Auxiliarii comerciantilor
În activitatile sale comerciantul colaboreaza si cu alte persoane. Unele îi reprezinta interesele fiind salariatii comerciantului. Ei sunt cunoscuti sub denumirea de auxiliarii dependenti ai comerciantului. Prepusii, comisii pentru negot si comisii calatori pentru comert (fac parte din categoria auxiliarilor dependenti ai comerciantului).
Alte persoane, denumite auxiliari autonomi, au calitatea de comercianti. Acestia ajuta alti comercianti în activitatile comerciale. 555h78f Fac parte din aceasta categorie mijlocitorii si agentii comerciali.
Instituiti reprezentarii, institutie de drept civil clarifica raporturile juridice ce se încheie între comerciant si auxiliarii dependenti si autonomi ai comerciantului.
Reprezentarea
Reprezentarea este un procedeu tehnico-juridic prin care o persoana - reprezentantul - încheie un act juridic în numele si în contul (pe socoteala) altei persoane - reprezentat - efectele actului juridic producându-se cu respectarea anumitor conditii direct fata de persoana reprezentata.
Se considera a fi o exceptie de la principiul relativitatii actului juridic potrivit caruia efectele acestuia se produc numai între partile actului. Actul juridic încheiat prin reprezentare produce efecte fata de persoana reprezentata, desi ea nu a încheiat actul juridic.
Reprezentarea este de doua feluri:
- legala: deoarece izvoraste din lege si intervine în cazul persoanelor incapabile. Legea împuterniceste pe parinti sau pe tutore, în calitate de reprezentanti legali ai minorului sub 14 ani sau ai interzisului judecatoresc sa încheie orice act juridic în numele si pe seama incapabililor pe care îi reprezinta. În cazul actelor juridice de dispozitie reprezentantii legali au nevoie de încuviintarea autoritatii tutelare.
- conventionala. Este stabilita de comun acord de persoana reprezentata si reprezentant, care încheie acte juridice în numele si pe seama persoanei reprezentate.
Reprezentarea nu se confunda
cu mandatul. Prin contractul de mandat, man
Uneori mandatul poate fi dublat si
de puterea de reprezentare (mandatarul primeste împuternicirea sa încheie
acte juridice în numele si pe seama man
Alteori, contractul de mandat nu este însotit de puterea de reprezentare, ca de exemplu în cazul contractului de comision. În acest contract, comisionarul primeste împuternicirea sa încheie acte juridice cu tertul, dar pe seama comitentului si în numele sau; devenind astfel parte în actul juridic încheiat cu tertul.
Asadar reprezentarea poate însoti contractul de mandat, dar acest lucru nu este o conditie de esenta a contractului de mandat . Se spune ca reprezentarea este de natura si nu de esenta mandatului.
Conditiile reprezentarii sunt urmatoarele:
- sa existe împuternicirea de a reprezenta. Împuternicirea este data de lege sau de vointa partilor (dominus negotii). Calitatea de reprezentant o confera cel reprezentat prin împuternicirea data pentru încheierea de acte juridice în numele si pe seama lui. Împuternicirea este un act juridic unilateral materializat printr-o procura. De regula, împuternicirea se da de catre reprezentat înainte de încheierea actului juridic cu tertul. Împuternicirea poate fi data si ulterior încheierii actului juridic (post factum). Se spune ca în acest mod se ratifica actul juridic încheiat în numele si pe seama reprezentatului.
În ambele cazuri reprezentantul trebuie sa respecte împuternicirea data.
- sa existe intentia de a reprezenta. Aceasta conditie se realizeaza prin aducerea la cunostinta tertului de catre reprezentant a faptului ca actul juridic se încheie prin reprezentare. În ipoteza când reprezentantul nu îsi declina calitatea, actul juridic încheiat cu tertul va produce efecte fata de reprezentant, care devine astfel parte la actul juridic.
- reprezentantul sa exprime o vointa valabila, libera si neviciata la încheierea actului juridic. Ca urmare, reprezentantul trebuie sa aiba deplina capacitate de exercitiu si consimtamântul dat sa fie neviciat.
Efectele reprezentarii
Reprezentatul, desi nu a participat la încheierea actului ca urmare a reprezentarii, devine parte la actul juridic, ca si cum l-ar fi încheiat personal. Fiind parte în actul juridic dobândeste drepturi si obligatii pe care le exercita/executa.
Acest efect se produce numai în cazul respectarii împuternicirii de catre reprezentant la încheierea actului juridic.
Lipsa împuternicirii, precum si depasirea acesteia, reprezentarea nu produce efecte fata de reprezentat.
Auxiliarii dependenti ai comerciantului
Din aceasta categorie de colaboratori ai comerciantului, fac parte: prepusul comerciantului, comisii pentru negot si comisii calatori pentru comert.
Prepusul comerciantului
Potrivit art. 392 C. com.: "Prepus este acela care este însarcinat cu comertul patronului sau, fie în locul unde acesta îl exercita, fie în alt loc".
Conditiile dobândirii calitatii de prepus sunt :
prepusul este împuternicitul patronului sa efectueze comertul. În calitate de reprezentant al patronului încheie actele juridice privitoare la activitatea comerciala.
Prepusul este parte in contractul de munca încheiat cu patronul. Pe raportul juridic de munca se grefeaza calitatea prepusului de reprezentant al comerciantului.25
prepusul are împuternicirea sa exercite comertul patronului acolo unde patronul îsi are sediul sau în alt loc determinat. Puterile prepusului de a exercita comertul patronului sunt largi; el poate încheia toate actele juridice necesare desfasurarii comertului.
Puterea de reprezentare a prepusului se caracterizeaza prin :
- este generala, în sensul ca poate încheia orice act juridic necesar exercitarii comertului patronului. Limita este data numai de obiectul comertului pentru care a primit împuternicire sa îl exercite.
- este permanenta. Puterea de reprezentare înceteaza odata cu încetarea calitati de prepus.
- este limitata la locul unde patronul îsi are sediul principal ori punctul de lucru.
Puterea de reprezentare a prepusului este limitata de unele prevederi legale. Astfel, prepusului îi sunt interzise :
- sa încheie acte juridice straine comertului cu care a fost însarcinat sa-l exercite. De exemplu, nu poate încheia acte juridice civile în numele si pe seama patronului;
- sa încheie acte prin care sa lichideze comertul patronului sau. De exemplu, sa vânda fondul de comert;
- sa încheie acte juridice prin care sa afecteze patrimoniul comerciantului pe care îl reprezinta.
Fiind un reprezentant, prepusul trebuie sa aduca la cunostinta tertilor aceasta calitate.
Actul de împuternicire dat prepusului în mod expres trebuie transcris, afisat si publicat în conditiile art. 10 C. com. la tribunal.
Legea prezuma în cazul lipsei formalitatilor de publicitate la însarcinarea expresa si la împuternicirea tacita ca puterea de reprezentare a prepusului este generala.
Prepusul în ipoteza încheieri consensuale a unui act juridic comercial trebuie sa precizeze tertului ca actul nu este încheiat în numele sau.
În ipoteza încheierii actului în forma scrisa, potrivit dispozitiilor art. 396 C. com. prepusul este obligat sa mentioneze când semneaza actul pe lânga numele sau, si numele sau firma comerciantului, cu mentiunea "prin procura" sau o mentiune echivalenta. Sanctiunea nerespectarii obligatiei consta în considerarea actului ca fiind încheiat în nume propriu.
Legea comerciala este mai favorabila intereselor tertilor fata de legea civila si stabileste dreptul celui de al treilea de a exercita contra patrimoniului actiunile ce deriva din actele prepusului, privitoare la exercitiul comertului cu care acesta a fost însarcinat.
Practica judiciara a statuat raspunderea patronului fata de obligatiile contractate în numele sau de prepusul sau si în acest caz persoanele cu care prepusul a contractat sunt în drept sa intenteze actiunea derivând din neexecutarea conventiei direct în contra patronului.
Obligatiile prepusului
Prepusului îi revin urmatoarele obligatii :
- sa tina registrele comerciale (de contabilitate) ale comerciantului;
- sa nu faca operatiuni în nume propriu, fara învoirea comerciantului;
- sa nu faca un comert de felul aceluia cu care a fost însarcinat. Procedând asa, prepusul savârseste o fapta de concurenta neloiala si este responsabil de daune - interese. Patronul are dreptul de a retine pentru sine foloasele ce ar rezulta din aceste operatiuni.
Încetarea calitatii de prepus
Calitatea de prepus înceteaza în aceleasi împrejurari ca si în cazul încetarii calitatii de reprezentant; revocarea împuternicirii, renuntarea prepusului, moarte si interdictia prepusului. În dreptul comercial se adauga si insolvabilitatea si aplicarea procedurii reorganizarii si lichidarii judiciare a comerciantului sau prepusului, în conditiile legii.
Pentru revocarea prepusului trebuie respectate formele de publicitate cerute pentru investirea prepusului cu aceasta calitate.
Comisii pentru negot
În art. 404 C. com. se definesc comisii pentru negot ai comerciantului: "sunt prepusii pentru vânzarea în detaliu a marfurilor; ei au dreptul ca în locul unde exercita comertul si în momentul predarii sa ceara si sa încaseze pretul marfurilor vândute, putând da pentru aceasta, chitanta valabila în numele patronului lor. Afara de magazin, ei nu pot cere plata creantelor patronului, fara autorizatie speciala".
Comisii pentru negot sunt salariatii comerciantului. De exemplu, vânzatorii dintr-un magazin al comerciantului. Comisii pentru negot sunt numai acei salariati care intra în raporturi juridice cu clientela. Se considera ca fiind comisii pentru negot si alti salariati care îndeplinesc operatiuni specifice obiectului comertului: de exemplu, receptionerul de la hotel, soferul de taxi.
Puterile comisiilor pentru negot
Puterile lor sunt limitate de:
- locul unde îsi desfasoara activitatea. Ei au dreptul sa încheie si sa execute contracte comerciale numai în locul unde patronul exercita comertul. Afara din magazin ei nu pot cere plata creantelor patronului fara autorizatie speciala.
- obiectul activitatii desfasurate priveste numai vânzarea cu amanuntul al marfurilor. Ei au dreptul sa ceara si sa încaseze pretul lucrului, putând da chitanta valabila în numele patronului lor.
Comisii pentru negot pot sa încaseze creantele patronului, în localitatea unde exercita comertul, chiar într-un moment care nu este concomitent cu predarea bunurilor s-a statuat în practica judiciara.
Comisii calatori pentru comert
Aceasta categorie de auxiliari dependenti ai comerciantului este cunoscuta si sub denumirea de comisi voiajori sau voiajori comerciali.
si acestia sunt salariati ai comerciantului. Ei sunt retribuiti fie cu o suma forfetara, fie cu un comision pentru fiecare afacere încheiata.
În art. 402 C.com. se definesc comisii calatori pentru comert. Comisii calatori pentru comert sunt persoanele aflate în serviciul comerciantului, (salariat) trimise în alte localitati, împuternicita de comerciant (prin scrisori, avize, circulare sau alte asemenea documente) sa încheie acte juridice comerciale privitoare la comertul sau. Comerciantul care se foloseste de comisii calatori pentru comert raspunde pentru contractele încheiate de acestia în limitele însarcinarii date.
Comisii calatorii pentru comert cauta clienti în alte localitati în timp ce comisii pentru negot asteapta clientela în magazin.
Puterea de reprezentare a comisiilor calatori pentru comert consta în :"sa trateze sau sa faca operatiuni de ale comertului sau" (comertului patronului n.a.).
A trata operatiuni comerciale înseamna împuternicirea de a cauta clienti, de a colecta oferte sau comenzi.
A face operatiuni comerciale înseamna a încheia acte juridice în numele si pe seama comerciantului. Acest lucru presupune existenta puterii de reprezentare acordat de comerciant, ei dobândind si calitatea de prepus al comerciantului.
La încheierea actelor juridice ei trebuie sa aduca la cunostinta tertilor calitatea de reprezentanti ai comerciantului. Comisii calatori pentru comert semneaza mentionând în mod obligatoriu numele patronului lor( art.403 C. com.).
Comisii calatori pentru comert se obliga personal fata de terti atunci când nu aduce la cunostinta acestora calitatea de reprezentant.
Auxiliarii independenti ai comerciantului
Categoria auxiliarilor independenti ai comerciantului cuprinde mijlocitorii si agentii de comert.
Mijlocitorii, sunt cunoscuti si cu denumirea de samsariorimisiti.
Operatiunea de mijlocire (samsarie) în afaceri comerciale este considerata fapta obiectiva de comert ( art. 3 pct. 12 C. com.).
Codul comercial nu reglementeaza contractul de mijlocire.
În practica judiciara comerciala mijlocirea este o activitate materiala, prin care o persoana, denumita mijlocitor, urmareste sa puna fata în fata doua persoane care vor sa încheie o afacere si, gratie diligentelor sale, sa le determine sa încheie contractul avut în vedere.
Mijlocitorul încheie contractul de mijlocire - contract de prestari servicii - cu una sau ambele persoane care vor sa încheie o afacere. Daca partile au încheiat contractul avut în vedere, mijlocitorul are dreptul la remuneratia stabilita în contractul de mijlocire.
Mijlocitorul nu este reprezentantul partilor.
Desfasurarea activitatii de mijlocire cu caracter profesional confera mijlocitorului calitatea de comerciant.
Agentii de comert
Agentul de comert este persoana dintr-o alta localitate unde comerciantul doreste sa extinda afacerile sale, care are ca profesiune intermedierea în activitatea comerciala.
Aceasta activitate nu este reglementata de Codul comercial, desi se foloseste frecvent în comert.
Agentul de comert împuternicit de comerciant poate desfasura doua activitati :
- trateaza afaceri, adica oferte, comenzi, etc. pe care ulterior comerciantul le exploateaza încheind acte juridice comerciale.
- încheie acte juridice comerciale cu tertii în numele si pe seama comerciantului, fiind reprezentantul acestuia.
Asadar suntem în prezenta activitatilor pe care le desfasoara comisii calatori pentru comert. Comerciantul câstiga daca pentru aceasta activitate foloseste un agent de comert.
Agentul de comert nu-i este salariat. Apoi supravegherea comisiilor calatori pentru comert este limitata.
În schimbul activitatilor desfasurate agentul de comert primeste un comision.
Agentul de comert este comerciant deoarece savârseste ca profesie obisnuita fapta de comert obiectiva "operatiunea de mijlocire în afaceri comerciale sau "întreprinderea de comision".
Fr. Deak, Contractul de mandat, în Fr.Deak, St. Carpenaru, Contracte civile si comerciale, Ed. Lumina Lex , 1993, pag. 155.
Prof. dr. Stanciu Carpenaru, Drept comercial român, Ed. II, revizuita si adaugita, Ed. ALL Educational, 1998, pag. 126.
|