Am uitat parola x Creaza cont nou   Home Exploreaza Upload

 

în care:

T - excedentul (+) sau deficitul (-) de trezorerie;

I - încasari;

P - plati;

În functie de cel de al doilea criteriu avem:

a) bugete de venituri si cheltuieli, respectiv bugete numai de venituri sau numai de cheltuieli operationale prin care se evalueaza veniturile si/sau cheltuielile generate de fabricarea unui produs, lucrare, serviciu (PLS). Ele se mai numesc si bugete proiect sau programe de activitati.

De regula, bugetul de venituri si cheltuieli pentru a putea oferi date si informatii suplimentare cu privire la activitatea desfasurata are doua componente suplimentare:

componente "Repartizarea profitului net";

componente "Principalii indicatori economico - financiari" pe acare îi prezentam în continuare.

b) bugete de venituri si cheltuieli, respectiv bugete numai pentru venituri sau numai pentru cheltuieli structurale prin care se evalueaza si/sau cheltuielile unei subdiviziuni

organizatorice apartinând unitatii patrimoniale ca de exemplu: sectii, ateliere, magazine, depozite etc. Ele se mai numesc bugete organizare.

c) bugete de venituri si cheltuieli, respectiv bugete numai de venituri sau numai de cheltuieli functionale care evalueaza veniturile si/sau cheltuielile generate de principalele functii, activitati, subactivitati ale unei unitati patrimoniale ca de exemplu: comerciala, productie administrativa etc.

În functie de factorul timp avem:

a)      bugete de venituri si cheltuieli, fie numai pentru venituri, fie numai pentru cheltuieli periodice. Ele sunt elaborate si au o perioada de valabilitate de regula un an calendaristic având o defalcare trimestriala si/sau lunara;

b)      bugete de venituri si cheltuieli, fie numai pentru venituri, fie numai pentru cheltuieli glisante (conturi). Ele presupun actualizarea veniturilor si/sau cheltuielilor ori de câte ori apar schimbari în cerintele perioadei curente sau a celor urmatoare.

Dupa acest criteriu ( sfera de cuprindere ) avem:

a)      Bugete de venituri si cheltuieli generale, care se întocmeste pe ansamblu activitatii unei unitati patrimoniale;

b)      Bugete de venituri si cheltuieli partiale, care se întocmeste pe diferite segmente ale activitatii unei unitati patrimoniale;

În functie de variatia veniturilor si cheltuielilor care are loc în raport cu volumul de activitate programate avem

a)      bugete de venituri si cheltuieli, fie numai pentru venituri, fie numai pentru cheltuieli statistice (constante sau fixe)care sunt influentate de volumul activitatii programate si variabile care sunt direct proportionale cu volumul activitatii programate;

b)      bugete de venituri si cheltuieli, fie numai pentru venituri, fie numai pentru cheltuieli flexibile în care veniturile si/sau cheltuielile sunt dimensionate în functie de diferite praguri de activitate sau de utilizarea capacitatilor de productie.

2.1.3. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO - FINANCIARI

Componenta " Principalii indicatori economico - financiari " cuprinde indicatorii economici si financiari ce permit caracterizarea unitatii economice, permitând utilizatorului multiple modalitati de interventie si actiune pentru a asigura cresterea valorii întreprinderii, limitând la minimum dependenta unitatii si riscul daca se promoveaza si respecta exigentele bugetarii financiare.

Pragul de rentabilitate: reflecta nivelul cifrei de afaceri pentru care profitul este egal cu zero.

Costuri fixe

P.r.

Pretul de livrare unitar - Costuri variabile unitare

Lichiditatea globala: reflecta posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a se transforma intr-un termen scurt în lichiditati pentru a satisface obligatiile de plata exigibile.

Active circulante

L.g.

Datorii curente

Lichiditatea redusa

Active circulante - Stocuri

L.r.

Datorii reduse

Lichiditatea imediata

Trezoreria

L.i.

Datorii pe termen scurt

Securitatea financiara: reflecta gradul în care capitalurile proprii asigura finantarea activitatii

Capitaluri proprii

S.f.

Datorii pe termen scurt

Rata rentabilitatii economice: masoara eficienta mijloacelor materiale si financiare alocate.

Profitul exploatarii

R.e.

Total active

Rata rentabilitatii economice trebuie sa fie superioara ratei inflatiei; trebuie sa permita reînnoirea si cresterea activelor într-o perioada cît mai scurta.

Rata rentabilitatii financiare: exprima capacitatea capitalurilor proprii de a produce profit.

Profitul net

R.f.

Capitaluri proprii

Solvabilitatea patrimoniala: reprezinta gradul în care unitatile patrimoniale pot face fata obligatiilor de plata.

Capital propriu

S.p.

Total pasiv

Solvabilitatea patrimoniala este considerata buna atunci când rezultatul obtinut depaseste 30 , indicând ponderea surselor proprii în totalul pasivului.

Rata autonomiei financiare ( rata generala a solvabilitatii )

Capital strain

R.a.f.

Capital propriu

Gradul de  îndatorare: arata limita pâna la care agentul economic este finantat din alte surse decât fondurile proprii.

Plati exigibile

G.i.

Total activ

Rata profitului

Profit brut

R.p.

Cifra de afaceri

Potentialul de dezvoltare crestere

Prelevari din profit pentru fondul de dezvoltare

P.d.

Fond de rulment

Perioada de recuperare a creantelor

( Debitori Facturi încasate )

P.r.c. 365 ( zile )

Cifra de afaceri

Perioada de rambursare a datoriilor

Obligatii

P.r.d. 365 ( zile )

Cifra de afaceri

Rotatia stocurilor

Cifra de afaceri

R.s. 365 ( zile )

Total stocuri - Facturi neîncasate

16) Productivitatea muncii

Cifra de afaceri

P.m.

Numar total de personal

17) Ponderea salariilor în costuri

Salarii directe

P.s.c. (

Costuri directe de productie

Normele metodologice de elaborare a bugetelor de venituri si cheltuieli urmeaza sa se actualizeze în functie de prevederile actelor normative ce se vor elabora ulterior, dar indiferent

de acestea, managerii, administratorii, directorii economici si orice alte persoane cu obligatii în gestionarea patrimoniului se fac responsabile pentru aplicarea corecta a acestor norme metodologice.

Elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli de catre fiecare entitate patrimoniala se impune ca o necesitate fireasca pentru fixarea obiectivelor imediate si de perspectiva ale unitatii, iar organizarea contabilitatii de gestiune, a cheltuielilor si veniturilor corelate cu prevederile bugetului permite compararea permanenta a marimii indicatorilor programati cu cei efectivi, amplificând rolul informatiilor contabile în procesul conducerii activitatii.

2.2. PROCESUL DE BUGETARE - PREMISELE PROCESULUI DE BUGETARE

Existenta, dezvoltarea si adaptarea la mediu a unui entitati economice genereaza o retea complexa de fluxuri financiare care o definesc în ansamblul general al economiei financiare atât la nivel microeconomic cât si la nivel macroeconomic, national si international.

Dezvoltarea unei firme trebuie sa se bazeze pe cunoasterea propriilor capacitati, puncte slabe si puncte forte dar si a mediului exterior macroeconomic.

Din toate aceste rezulta ca este absolut necesara elaborarea unei politici adecvate cu scopul de a asigura nu numai mentinerea firmei la un anumit nivel cât si pentru dezvoltarea acesteia în concordanta cu mediul economic în care exista si cu tendintele acestuia.

Pentru ca aceasta politica sa fie cât mai exacta si cât mai utila organelor  executive ale agentului economic ea trebuie sa îsi fixeze cu precizie obiectivele financiare de atins si sa dimensioneze nevoile de capital ce pot fi utilizate în conditii de rentabilitate în mod cât mai exact. De asemenea o astfel de politica trebuie sa fie orientata si spre viitor si sa încerce sa

prevada posibilitatile optime de finantare în functie de costurile existente pe pietele de materii prime, capital si produse finite pe care actioneaza societatea.

Pentru asigurarea unui echilibru dinamic atât pe termen scurt cât si pe termen lung al societatii conducerea este obligata sa acorde o atentie deosebita modului în care sunt programate si se desfasoara toate procesele financiare :

Evaluarea nevoilor de capital

Gasirea posibilitatilor de finantare

Organizarea folosirii capitalului atras în modul cel mai eficient posibil.

În conditiile unei economii de piata concurentiale, activitatea firmelor trebuie sa se desfasoare profitabil conform unei relatii de echilibru între venituri si cheltuieli. Pentru a desfasura o activitate rentabila conducerile oricarei unitati economice trebuie sa-si preconizeze cheltuielile, încasarile si platile pentru o anumita perioada de timp.

Reprezentând un instrument principal al previziunii financiare a unitatilor economice, elaborarea bugetelor de venituri si cheltuieli a devenit unul dintre obiectivele contabilitatii de gestiune, fapt reglementat prin Regulamentul de aplicare a legii Contabilitatii nr. 82 din 1991, republicata. În acest sens bugetul de venituri si cheltuieli se întocmeste pe feluri de activitati, iar controlul executiei bugetare se realizeaza în scopul cunoasterii rezultatelor si furnizarii datelor fundamentarii deciziilor privind gestiunea unitatii patrimoniale.

Planificarea finantelor unei societati comerciale se realizeaza prin intermediul bugetului activitatii firmei. Aceasta este un plan operational, pe un anumit orizont de timp, de regula un an, ce cuprinde previzionarea veniturilor si cheltuielilor unei firme, nevoile suplimentare de capital si modalitatea de finantare a acestora precum si principalii indicatori care caracterizeaza eficienta sperata.

Procesul de bugetare presupune alegerea obiectivelor concrete ale activitatilor viitoare ale firmei precum si precizarea politicilor , programelor si procedurilor menite sa asigure conditiile necesare pentru atingerea acestor obiective.

Scopul de baza al procesului de bugetare este acela de a asigura ca resursele financiare de care dispune firme sunt utilizate în mod eficient fie ca este vorba despre surse atrase de catre

societate pentru finantarea activitatii proprii, fie ca este vorba de fluxuri excedentare de capital rezultate din activitatea anterioara care sunt plasate ca investitii ale unitatii.

"La baza bugetarii financiare anuale sta o strategie privind dezvoltarea firmei într-un interval de timp previzibil cu o acceptabila probabilitate de realizare. Vârful de lance a acestei strategii îl reprezinta studiile de marketing care pot releva dimensiunile posibile ale pietei viitoare precum si felia de piata pe care ar putea conta firma."*

CARACTERISTICILE PROCESULUI DE BUGETARE

Procesul de bugetare prezinta urmatoarele caracteristici:

Orienteaza întreprindere spre un anumit scop, respectiv cresterea productiei, implicit a vânzarilor, a rentabilitatii, solvabilitatii, micsorarea riscurilor, întarirea pozitiei pe piata etc. Fara un buget (plan), conducerea întreprinderii nu are alte repere decât realizarile din perioadele precedente sau/si ale concurentei. Dar a ne conduce numai dupa acestea ar însemna doar sa se extrapoleze conditiile din trecut în viitor ceea ce nu este întotdeauna de dorit sau realizabil.

*Aurel - Ioan Giurgiu - bugetarea afacerilor - abordarea teoretica si practica - Cluj - Napoca 2000

Favorizeaza introducerea unui sistem de control asupra modului de gestionare a tuturor categoriilor de resurse utilizate la nivelul întreprinderii. De aceea este necesar sa se formeze o mentalitate a salariatilor si a conducatorilor asupra drepturilor si libertatilor individuale si colective cu privire la gestiunea întreprinderii în ansamblul ei si pâna la ultimul loc de munca.

Coordoneaza eforturile tuturor structurilor organizatorice ale firmei în realizarea obiectivelor prevazute, întrucât toate sunt antrenate si implicate în procesul bugetar. Pentru aceasta este necesar ca la nivelul fiecarei structuri sa se utilizeze instrumentele de dimensionare a eforturilor si rezultatelor care sa nu fie în contradictie cu interesul general si cel al grupului. Orice dezechilibru în cadrul firmei anuleaza functiile si rolul întregului proces de bugetare.

Procesul de bugetare poate sa conduca la aparitia unor "limitari" daca prevederile bugetare sunt considerate imuabile. Un asemenea pericol este cu atât mai mare cu cât bugetele sunt mai detaliate si nu asigura un spatiu de manevra în cadrul propriilor prevederi .

2.2.2. PRINCIPIILE PROCESULUI DE BUGETARE

Literatura de specialitate mentioneaza unele principii ale caror respectare asigura coerenta necesara sistemului bugetar.

Principiul totalitatii respectiv cuprinderea tuturor activelor întreprinderii într-o coordonare care sa asigure echilibrul dintre diferitele compartimente functionale si operationale. Acest principiu trebuie sa asigure armonizarea întregului sistem de interese existent la nivelul firmei.

Principiul suprapunerii sistemului bugetar pe sistemul de autoritate al întreprinderii - un buget este întotdeauna sub autoritatea unui responsabil de activitate.

Principiul mentinerii solidaritatii între departamente si al concordantei cu politica generala a întreprinderii. Bugetarea trebuie sa diminueze tendinta de supraevaluare a importantei unor compartimente în detrimentul altora si sa contribuie la realizarea cât mai eficace a obiectivelor strategice ale întreprinderii.

Principiile supletei într-un cadru economico social tot mai încarcat cu diferite categorii de constrângeri. Un buget trebuie sa fie flexibil, sa permita adaptarea la modificarile mediului, unul dintre acestia fiind inflatia .

Inflatia este un fenomen complex generat de acuze multiple si care a afectat si afecteaza în continuare economia României. În esenta inflatia este caracterizata prin procesul cresterii continue a preturilor într-o anumita perioada de timp. Existenta unui mediu inflationist distorsioneaza deciziile implicate atât în elaborarea, cât si în realizarea bugetelor.

De aceea în etapa de elaborare a bugetelor este necesar ca evaluarea veniturilor si a cheltuielilor sa se faca luându-se în considerare inductoarele de preturi prognozate pentru domeniul în care activeaza întreprinderea respectiva.

În lipsa acestor indici se poate opera cu indicele mediu al inflatiei estimat pentru perioada considerata. Totusi nu se recomanda o aplicare mecanica a unui asemenea indice la venituri si cheltuieli deoarece:

1. Se pot prognoza venituri care nu se vor realiza ca urmare a unor preturi de vânzare necompetitive, atât datorita cererii solvabile cât si posibilei concurente;
2. Costurile directe sunt mai sensibile la inflatie fata de cele indirecte. Costurile directe cresc înainte ca majorarea preturilor de vânzare sa fie posibila, fapt ce poate conduce la scaderea disponibilului si implicit profitului asteptat.

ISTORICUL BUGETĂRII ÎN ROMÂNIA

Prima încercare de reglementare a procesului de bugetare a activitatii agentilor economici s-a facut în 1991, când Ministerul Economiei si Finantelor a introdus un model de buget constând din 9 (noua) situatii distincte. În acest demers al autoritatilor a prevalat mai mult caracterul birocratic decât motivatia necesitatii financiare.

În 1995 Ministerul Finantelor a îmbunatatit procesul bugetar.

Prin O.M.F. nr. 596/1995 au fost aprobate normele metodologice privind întocmirea bugetelor de venituri si cheltuieli de catre Regiile Autonome si Societatile Comerciale cu capital de stat fara sa faca nici o precizare la societatile cu capital privat.

Desi cu aceasta ocazie a fost pastrat numarul situatiilor acestea au fost corelate mai logic. Evident la momentul respectiv economia româneasca era dominata înca de societatile cu capital de stat astfel încât majoritatea actelor normative se refereau în mod expres la acestea.

În luna mai 2000 au fost abrogate toate reglementarile anterioare referitoare la desfasurarea procesului de bugetare a  afacerilor printr-un nou ordin: Ordinul Ministrului Finantelor nr. 616 din 28 martie 2000 - pentru aplicarea Normelor Metodologice referitoare la întocmirea Bugetului de Venituri si Cheltuieli de catre regiile autonome si societatile comerciale, publicat în Monitorul Oficial al României partea 1 nr. 7 din 2000.

Prin acest ordin s-au adus 3 (trei) modificari majore procesului de bugetare a afacerilor din România:

au fost cuprinse pentru prima data si societatile comerciale cu capital privat, ordinul adresându-se în mod expres societatilor nationale, companiilor nationale, societatilor comerciale cu capital de stat, institutelor nationale de cercetare - dezvoltare, si tuturor agentilor economici cu capital privat denumiti în ansamblu agenti economici;

structura bugetului a fost redusa la 4 situatii în loc de 9;

agentii economic pot utiliza în activitatea de elaborare a bugetului de venituri si cheltuieli si formulare specifice necesare intereselor proprii de conducere a afacerilor;

CAPITOLUL 3: ÎNTOCMIREA BUGETELOR DE VENITURI sI CHELTUIELI LA S.C. "ROMVELO" S.A. LUDUs

Principala componenta a bugetului de venituri si cheltuieli anume bugetul activitatii generale din cadrul formularului 01 cuprinde date referitoare la veniturile, cheltuielile si rezultatele preconizate a fi realizate în anul curent, precum si date referitoare la profitul repartizat, surse de finantare a investitiilor, cheltuieli pentru investitii si date de fundamentare.

Cele 11 subdiviziuni ale formularului pot fi împartite în 2 mari grupe:

Rezultate financiare ale activitatii curente (subdiviziunile I-VII si XI);

Nevoile de investitii si finantarea lor (subdiviziunile IX si X);

Prima grupa cu rezultatele  financiare ale activitatii curente se refera la stabilirea profitului brut din cadrul exercitiului previzionat si la repartizarea acestuia în conformitate cu hotarârile organelor de decizie din cadrul firmei si cu prevederile legale în domeniu.

Pentru determinarea profitului brut este necesara cunoasterea totalitatii veniturilor si a cheltuielilor aferente realizarii acestora, informatii pentru obtinerea carora trebuie consultate departamentele de marketing, vânzari, productie, tehnic, personal, pe lânga cel financiar - contabil.

PROGRAMAREA VENITURILOR PE ANUL 2002 LA S.C. "ROMVELO" S.A. LUDUs

Pe baza studiilor de marketing fiecare firma îsi cunoaste întinderea pietii de care ar putea beneficia în viitorul apropiat, în conditiile cererii globale si a concurentei existente. Pornind de la astfel de date orice societate îti poate programa veniturile pe 2 cai:

Metoda pragului de rentabilitate

Analiza marginala a productiei

3.1.1. PROGRAMAREA CIFREI DE AFACERI PRIN METODA PRAGULUI DE RENTABILITATE

Cele mai multe firme produc un numar mare de repere iar cheltuielile de regie sunt greu de repartizat separat pe fiecare categorie de produse obtinute. Pentru a elimina problemele care pot apare din repartizarea cheltuielilor fixe asupra diferitelor produse obtinute de catre firma datele de pornire pot fi simplificate, trecându-se la utilizarea cifrei de afaceri care pot asigura profitul dorit.

Pe baza informatiilor oferite de departamentul contabil al firmei si de la celelalte departamente de control si verificare a productiei pot fi considerate ca informatii certe urmatoarele date:

Cheltuielile fixe prognozate pe anul urmator (CF 1);

Profitul dorit (P 1);

Cifra de afaceri pe anul anterior (CA 0);

Totalul cheltuielilor variabile corespunzatoare cifrei de afaceri din anul anterior (CV 0);

Cheltuielile fixe pe anul 2002 contin regia totala care reprezinta suma tuturor regiilor si amortismentul corespunzator activelor imobilizate amortizabile pe care le va avea în posesie. Toate aceste informatii sunt accesibile celor care întocmesc bugetul  din registrele contabile ale firmei.

Cifra de afaceri pe anul anterior în cazul nostru 2001 la S.C. "ROMVELO" S.A. LUDUs a fost de 71,65 miliarde de lei dupa cum poate fi observat în tabelul 4:

TABEL 4: Structura cifrei de afaceri pe sortimente de produse în anul 2001:

Sursa: cercetare proprie

GRAFIC 2: Structura cifrei de afaceri în 2001

În aceasta perioada cheltuielile totale au reprezentat 69,83 miliarde din care cheltuielile fixe 21,05 miliarde lei, restul de 48,78 miliarde de lei fiind cheltuieli variabile.

Activul total în anul de baza a fost de 43,226 miliarde lei iar profitul brut de 1,927 miliarde lei.

Capitalul propriu al societatii înregistrat în anul 2001 a fost de 18,73 miliarde lei.

Rata rentabilitatii economice exprimata ca raportul dintre profitul brut si capitalul permanent utilizat de firma în anul 2001 este de 0,102.

Rata rentabilitatii economice exprimata  ca raportul dintre profitul brut în anul de baza si totalul activelor utilizate este de 0,045 dar având în vedere contractia pietei interne ea a permis, totusi supravietuirea societatii. Pe baza acestui profit se va încerca continuarea activitatii în domeniul investitiilor mai ales în proiectarea si introducerea de noi produse în gama de fabricatie si reducerea consumurilor specifice.

În ultima perioada a anului 2001 s-a sondat piata externa, în special cea a Comunitatii Europene, unde s-au semnat contracte mai ales pentru anvelope velo si moto dat si pentru o serie de produse conexe. Astfel, pentru anul urmator au fost semnate contracte ferme care permit

previzionarea cresterii productiei de camere cu aproape o treime la 822.000 de bucati si cea de anvelope cu 21.000 de bucati. Pentru produsele conexe au fost semnate deja contracte în valoare de peste 7 miliarde de lei care permit o previzionare a cifrei de afaceri în acest domeniu la 10,62 miliarde de lei.

Pentru aceasta crestere de productie specialistii societatii au determinat ca e nevoie de o crestere a activelor circulante cu 10 %.

TABEL 5: EVOLUŢIA STRUCTURII ACTIVELOR

Sursa: cercetare proprie

Grafic 3: Evolutia structurii activelor

Fiind unicul producator de cauciuc în domeniul velo din România concurenta de pe piata interna provine de la importatori. Compararea ratei rentabilitatii celor doua activitati productie si comert, nu este relevanta. S.C. "ROMVELO" S.A. LUDUs nu are acces la date comparabile privind rentabilitatea economica a producatorilor concurenti din exterior astfel încât nu se poate face o comparatie a rentabilitatii economice.

Având în vedere contractele la export S.C. "ROMVELO" S.A. LUDUs îsi propune cresterea ratei rentabilitatii economice cu 25% deci are tinta stabilita la 5,2%.

	P1 = AT1 × rc 1

Unde:

P 1 este profitul dorit pentru anul urmator;

AT 1 activele totale în anul urmator;

rc 1 rata rentabilitatii economice tinta pentru anul urmator

P1 = 46.367× 5.2 = 2,435 miliarde lei

Din calculele specialistilor din cadrul rezulta ca pentru a acoperi cresterea cererii în aczul celor 2 categorii de produse pe baza de cauciuc respectiv anvelope si camere va fi nevoie de o crestere a cheltuielilor fixe cu 1,55 miliarde lei

Astfel: CF 1 = 21,05 + 1,55 = 22,6 miliarde lei

Cifra de afaceri previzionata pentru anul urmator se obtine dupa formule:

CA1 = (CF1 +P1) / (1-CV0/CA0)