Auxiliarii comerciantilor
Īn activitatile sale comerciantul colaboreaza si cu alte persoane. Unele īi reprezinta interesele fiind salariatii comerciantului. Ei sunt cunoscuti sub denumirea de auxiliarii dependenti ai comerciantului. Prepusii, comisii pentru negot si comisii calatori pentru comert (fac parte din categoria auxiliarilor dependenti ai comerciantului).
Alte persoane, denumite auxiliari autonomi, au calitatea de comercianti. Acestia ajuta alti comercianti īn activitatile comerciale. 555h78f Fac parte din aceasta categorie mijlocitorii si agentii comerciali.
Instituiti reprezentarii, institutie de drept civil clarifica raporturile juridice ce se īncheie īntre comerciant si auxiliarii dependenti si autonomi ai comerciantului.
Reprezentarea
Reprezentarea este un procedeu tehnico-juridic prin care o persoana - reprezentantul - īncheie un act juridic īn numele si īn contul (pe socoteala) altei persoane - reprezentat - efectele actului juridic producāndu-se cu respectarea anumitor conditii direct fata de persoana reprezentata.
Se considera a fi o exceptie de la principiul relativitatii actului juridic potrivit caruia efectele acestuia se produc numai īntre partile actului. Actul juridic īncheiat prin reprezentare produce efecte fata de persoana reprezentata, desi ea nu a īncheiat actul juridic.
Reprezentarea este de doua feluri:
- legala: deoarece izvoraste din lege si intervine īn cazul persoanelor incapabile. Legea īmputerniceste pe parinti sau pe tutore, īn calitate de reprezentanti legali ai minorului sub 14 ani sau ai interzisului judecatoresc sa īncheie orice act juridic īn numele si pe seama incapabililor pe care īi reprezinta. Īn cazul actelor juridice de dispozitie reprezentantii legali au nevoie de īncuviintarea autoritatii tutelare.
- conventionala. Este stabilita de comun acord de persoana reprezentata si reprezentant, care īncheie acte juridice īn numele si pe seama persoanei reprezentate.
Reprezentarea nu se confunda
cu mandatul. Prin contractul de mandat, man
Uneori mandatul poate fi dublat si
de puterea de reprezentare (mandatarul primeste īmputernicirea sa īncheie
acte juridice īn numele si pe seama man
Alteori, contractul de mandat nu este īnsotit de puterea de reprezentare, ca de exemplu īn cazul contractului de comision. Īn acest contract, comisionarul primeste īmputernicirea sa īncheie acte juridice cu tertul, dar pe seama comitentului si īn numele sau; devenind astfel parte īn actul juridic īncheiat cu tertul.
Asadar reprezentarea poate īnsoti contractul de mandat, dar acest lucru nu este o conditie de esenta a contractului de mandat . Se spune ca reprezentarea este de natura si nu de esenta mandatului.
Conditiile reprezentarii sunt urmatoarele:
- sa existe īmputernicirea de a reprezenta. Īmputernicirea este data de lege sau de vointa partilor (dominus negotii). Calitatea de reprezentant o confera cel reprezentat prin īmputernicirea data pentru īncheierea de acte juridice īn numele si pe seama lui. Īmputernicirea este un act juridic unilateral materializat printr-o procura. De regula, īmputernicirea se da de catre reprezentat īnainte de īncheierea actului juridic cu tertul. Īmputernicirea poate fi data si ulterior īncheierii actului juridic (post factum). Se spune ca īn acest mod se ratifica actul juridic īncheiat īn numele si pe seama reprezentatului.
Īn ambele cazuri reprezentantul trebuie sa respecte īmputernicirea data.
- sa existe intentia de a reprezenta. Aceasta conditie se realizeaza prin aducerea la cunostinta tertului de catre reprezentant a faptului ca actul juridic se īncheie prin reprezentare. Īn ipoteza cānd reprezentantul nu īsi declina calitatea, actul juridic īncheiat cu tertul va produce efecte fata de reprezentant, care devine astfel parte la actul juridic.
- reprezentantul sa exprime o vointa valabila, libera si neviciata la īncheierea actului juridic. Ca urmare, reprezentantul trebuie sa aiba deplina capacitate de exercitiu si consimtamāntul dat sa fie neviciat.
Efectele reprezentarii
Reprezentatul, desi nu a participat la īncheierea actului ca urmare a reprezentarii, devine parte la actul juridic, ca si cum l-ar fi īncheiat personal. Fiind parte īn actul juridic dobāndeste drepturi si obligatii pe care le exercita/executa.
Acest efect se produce numai īn cazul respectarii īmputernicirii de catre reprezentant la īncheierea actului juridic.
Lipsa īmputernicirii, precum si depasirea acesteia, reprezentarea nu produce efecte fata de reprezentat.
Auxiliarii dependenti ai comerciantului
Din aceasta categorie de colaboratori ai comerciantului, fac parte: prepusul comerciantului, comisii pentru negot si comisii calatori pentru comert.
Prepusul comerciantului
Potrivit art. 392 C. com.: "Prepus este acela care este īnsarcinat cu comertul patronului sau, fie īn locul unde acesta īl exercita, fie īn alt loc".
Conditiile dobāndirii calitatii de prepus sunt :
prepusul este īmputernicitul patronului sa efectueze comertul. Īn calitate de reprezentant al patronului īncheie actele juridice privitoare la activitatea comerciala.
Prepusul este parte in contractul de munca īncheiat cu patronul. Pe raportul juridic de munca se grefeaza calitatea prepusului de reprezentant al comerciantului.25
prepusul are īmputernicirea sa exercite comertul patronului acolo unde patronul īsi are sediul sau īn alt loc determinat. Puterile prepusului de a exercita comertul patronului sunt largi; el poate īncheia toate actele juridice necesare desfasurarii comertului.
Puterea de reprezentare a prepusului se caracterizeaza prin :
- este generala, īn sensul ca poate īncheia orice act juridic necesar exercitarii comertului patronului. Limita este data numai de obiectul comertului pentru care a primit īmputernicire sa īl exercite.
- este permanenta. Puterea de reprezentare īnceteaza odata cu īncetarea calitati de prepus.
- este limitata la locul unde patronul īsi are sediul principal ori punctul de lucru.
Puterea de reprezentare a prepusului este limitata de unele prevederi legale. Astfel, prepusului īi sunt interzise :
- sa īncheie acte juridice straine comertului cu care a fost īnsarcinat sa-l exercite. De exemplu, nu poate īncheia acte juridice civile īn numele si pe seama patronului;
- sa īncheie acte prin care sa lichideze comertul patronului sau. De exemplu, sa vānda fondul de comert;
- sa īncheie acte juridice prin care sa afecteze patrimoniul comerciantului pe care īl reprezinta.
Fiind un reprezentant, prepusul trebuie sa aduca la cunostinta tertilor aceasta calitate.
Actul de īmputernicire dat prepusului īn mod expres trebuie transcris, afisat si publicat īn conditiile art. 10 C. com. la tribunal.
Legea prezuma īn cazul lipsei formalitatilor de publicitate la īnsarcinarea expresa si la īmputernicirea tacita ca puterea de reprezentare a prepusului este generala.
Prepusul īn ipoteza īncheieri consensuale a unui act juridic comercial trebuie sa precizeze tertului ca actul nu este īncheiat īn numele sau.
Īn ipoteza īncheierii actului īn forma scrisa, potrivit dispozitiilor art. 396 C. com. prepusul este obligat sa mentioneze cānd semneaza actul pe lānga numele sau, si numele sau firma comerciantului, cu mentiunea "prin procura" sau o mentiune echivalenta. Sanctiunea nerespectarii obligatiei consta īn considerarea actului ca fiind īncheiat īn nume propriu.
Legea comerciala este mai favorabila intereselor tertilor fata de legea civila si stabileste dreptul celui de al treilea de a exercita contra patrimoniului actiunile ce deriva din actele prepusului, privitoare la exercitiul comertului cu care acesta a fost īnsarcinat.
Practica judiciara a statuat raspunderea patronului fata de obligatiile contractate īn numele sau de prepusul sau si īn acest caz persoanele cu care prepusul a contractat sunt īn drept sa intenteze actiunea derivānd din neexecutarea conventiei direct īn contra patronului.
Obligatiile prepusului
Prepusului īi revin urmatoarele obligatii :
- sa tina registrele comerciale (de contabilitate) ale comerciantului;
- sa nu faca operatiuni īn nume propriu, fara īnvoirea comerciantului;
- sa nu faca un comert de felul aceluia cu care a fost īnsarcinat. Procedānd asa, prepusul savārseste o fapta de concurenta neloiala si este responsabil de daune - interese. Patronul are dreptul de a retine pentru sine foloasele ce ar rezulta din aceste operatiuni.
Īncetarea calitatii de prepus
Calitatea de prepus īnceteaza īn aceleasi īmprejurari ca si īn cazul īncetarii calitatii de reprezentant; revocarea īmputernicirii, renuntarea prepusului, moarte si interdictia prepusului. Īn dreptul comercial se adauga si insolvabilitatea si aplicarea procedurii reorganizarii si lichidarii judiciare a comerciantului sau prepusului, īn conditiile legii.
Pentru revocarea prepusului trebuie respectate formele de publicitate cerute pentru investirea prepusului cu aceasta calitate.
Comisii pentru negot
Īn art. 404 C. com. se definesc comisii pentru negot ai comerciantului: "sunt prepusii pentru vānzarea īn detaliu a marfurilor; ei au dreptul ca īn locul unde exercita comertul si īn momentul predarii sa ceara si sa īncaseze pretul marfurilor vāndute, putānd da pentru aceasta, chitanta valabila īn numele patronului lor. Afara de magazin, ei nu pot cere plata creantelor patronului, fara autorizatie speciala".
Comisii pentru negot sunt salariatii comerciantului. De exemplu, vānzatorii dintr-un magazin al comerciantului. Comisii pentru negot sunt numai acei salariati care intra īn raporturi juridice cu clientela. Se considera ca fiind comisii pentru negot si alti salariati care īndeplinesc operatiuni specifice obiectului comertului: de exemplu, receptionerul de la hotel, soferul de taxi.
Puterile comisiilor pentru negot
Puterile lor sunt limitate de:
- locul unde īsi desfasoara activitatea. Ei au dreptul sa īncheie si sa execute contracte comerciale numai īn locul unde patronul exercita comertul. Afara din magazin ei nu pot cere plata creantelor patronului fara autorizatie speciala.
- obiectul activitatii desfasurate priveste numai vānzarea cu amanuntul al marfurilor. Ei au dreptul sa ceara si sa īncaseze pretul lucrului, putānd da chitanta valabila īn numele patronului lor.
Comisii pentru negot pot sa īncaseze creantele patronului, īn localitatea unde exercita comertul, chiar īntr-un moment care nu este concomitent cu predarea bunurilor s-a statuat īn practica judiciara.
Comisii calatori pentru comert
Aceasta categorie de auxiliari dependenti ai comerciantului este cunoscuta si sub denumirea de comisi voiajori sau voiajori comerciali.
si acestia sunt salariati ai comerciantului. Ei sunt retribuiti fie cu o suma forfetara, fie cu un comision pentru fiecare afacere īncheiata.
Īn art. 402 C.com. se definesc comisii calatori pentru comert. Comisii calatori pentru comert sunt persoanele aflate īn serviciul comerciantului, (salariat) trimise īn alte localitati, īmputernicita de comerciant (prin scrisori, avize, circulare sau alte asemenea documente) sa īncheie acte juridice comerciale privitoare la comertul sau. Comerciantul care se foloseste de comisii calatori pentru comert raspunde pentru contractele īncheiate de acestia īn limitele īnsarcinarii date.
Comisii calatorii pentru comert cauta clienti īn alte localitati īn timp ce comisii pentru negot asteapta clientela īn magazin.
Puterea de reprezentare a comisiilor calatori pentru comert consta īn :"sa trateze sau sa faca operatiuni de ale comertului sau" (comertului patronului n.a.).
A trata operatiuni comerciale īnseamna īmputernicirea de a cauta clienti, de a colecta oferte sau comenzi.
A face operatiuni comerciale īnseamna a īncheia acte juridice īn numele si pe seama comerciantului. Acest lucru presupune existenta puterii de reprezentare acordat de comerciant, ei dobāndind si calitatea de prepus al comerciantului.
La īncheierea actelor juridice ei trebuie sa aduca la cunostinta tertilor calitatea de reprezentanti ai comerciantului. Comisii calatori pentru comert semneaza mentionānd īn mod obligatoriu numele patronului lor( art.403 C. com.).
Comisii calatori pentru comert se obliga personal fata de terti atunci cānd nu aduce la cunostinta acestora calitatea de reprezentant.
Auxiliarii independenti ai comerciantului
Categoria auxiliarilor independenti ai comerciantului cuprinde mijlocitorii si agentii de comert.
Mijlocitorii, sunt cunoscuti si cu denumirea de samsariorimisiti.
Operatiunea de mijlocire (samsarie) īn afaceri comerciale este considerata fapta obiectiva de comert ( art. 3 pct. 12 C. com.).
Codul comercial nu reglementeaza contractul de mijlocire.
Īn practica judiciara comerciala mijlocirea este o activitate materiala, prin care o persoana, denumita mijlocitor, urmareste sa puna fata īn fata doua persoane care vor sa īncheie o afacere si, gratie diligentelor sale, sa le determine sa īncheie contractul avut īn vedere.
Mijlocitorul īncheie contractul de mijlocire - contract de prestari servicii - cu una sau ambele persoane care vor sa īncheie o afacere. Daca partile au īncheiat contractul avut īn vedere, mijlocitorul are dreptul la remuneratia stabilita īn contractul de mijlocire.
Mijlocitorul nu este reprezentantul partilor.
Desfasurarea activitatii de mijlocire cu caracter profesional confera mijlocitorului calitatea de comerciant.
Agentii de comert
Agentul de comert este persoana dintr-o alta localitate unde comerciantul doreste sa extinda afacerile sale, care are ca profesiune intermedierea īn activitatea comerciala.
Aceasta activitate nu este reglementata de Codul comercial, desi se foloseste frecvent īn comert.
Agentul de comert īmputernicit de comerciant poate desfasura doua activitati :
- trateaza afaceri, adica oferte, comenzi, etc. pe care ulterior comerciantul le exploateaza īncheind acte juridice comerciale.
- īncheie acte juridice comerciale cu tertii īn numele si pe seama comerciantului, fiind reprezentantul acestuia.
Asadar suntem īn prezenta activitatilor pe care le desfasoara comisii calatori pentru comert. Comerciantul cāstiga daca pentru aceasta activitate foloseste un agent de comert.
Agentul de comert nu-i este salariat. Apoi supravegherea comisiilor calatori pentru comert este limitata.
Īn schimbul activitatilor desfasurate agentul de comert primeste un comision.
Agentul de comert este comerciant deoarece savārseste ca profesie obisnuita fapta de comert obiectiva "operatiunea de mijlocire īn afaceri comerciale sau "īntreprinderea de comision".
Fr. Deak, Contractul de mandat, īn Fr.Deak, St. Carpenaru, Contracte civile si comerciale, Ed. Lumina Lex , 1993, pag. 155.
Prof. dr. Stanciu Carpenaru, Drept comercial romān, Ed. II, revizuita si adaugita, Ed. ALL Educational, 1998, pag. 126.
|
