Izvoarele dreptului afacerilor
Notiunea de izvor al dreptului are trei acceptiuni: izvor de drept ca forma de studiu, izvor in sens material si izvor de drept in sens formal.
Prin izvor de drept ca forma de studiu se intelege orice sursa purtatoare de informatie juridica. in aceasta categorie se include orice monument istoric, inscriptie, codificare, act normativ, manual, carte etc. Aceasta acceptiune a notiunii de izvor nu va fi analizata, deoarece mai departe se fac trimiteri la diferite lucrari stiintifice si manuale si se da, in final, o lista de lucrari in domeniu.
Prin izvor de drept in sens material se subinteleg relatiile sociale reglementate de o ramura, subramura sau de o institutie de drept. Dreptul afacerilor reglementeaza raporturile patrimoniale si personal nepatrimoniale care apar intre intreprinzatori in legatura cu desfasurarea de catre acestia a activitatii economice aducatoare de profit, precum si raporturile de interventie a statului in aceasta activitate.
Prin izvor de drept in sens formal se subintelege sistemul de acte normative aranjate intr-o anumita ierarhie dupa forta lor juridica. Normele juridice componente ale dreptului afacerilor sunt cuprinse in uzantele comerciale si in actele normative. O importanta deosebita pentru drept o are doctrina juridica si practica judecatoreasca.
1. Uzantele comerciale ca izvor al dreptului afac 949h74j erilor. Uzanta reprezinta o norma de conduita care, desi neconsfintita de legislatie, este general recunoscuta si aplicata pe parcursul unei perioade indelungate intr-un anumit domeniu a! raporturilor civile. Pornind de la dispozitiile art.4 din Codul civil, uzanta se aplica numai in cazul in care nu exista norme juridice care sa reglementeze raportul juridic respectiv si uzanta nu contravine legii , ordinii publice sau bunelor moravuri. Uzantele comerciale sunt aplicate mai frecvent in raporturile juridice cu element de extranietate .
2. Actele normative ca izvor al dreptului afac 949h74j erilor. Sunt considerate izvor al dreptului afacerilor actele normative cu prevederi care reglementeaza raporturile dintre intreprinzatori. Dupa forta lor juridica, actele normative au urmatoarea ierarhie: Constitutia, acordurile si conventiile internationale, legile (organice si ordinare), ordonantele si hotararile Guvernului, actele Bancii Nationale a Moldovei si ale Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, actele autoritatilor publice centrale (ministere, departamente etc.), actele autoritatilor publice locale si actele corporative.
2.1. Constitutia. Constitutia este legea suprema a Republicii Moldova. Nici un alt act normativ sau norma juridica care contravine prevederilor Constitutiei nu are putere juridica. Exceptiilc de la aceasta regula sunt stabilite prin articolele 4 si 8, potrivit carora actele internationale la care Republica Moldova este parte au prioritate fata de legile interne, deci si fata de normele constitutionale.
Constitutia Republicii Moldova, adoptata la 29 iulie 1994, in vigoare de la 27 august 1994, stabileste ca factorii de baza ai economiei sunt: piata, libera initiativa si concurenta loiala. Statul trebuie sa asigure reglementarea juridica a activitatii economice, libertatea comertului si a activitatii de intreprinzator, protectia concurentei loiale, crearea unui cadru favorabil valorificarii tuturor factorilor de productie, inviolabilitatea investitiilor persoanelor fizice si juridice, inclusiv straine. Aceste dispozitii pot fi puse la temelia dreptului afacerilor, deoarece decreteaza economia de piata si stabilesc ca persoanele fizice si juridice sunt in drept sa-si utilizeze proprietatea si capacitatile intelectuale in scopuri personale, inclusiv pentru desfasurarea activitatii de intreprinzator in limitele legalitatii si cu respectarea principiilor concurentei loiale.
Pentru eficienta activitatii private deosebit de importante sunt si dispozitiile constitutionale privind inviolabilitatea si garantia proprietatii si a investitiilor. Desi aceste dispozitii inspira optimism, in ultimii ani practica de aplicare a normelor juridice demonstreaza ca organele executive si cele jurisdictionale inteleg eronat aceste principii.
2.2. Legile ca izvor al dreptului afac 949h74j erilor. Reglementarea juridica a activitatii economice se realizeaza prin legi. Acestea sint adoptate de Parlament si, dupa promulgare de catre Presedintele Republicii Moldova, capata forta obligatorie pe intreg teritoriul statului. Conform dispozitiilor art.72 din Constitutie, legile sunt de doua categorii: organice si ordinare. Prin legi organice se reglementeaza domeniile de activitate sociala stabilite de art.72 alin.(3) din Constitutie, precum si domeniile pentru care Parlamentul considera necesar a adopta legi organice. Celelalte domenii se reglementeaza prin legi ordinare.
Deosebirea dintre legea organica si cea ordinara consta in modul de aprobare. Astfel, pentru a fi aprobata o lege organica este necesar votul majoritatii deputatilor alesi, dupa cel putin doua lecturi. Legile ordinare se aproba cu votul majoritatii deputatilor prezenti. in legatura cu aceasta procedura de votare, Curtea Constitutionala a considerat ca normele cuprinse intr-o lege organica au o putere juridica mai mare decat normele din legea ordinara.
Dreptul afacerilor are ca obiect de studiu normele multor legi.
A.Codul civil nr. 1107/2002.In lipsa unei legi speciale, cum ar fi un cod comercial, Codul civil apare ca legea de baza a dreptului afacerilor, asigurind reglementarea unitara a relatiilor private. El stabileste ca subiecte ale raporturiloi juridice civile sunt persoanele fizice si persoanele juridice care practica activitate de intreprinzator (art.2), stipuleaza dreptul persoanei fizice de a desfasura activitate de intreprinzator fara a constitui persoana juridica (art.26), reglementeaza statutul juridic al persoanelor juridice cu scop lucrativ, stabileste fundamentul juridic al bunurilor, al dreptului de proprietate si al altor drepturi reale asupra acestora, fara de care este imposibila activitatea de intreprinzator. Aceasta activitate se realizeaza in principal prin incheierea unor contracte reglementate de Codul civil sau de alte legi care insa, in relatiile dintre intreprinzatori, datorita scopului propus de parti, dobandesc nuante specifice.
B. Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, care, dupa cum s-a mentionat, la adoptare indeplinea rolul unui cod comercial, deoarece a legalizat si a definit pentru prima data activitatea de intreprinzator, a stabilit reguli generale privind constituirea, inregistrarea, reorganizarea si lichidarea intreprinderilor cu si fara statut de persoana juridica.
C. Legea nr. 1134/1997 cu privire la societatile pe actiuni ;
D. Legea nr. 1007/2002 privind cooperativele de productie;
E. Legea nr. 1353/2000 privind gospodariile taranesti (de fermier);
F. Legea insolvabilitatii nr. 632/2001;
G. Legea nr.81/2004 cu privire la investitiile in activitatea de intreprinzator ;
H. Legea nr.1265/2000 cu privire la inregistrarea de stat a intreprinderilor si organizatiilor;
I. Legea nr.451/2001 cu privire la licentierea unor genuri de activitate, etc.
2.Hotararile Guvernului ca izvoare ale dreptului afacerilor. Guvernul Republicii Moldova poate interveni in activitatea economica prin acte sub forma de ordonante si hotarari.
Act care vizeaza orice domeniu de activitate economica, cu exceptia celui care face obiectul legii organice, ordonantele se adopta numai in baza legii de abilitare adoptata de Parlament. Dispozitiile ordonantelor dobandesc forta de lege daca Parlamentul nu respinge proiectul de lege privind aprobarea ordonantelor sau nu adopta u lege ce reglementeaza domeniul respectiv. in domeniul economic, Guvernul a facut uz de posibilitatea de a adopta ordonante in anul 2000, cand a fost adoptata Ordonanta nr.2 din 26 septembrie 2000 cu privire la inspectia inainte de expeditie a marfurilor importate, abrogata de Parlament la 3 noiembrie 2000. Guvernul adopta hotararile sale in executarea legilor.
2.4. Actele normative ale Bancii Nationale a Moldovei. Banca Nationala a Moldovei este o autoritate publica sau, precum se stabileste in lege, o persoana juridica publica, autonoma subordonata Parlamentului, care supravegheaza circulatia monetara pe intreg teritoriul siatului si mentine stabilitatea monedei nationale. in realizarea acestor scopuri, Bancii Nationale a Moldovei ii este delegata imputernicirea de a elabora si adopta acte normative, obligatorii pentru institutiile financiare, precum si pentru toate persoanele fizice si juridice.
Izvoare ale dreptului afacerilor putem considera si urmatoarele acte ale Bancii Nationale a Moldovei:
Regulamentul nr.2309/01 din 15 august 1996 cu privire la .uilorizarea bancilor, (M.O., 1996, nr.59-60);
Regulamentul nr. 37/09-01 din 15 noiembrie 1996 cu privire la deschiderea filialelor de catre banci (M.O., 1996, nr.75-76);
Regulamentul nr. 10018-20 din 6 mai 1994 cu privire la organizarea si functionarea pe teritoriul Republicii Moldova a caselor de schimb valutar si punctelor de schimb de pe langa hoteluri (M.O., 2003, nr.91-96) etc.
2.5. Actele normative ale Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare. Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare este o autoritate autonoma a administratiei publice subordonata Parlamentului, care reglementeaza, supravegheaza si controleaza respectarea legislatiei pe piata valorilor mobiliare si activitatea participantilor la ea. CNVM are dreptul sa adopte in domeniul pietei valorilor mobiliare acte normative obligatorii atat pentru participantii profesionisti, cat si pentru toate persoanele fizice si juridice care opereaza pe aceasta piata.
Dintre cele mai importante acte ale CNVM pentru dreptul afacerilor enumeram:
Hotararea nr.76/5 din 29 decembrie 1997 despre aprobarea Instructiunii privind modul de emisiune si inregistrare de stat a valorilor mobiliare (M.O., 1999, nr.70-72);
Hotararea nr.26/1 din 16 noiembrie 1995 despre aprobarea Instructiunii privind modul de transmitere a dreptului de proprietate asupra hirtiilor de valoare si inregistrarea transferului (M.O., 1997, nr.76);
Regulamentul din 28 noiembrie 1994 cu privire la registrul actionarilor si registrul posesorilor de obligatii ai societatii pe actiuni (M.O., 1996, nr. 5-6);
Hotararea nr.28/1 din 1 octombrie 1998 cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la procedura de lichidare a fondurilor de investitii (M.O., 1999, nr. 101-102);
2.6. Actele ministerelor, departamentelor si ale altor autoritati publice centrale. Autoritatilor publice centrale le este delegata, prin dispozitiile unor legi, imputernicirea de a elabora si a pune in aplicare anumite acte, obligatorii pentru participantii la circuitul comercial. Astfel, Ministerul Economiei si Camera Licentierii, in temeiul art.7 din Legea nr.451/2001 privind licentierea unor genuri de activitate, a elaborat si a pus in aplicare Ordinul nr.28/36-g din 10 iunie 2003 al ministrului economiei privind aprobarea conditiilor de licentiere a unor genuri de activitate (M.O., 2003, nr. 146-147), prin care sunt stabilite conditiile de desfasurare a genurilor de activitate si actele care trebuie prezentate organului de licentiere pentru eliberarea de licenta la fiecare gen de activitate.
2.7.Actele autoritatilor publice locale. Autoritatile publice locale sunt in drept sa elaboreze si puna in vigoare acte care contin norme obligatorii pentru toti participantii din teritoriu la circuitul civil si la cel comercial. Astfel, consiliul local adopta planul urbanistic general si planul de amenajare a teritoriului al unitatii administrativ-teritoriale, act normativ cu putere de lege in acel teritoriu. Toti intreprinzatorii care activeaza in teritoriul din jurisdictia unitatii administrativ teritoriale sunt obligati sa respecte normele adoptate de consiliul local.
2.8. Actele corporative. Persoana juridica cu scop lucrativ adopta acte care contin norme de comportament pentru membrii sai. in unele cazuri, de aceste norme se conduc si tertii. Sunt corporative actele de constituire a persoanelor juridice, hotararile adunarii generale a asociatilor, hotararile consiliului, actele organului executiv. Normele actelor corporative au forta obligatorie pentru toti membrii persoanei juridice, precum si pentru organele acesteia. Norma actului corporativ poate sta la baza unei hotarari a instantei in cazul in care nu exista norme cu o forta juridica mai mare. Mai mult decat atat, norma juridica supletiva poate avea, in actul de constituire, un continut deosebit de cel al normei legale.
|
