Mediul de afaceri ca jungla

Mediul de afaceri ca jungla

Unul dintre miturile cele mai periculoase din lumea oamenilor de afa­ceri este inspirat de conceptele darviniste privind "supravietuirea celor mai bine adaptati" īntr-o adevarata "jungla". O astfel 15315f59p de viziune impli­ca ideea ca afacerile īnseamna competitie acerba si nu īntot­deauna corecta, īn care concurentii se devoreaza unul pe celalalt ["dog-eat-dog"], fie­care bizuindu-se numai pe propriile forte ["every man for himself"]. Am spus īn capitolul precedent ca afacerile sunt īntr-adevar competitive, dar aceasta nu īnseamna cātusi de putin ca trebuie numai­decāt sa fie si canibale sau ca fiecare trebuie sa faca orice īi sta īn puteri pentru a supravietui. Metaforele animalice abunda īn mediul de afaceri. Un sef amabil este un "ursulet" [teddy-bear], pe cānd un ne­go­ciator redutabil este un "tigru". Salariatii, managerii si concurentii sunt descrisi ca "maimute, vulpi, sobolani" si alte specii de rozatoare, insecte sau arahnide. La rāndul lor, corporatiile sunt privite ca niste ape periculoase, pline de rechini sau de pesti pirranha, ori ca niste cuiburi de napārci.

Pe lānga faptul ca reflecta o īntelegere eronata a biologiei (ne­dreapta fata de ani­male), metafora junglei denatureaza total natura afacerilor, care sunt posibile numai īn societati evoluate si civilizate. Competitia economica are loc nu īntr-o jungla, ci īntr-un cadru social bine organizat. "Spre deosebire de viata din jungla mitologica, viata īn me­diul de afaceri este īn mod fundamental cooperativa. Competitia este posibila numai īn limitele unor preocupari mutual īmpartasite. De fapt, conform teoriei evolutioniste, cooperarea este īntotdeauna cea mai buna strategie, chiar si īn natura. [. . .] Contrar metaforei 'fiecare pentru sine', afacerile implica aproape īntotdeauna largi grupuri de oa­meni care coopereaza si au īncredere unii īn ceilalti, din care fac parte retele de furni­zori, prestatori de servicii, consumatori si investitori" (Solomon, 1999, p. 13). Īn concluzie, pe lānga faptul ca vietuitoarele din natura nu sunt cātusi de putin atāt de "rosii īn colti si gheare"¹ pe cāt se crede īndeobste, afacerile nu au nimic īn comun cu lupta bio­lo­gica pentru supravietuire si reproducere, ci sunt un produs al evolutiei societatii umane, dezvol­tāndu-se pe scara larga numai īntr-un cadru social guvernat de reguli stricte.