, care sprijina masuri pentru cresterea competitivitatii sectorului piscicol, în conditiile asigurarii unui echilibru durabil între resurse si capacitatea de exploatare.

Contribuie la adaptarea si modernizarea industriei pescuitului in regiunile Obiectiv 1 si in alte regiuni, prin:

crearea unui echilibru durabil între resursele marine si folosirea lor;

cresterea competitivitatii companiilor;

îmbunatatirea furnizarii si dezvoltarii de produse de pescuit si acva-cultura;

sustinerea revitalizarii zonelor dependente de pescuit.

Masuri eligibile

ajustari ale efortului în sectorul pescuitului;

modernizarea flotei;

dezvoltarea de ferme de pescuit;

protectia zonelor maritime;

facilitati în porturile de pescuit;

procesarea si marketingul produselor de peste;

promovarea produselor.

Fondul de Coeziune

Un fond special, Fondul de Coeziune este menit sa ajute statele membre cele mai sarace: cele zece noi state membre, precum si Grecia, Portugalia si Spania si, pâna la sfârsitul anului 2003, Irlanda. Criteriul inintial este ca produsul national brut (PNB) al tarii respective sa nu atinga 90% din media Uniunii. Fondul de Coeziune intervine pe ansamblul teritoriului national pentru a co-fi nanta nu programe, ci mari proiecte în materie de mediu si retele de transport transeuropene si a permite astfel ca aceste costuri ale lucrarilor sa nu perturbe eforturile bugetare interne necesare satisfacerii exigentelor uniunii economice si monetare. Mai mult, Fondul ajuta aceste tari sa se conformeze normelor europene în aceste domenii. O treime din Fondul de Coeziune între 2004 si 2006 este rezervata noilor state membre.

4.2. PRINCIPII DE PROGRAMARE A FONDURILOR STRUCTURALE

 A. Complementaritate: actiunile comunitare trebuie sa fie complementare sau sa contribuie la operatiunile nationale corespondente.

B. Parteneriat:     actiunile Comunitare trebuie realizate printr-o strânsa consultare între Comisie si Statele Membre, împreuna cu autoritati si organisme numite de Statele Membre, cum ar fi autoritati regionale si locale, parteneri economici si sociali. Parteneriatul trebuie sa acopere pregatirea, finantarea, monitorizarea si evaluarea asistentei financiare. Statele Membre trebuie sa asigure asocierea partenerilor relevanti la diferite stadii ale programarii.

C. Subsidiaritate: Fondurile Structurale nu sunt direct alocate proiectelor alese de Comisie. Principalele prioritati ale programului de dezvoltare sunt definite de autoritati nationale/regionale în cooperare cu Comisia, dar alegerea proiectelor si managementul lor sunt sub responsabilitatea exclusiva a autoritatilor nationale si regionale.

D. Aditionalitate: Ajutorul Comunitar nu poate înlocui cheltuieli structurale publice sau altele echivalente ale Statelor Membre. Bugetele Programului pot include atât fonduri UE cât si fonduri nationale din surse publice sau private.

E. Compatibilitate: Operatiunile finantate de Fonduri Structurale trebuie sa fie în conformitate cu prevederile Tratatului UE, precum si cu politicile si actiunile UE, inclusiv regulile privind concurenta, achizitiile publice, protectia mediului, eliminarea inegalitatilor, promovarea egalitatii între barbati si femei.

F. Multianualitate: actiunea comuna a Comunitatii si Statelor Membre trebuie sa fie implementata pe o baza multianuala printr-un proces de organizare, luare de decizii si finantare bazat pe formularea de strategii integrate si coerente multi-anuale si definirea de obiective concrete

G. Concentrare: Fondurile Structurale sunt concentrate pe câteva obiective prioritare; de fapt, o mare parte a cestora acopera un numar limitat de zone, care au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea lor, iar resursele ramase sunt dedicate anumitor grupuri sociale care se confrunta cu dificultati în toata Uniunea Europeana, fara a satisface criterii geografice speciale.

4.3. Care sunt etapele ?

Bugetul Fondurilor Structurale si normele priving folosirea acestora sunt decise de Consiliul European, cu alte cuvinte de catre toti membrii Uniunii, pe baza unei propuneri a Comisiei Europene negociata cu Parlamentul European. Fondurile Structurale sunt repartizate pe tara si pe Obiectiv prioritar.

Zonele care pot bene cia de ajutoare sunt de nite de Comisie, de comun acord cu statele. Commisia propune orientarile tematice comune.

În urma acestor decizii, ecare stat sau regiune formuleaza si întocmeste un plan cu propunerile sale în favoarea zonelor în di cultate si a grupurilor sociale defavorizate, tinând cont de orientarile tematice ale Comisiei. Partenerii economici si sociali, precum si alte organisme abilitate participa la elaborarea acestui plan.

Odata elaborate, planurile sunt prezentate Comisiei Europene.

Fiecare stat dezbate cu Comisia asupra continutului acestor
documente precum si asupra fondurilor nationale si comunitare care trebuie folosite pentru a le pune în practica.

Când cele doua parti ajung la un acord asupra ansamblului acestor chestiuni, Comisia adopta planurile si programele care decurg din acestea. Comisia acorda Statelor un avans pentru a le permite demararea programelor.

Autoritatile nationale sau regionale hotarasc în mod autonom asupra detaliilor acestor programe, cum ar de pilda excedentele acestora. Aceste documente nu sunt negociate cu Comisia, ci ele îi sunt trimise cu scop informativ. Documentele permit acestor autoritati sa lanseze proiectele în functie de modalitatile proprii (cereri de proiecte, licitatii pentru realizarea de infrastructuri). Din acest moment, programele intra în faza lor operationala.

Autoritatea însarcinata cu gestionarea unui program selectioneaza proiectele cele mai potrivite scopului acestuia si informeaza candidatii de alegerea facuta.

Organismele selectionate pot din acest moment sa înceapa implementarea proiectului. Acest proiect trebuie neaparat nalizat înainte de termenul limita stabilit în program, dat ind faptul ca ritmul ajutoarelor europene este xat la început.

Autoritatile de gestiune responsabile urmaresc îndeaproape evolutia programelor cu ajutorul Comitetelor de Monitorizare în care sunt reprezentati diferitii parteneri (agenti economici, sociali si de mediu). Aceste autoritati informeaza Comisia Europeana despre evolutia programelor, dovedind acesteia ca banii sunt folositi în conditii optime (justi carea cheltuielilor). Comisia supravegheaza sistemele de monitorizare create si varsa treptat restul contributiei din Fondurile Structurale. Comisia analizeaza evolutia indicatorilor de monitorizare si studiile de evaluare si organizeaza schimburi tematice. Ea informeaza autoritatile responsabile asupra noilor prioritati comunitare care au consecinte asupra dezvoltarii regionale.

Alocari bugetare Romania 2007-2013

De la data aderarii la Uniunea Europeana, Romania va participa ca membru cu drepturi depline la Politica de Coeziune, Politica Agricola Comuna si Politica Comune de Pescuit a UE si va beneficia, pentru perioada de programare 2007-2013, de o alocare financiara indicativa de aprox. 30 miliarde euro.

Politica de Coeziune a UE are trei obiective - Convergenta, Competitivitate Regionala si Ocuparea Fortei de Munca si Cooperare Europeana Teritoriala si este finantata prin instrumentele structurale - Fondul European de Dezvoltare Regionala si Fondul Social European (cunoscute si sub denumirea de Fonduri Structurale) si Fondul de Coeziune.

In perioada 2007-2013, Romania este eligibila in cadrul obiectivului de Convergenta, dat fiind faptul ca Produsul Intern Brut pe cap de locuitor este mai mic de 75% din media Comunitatii. Acest obiectiv al Politicii de Coeziune vizeaza accelerarea convergentei celor mai putin dezvoltate state membre si regiuni prin imbunatatirea conditiilor de dezvoltare si ocupare a fortei de munca, iar Romania va beneficia in acest scop de o alocare financiara de 16,912 miliarde Euro.

De asemenea, Romaniei i-au fost alocate 404 milioane Euro pentru Obiectivul de Cooperare Europeana Teritoriala, care vizeaza cresterea cooperarii dintre regiuni pe trei niveluri: cooperare trans-frontaliera, cooperare intre zone trans-nationale si cooperare inter-regionala.

Investitiile din instrumentele structurale, aferente Politicii de Coeziune, vor fi completate cu fondurile Politicii Agricole Comune si Politicii Comune de Pescuit a UE. Romania va beneficia in perioada 2007-2013 de Fondul Agricol European pentru Dezvoltare Rurala si Fondul European pentru Pescuit, avand alocat un buget de cca. 12 miliarde euro.

Daca fonduri nu sunt gestionate eficient si nu ajung acolo unde este nevoie de ele exista pericolul pierderii lor. Chiar daca banii nu vor fi atrasi in proiecte in Romania, fiecare contribuabil va cotiza pentru suma cu care Romania va contribui la bugetul UE.

Total buget Romania peste 28 (30) miliarde de Euro:
- Agricultura si dezvoltare rurala - peste 11 miliarde Euro
- Instrumente Structurale- peste 17 miliarde Euro
(Cofinantare minima 85% pentru ERDF pentru cheltuieli eligibile si 80% pentru CF - cofinantare cheltuieli neeligibile)

14 domenii pot atrage finantare UE

14 domenii pot fi finantate din fondurile structurale si de coeziune ale UE:
-- Cercetare si dezvoltare  tehnologica
-- Informatizarea societatii
-- Transport
-- Energie
-- Protectia mediului si prevenirea riscului
-- Turism
-- Cultura
-- Regenerare urbana si rurala
-- Suport pentru companii si antreprenori
-- Acces la locuri de munca stabile
-- Incluziune sociala pentru persoane defavorizate
-- Dezvoltarea capitalului uman
-- Investitii in infrastructura sociala, inclusiv cea de sanatate si educatie
-- Promovarea dezvoltarii  parteneriatului

6. Stadiul de pregatire al Romaniei

6.1 Cadrul legislativ si institutional

În România, sistemul institutional de programare si implementare a FSC este în plin proces de consolidare, pornind de la prevederile Documentului Complementar de Pozitie la Capitolul 21 "Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale" si ale regulamentelor comunitare care reglementeaza Politica de Coeziune Economica si Sociala a Uniunii Europene.

Rolul de coordonator national al managementului FSC este asigurat de Ministerul Finantelor Publice, prin Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar (AMCSC).

Hotarârea de Guvern nr. 497/2004 cu modificarile si completarile ulterioare stabileste institutiile desemnate ca Autoritati de Management (organisme publice care asigura gestionarea asistentei financiare din FSC), Organisme Intermediare (institutii desemnate de catre autoritatile de management care, prin delegare de atributii de la acestea si/sau de la autoritatile de plata, implementeaza masurile din programele operationale) si Autoritate de Plata, precum si documentele de programare prin care se implementeaza FSC.

Pentru perioada de programare 2007-2013, România elaboreaza 7 Programe Operationale în cadrul Obiectivului "Convergenta" (Cresterea competitivitatii economice, Mediu, Transport, Dezvoltare regionala, Dezvoltarea resurselor umane, Dezvoltarea capacitatii administrative si Asistenta tehnica) si colaboreaza cu tarile vecine si alte state membre UE la elaborarea altor 7 Programe Operationale sub Obiectivul "Cooperare teritoriala europeana". Lista acestor programe, institutiile desemnate ca Autoritati de Management si fondurile din care se finanteaza sunt prezentate în tabelul urmator. 

Programele Operationale 2007-2013

Crearea cadrul institutional si legislativ pentru gestionarea fondurilor structurale pentru dezvoltare rurala, ce urmeaza a fi derulate dupa aderare
- Prin HG. 497/2004 MAPDR a fost desemnat ca Autoritatea de Management pentru Programului Operational Sectorial Agricultura, Dezvoltare Rurala si Pescuit (POS ADRP) si ca Autoritate de Plata, prin Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, Industrie Alimentara si Dezvoltare Rurala pentru FEOGA Sectiunea Orientare si IFOP

Programarea Fondurilor Structurale

La începutul fiecarei perioade de programare (cadru financiar multianual pe o perioada de 7 ani), Uniunea Europeana decide asupra bugetului dedicat Instrumentelor Structurale si defineste regulile de baza care se aplica în utilizarea lor.

Bugetul este împartit pe State Membre si Obiective de interventie; zonele care pot beneficia de finantare din Fonduri Structurale sunt definite de Comisie în acord cu Statul Membru implicat.

Comisia propune orientari tematice comune pentru toate Statele Membre.

Ca urmare a acestor decizii UE, fiecare Stat Membru - cu implicarea actorilor economici si sociali relevanti - stabileste propriile obiective strategice de dezvoltare pentru a caror realizare se elaboreaza un Plan National de  Dezvoltare (PND), care prezinta:

1. Analiza situatiei economice si sociale (inclusiv analiza de tip SWOT);
2. Prioritatile de dezvoltare pe perioada de programare;
3. Strategia pentru realizarea prioritatilor stabilite;
4. Programarea financiara multianuala;
5. Prezentarea mecanismelor de implementare a PND;
6. Descrierea cadrului partenerial pentru elaborarea PND

Planul National de Dezvoltare (PND) este un concept specific politicii europene de coeziune economica si sociala (Cohesion Policy) care ofera o conceptie coerenta si stabila privind dezvoltarea statelor membre ale Uniunii Europene, transpusa in prioritati de dezvoltare, programe, proiecte, in concordanta cu principiul programarii fondurilor structurale.

PND 2007-2013 reprezinta documentul de planificare strategica si programare financiara multianuala, aprobat de Guvern si elaborat intr-un larg parteneriat, care va orienta dezvoltarea socio-economica a Romaniei in conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene.

Obiectivul principal al PND pentru Romania il reprezinta reducerea cat mai rapida a disparitatilor de dezvoltare socio-economica intre Romania si Statele Membre ale Uniunii Europene.
 
Conform estimarilor realizate, Romania ar putea recupera pana in anul 2013 cca. 10 puncte procentuale din decalajul general fata de UE, ajungand la cca. 41% din media UE. Obiectivul global se sprijina pe trei obiective specifice:
- Cresterea competitivitatii pe termen lung a economiei romanesti
- Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de baza
- Perfectionarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman autohton

Statul Membru si Comisia Europeana discuta asupra continutului Planului National de Dezvoltare si, pe baza acestuia, definesc cea mai adecvata repartizare a fondurilor nationale si comunitare necesare implementarii lui.

Cadrul Strategic National de Referinta realizeaza programarea strategica a FSC, având la baza prioritatile strategice stabilite în PND. Obiectivele strategice ale CSNR sunt: reducerea disparitatilor sociale si de dezvoltare economica dintre România si statele membre ale Uniunii Europene si reducerea disparitatilor fata de UE prin generarea unei cresteri suplimentare de 10% a PIB pâna în anul 2015. Strategia CSNR are la baza patru prioritati tematice, si anume: Dezvoltarea infrastructurii la standarde europene; Îmbunatatirea competitivitatii pe termen lung a economiei românesti; Dezvoltarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman si Construirea unei capacitati administrative eficiente. De asemenea, s-a stabilit o prioritate teritoriala "Promovarea dezvoltarii teritoriale echilibrate".

Implementarea strategiei CSNR se realizeaza prin programele operationale, care sunt anexe ale acestui document de programare.

Programele Operationale sunt elaborate de catre Autoritatile de Management si stabilesc domeniile majore de interventie ale FSC, conform prevederilor regulamentelor europene. Elaborarea lor se realizeaza în coordonarea metodologica a MFP. Finantarea actiunilor indicative din Programele Operationale se realizeaza din fonduri europene si nationale (buget de stat, bugete locale, alte surse publice, surse private).
biectiv Global

CSNR si Programele Operationale au fost finalizate într-o prima versiune si aprobate de Guvern. Conform angajamentelor asumate, documentele au fost transmise Comisiei Europene în data de 20 aprilie 2006, în vederea demararii negocierilor tehnice. Dupa ce România va deveni stat membru, CSNR si Programele Operationale vor fi negociate oficial cu Comisia Europeana.

Coordonatorul autoritatilor de management care vor gestiona fondurile structurale este Ministerul Finantelor  Publice iar programele operationale vor avea urmatoarele autoritati de management:

PROGRAM OPERATIONAL  (AUTORITATEA DE MANAGEMENT)
- Cresterea Competitivitatii Economice (Ministerul Economiei si Comertului) - Infrastrucura de Transport (Ministerul Transporturilor) 
- Infrastructura de Mediu (Ministerul Mediului)
- Dezvoltarea Resurselor Umane (Ministerul Muncii)
- Agricultura si Dezvoltare Rurala (Ministerul Agriculturii)
- Dezvoltare Regionala (Ministerul Integrarii Europene)
- Asistenta Tehnica (Ministerul Finantelor Publice)
- Administratia Publica (MAI)
- Cooperare Teritoriala Europeana (Ministerul Integrarii Europene)

Autoritatile nationale sau regionale traseaza si aproba detaliile operationale ale acestor programe în documente numite Programe Complement, asupra carora este informata Comisia.

Odata ce Programele Complement sunt agreate, programele devin operationale.

Ce sunt Autoritatea de Management, Autoritatea de Plata si Organismul Intermediar

Autoritatea de Management este organismul public care asigura gestionarea asistentei financiare din instrumentele structurale. Exista o Autoritate de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar si cate o Autoritate de Management pentru fiecare Program Operational. Ministerul Finantelor Publice reprezinta Autoritatea de plata pentru Fondul de Coeziune, Fondul European de Dezvoltare Regionala si Fondul Social European.

Autoritatea de Plata reprezinta organismul care elaboreaza si inainteaza cererile de plata si primeste de la Comisia Europeana sumele aferente Fondurilor Structurale si Fondului de Coeziune.

Organismele Intermediare sunt institutiile desemnate de aAutoritatile de mManagement si care, prin delegare de atributii de la acestea si/sau de la aAutoritatile de pPlata, implementeaza operatiunile din Programele Operationale. Delegarea de atributii catre oOrganismul iIntermediar si reglementarea mecanismelor de coordonare si control ale acestuia de catre autoritatea care deleaga se fac pe baza contractuala. Autoritatile de Management si/sau Autoritatile de Plata raman responsabile pentru indeplinirea corespunzatoare a atributiilor delegate, precum si a operatiunilor finantate prin instrumentele structurale.

Fluxul de plata

7. Ce pot face în prezent administratiile locale pentru accesarea fondurilor structurale? Pregatirea administratiilor locale pentru accesarea fondurilor structurale poate sa înceapa de acum, prin activitati de informare  (folosind în special adresele de web-site ale institutiilor cu atributii în domeniu), prin mentinerea legaturii cu Autoritatile de Management (AM) sau cu Organismele Intermediare (OI), prin pregatirea echipei care va elabora proiectul si va asigura implementarea, prin pregatirea proiectului, prin asigurarea coerentei proiectului cu planul de dezvoltare regionala /locala, întocmirea studiului de fezabilitate si a proiectului tehnic. În plus, autoritatile trebuie sa caute surse de finantare pentru asigurarea co-finantarii ce le revine si sa contacteze potentiali parteneri pentru asigurarea unui management eficient al proiectului.

Autoritatile administratiei publice locale vor fi eligibile sa depuna proiecte - singure sau în parteneriat - în cadrul tuturor Programelor Operationale, cu exceptia celui de Transport si a celui de Asistenta Tehnica, dupa cum urmeaza:

n      
În cadrul Programului Operational Cresterea Competitivitatii Economice, pentru Axele Prioritare: Dezvoltarea unui sistem inovativ de productie, Tehnologia informatiei si comunicatiilor pentru sectoarele privat si public, Îmbunatatirea eficientei energetice, în conditiile dezvoltarii durabile a sistemului energetic

n       În cadrul PO de Mediu, pentru Axele Prioritare: Extinderea si modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata, Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deseurilor si reabilitarea siturilor poluate istoric, Îmbunatatirea sistemelor de încalzire municipale în ariile prioritare selectate, Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protectia naturii.

n       În cadrul PO Dezvoltarea Resurselor Umane, pentru Axele Prioritare: Educatia si formarea profesionala în sprijinul cresterii economice si dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere, conectarea învatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii, cresterea adaptabilitatii fortei de munca si a întreprinderilor, promovarea masurilor active de ocupare, Promovarea incluziunii sociale.

n       În cadrul PO Regional, pentru Axele Prioritare: Îmbunatatirea infrastructurii publice regionale si locale, Întarirea mediului de afaceri regional si local, Dezvoltarea turismului regional si local, Dezvoltarea urbana durabila.

n       În cadrul PO pentru Dezvoltarea Capacitatii Administrative, pentru Axa Prioritara Dezvoltarea capacitatii de îmbunatatire a performantei serviciilor în administratia locala.

Pentru fiecare Program Operational vor fi elaborate Ghiduri ale Solicitantului, în care se va mentiona explicit pentru ce tipuri de operatiuni (proiecte) administratiile publice locale sunt eligibile ca si beneficiari.

In cazul în care Programul Operational si/sau Ghidul Solicitantului prevede administratiile publice ca beneficiari eligibili pentru o anumita axa prioritara sau domeniu major de interventie, orice administratie publica va putea solicita finantare, daca prin respectivul Program nu sunt stabilite alte conditii restrictive. Cea mai importanta obligatie de eligibilitate pentru autoritatea publica locala ramâne cea de a asigura capacitatea tehnica si financiara (asigurarea co-finantarii) necesara implementarii proiectului.

Criteriile care trebuie îndeplinite de proiectul pentru care se solicita finantare vor fi definite în Ghidul Solicitantului pentru fiecare Program Operational, axa prioritara sau domeniu major de interventie în parte. Proiectul dezvoltat trebuie în primul rând sa raspunda obiectivelor definite prin Programul Operational si, în al doilea rând, sa fie coerent cu strategia de dezvoltare locala si regionala. Pe lânga relevanta la nivel regional si local, solicitantul va trebui sa demonstreze sustenabilitatea proiectului, din punct de vedere financiar si institutional (fezabilitatea si capacitatea lui de a se sustine în timp si dupa acordarea finantarii), dar si posibilitatea de a asigura implementarea eficienta a acestuia.


7.1. Etapele de urmat în obtinerea finantarii si în implementarea proiectului:

1. Autoritatea de Management (AM) sau Organismul Intermediar (OI) sau Administratorul schemei de grant (dupa caz) lanseaza cererea de oferte

2. Solicitantul (administratia locala) îsi procura ghidul de finantare (Ghidul Solicitantului)
3. Echipa elaboreaza proiectul

4. Asigurarea co-finantarii pentru proiect (solicitantul trebuie sa demonstreze ca are capacitatea sa asigure co-finantarea, fie din resurse proprii, fie prin contractarea unui credit)

5. Solicitantul completeaza cererea de finantare (formular cerere de finantare, documente suport, proiect etc.)

6. Solicitantul depune cererea de finantare la Autoritatea de Management, la Organismul Intermediar sau la Administratorul schemei de grant

7. Selectia si apoi evaluarea cererii de finantare (la nivel regional sau national de catre AM/OI)
8. Autoritatea de Management (AM) sau Organismul Intermediar (OI) aproba (sau respinge fundamentat) dosarul de finantare

9. Daca dosarul de finantare este aprobat, urmeaza semnarea contractului de finantare intre AM/OI si beneficiar

10. Beneficiarul începe implementarea proiectului

În etapa implementarii proiectului beneficiarul, administratie locala, trebuie are obligatia sa respecte legislatia în vigoare (inclusiv în domeniul ajutorului de stat si achizitiilor publice) si sa organizeze licitatii pentru contractele de bunuri, lucrari si servicii a caror valoare depaseste pragul minim stabilit prin lege.

În plus, selectia riguroasa a contractorilor este un punct important în asigurarea succesului unui proiect, ca si semnarea contractelor între beneficiar si contractor si realizarea acestor contracte, întocmirea si transmiterea la timp a cererilor de plata catre Autoritatea de Management (AM) sau Organismul Intermediar (OI), certificarea platii (AM/OI) si efectuarea acesteia de catre AM / Autoritate de Plata.

Foarte importanta este si evaluarea continua a derularii proiectului, astfel beneficiarul sa descopere si sa remedieze din timp aspectele care nu corespund.  

7.2. Rambursarea cheltuielilor

Beneficiarii proiectelor vor primi contributiile comunitare si contributiile din bugetul de stat dupa principiul rambursarii - dupa desfasurarea activitatilor si plata serviciilor catre contractori de catre autoritatile locale, acestea vor depune cereri de rambursare catre Autoritatea de Management DCA în cazul nostru, însotite de documente justificative.

Asadar, autoritatile publice trebuie sa dispuna de fonduri suficiente pentru demararea proiectului si plata contractorilor, întrucât rambursarea sumei investite de catre UE se va face doar dupa depunerea documentelor justificative privind cheltuielile efectuate si verificarea eligibilitatii acestora.

Este important de retinut ca studiile de fezabilitate nu se finanteaza din fonduri europene. Ele sunt o cheltuiala nedecontabila, care intra în sarcina beneficiarului.

7.3. Tipuri de proiecte cu aplicabilitate în administratia publica locala:

. realizarea de  studii si cercetari privind experientele de reforma ale administratiei locale din alte state membre, inclusiv scurte vizite de studiu,

. acordarea de asistenta tehnica pentru realizarea unui cadru integrat de management al reformei si a unei metodologii de implementare,

. sprijin pentru continuarea implementarii abordarii ghiseului unic la nivelul administratiilor judetene si locale,

. consultari cu beneficiarii vizati si sondaje de opinie adresate acestora pe tema progresului reformei,  
. sprijin pentru implementarea recomandarilor de rationalizare, inclusiv îmbunatatirea activitatilor de comunicare între autoritatile judetene, orasenesti/comunale si cetateni,
. sprijin acordat autoritatilor locale pentru initiative vizând îmbunatatirea eficientei si calitatii furnizarii serviciilor publice locale,

. sprijin acordat initiativelor de colaborare între administratia locala si organizatiile publice locale, asociatiilor de dezvoltare comunitara pentru a solicita sprijin financiar,
. întarirea capacitatii de management al resurselor umane în administratia locala prin instruire si asistenta tehnica pentru sprijinul receptarii bunelor practici,
. formularea si implementarea unei initiative de management al performantei în administratia locala,

. formularea si furnizarea unor programe de instruire pentru a sustine domenii diferite ale reformei,
. dezvoltarea de documentatie pentru sprijinul reformei (formulare, tipizate, manuale, ghiduri, materiale de referinta, fluturasi, brosuri, reviste, postere etc.),
. implementarea planificarii strategice la nivel judetean.

8. Surse de informare

n       www.mfinante.ro

n       www.finantare.ro

Autorităti de Management

n       - Ministerul Economiei si Comerțului - www.minind.ro

n       - Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului - www.mt.ro

n       - Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor - www.mmediu.ro

n       - Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei - www.mmssf.ro

n       - Ministerul Integrării Europene - www.mie.ro

n       - Ministerul Administratiei si Internelor - www.mai.gov.ro

Organisme intermediare

n       - Agenttii regionale pentru Protectia Mediului - https://www.anpm.ro/

Pagina de internet a Comisiei Europene:

n       www.europa.eu.int/comm

Alte surse

n       www.fermierul.ro/

n      www.adr5vest.ro

n      www.adrnordest.ro

n      www.adrse.ro

n      www.adrmuntenia.ro,

n      www.adroltenia.ro

n      www.nord-vest.ro

n      www.adrcentru.ro

n      www.adrbi.ro

n      www.sapard.ro

n       www.fdsc.ro