Baza tehnico-materiala a comertului

Baza tehnico-materiala a comertului

timp ce articolele electrice si electrocasnice solicita microstanduri pentru probe de functionare).

Mobilierul si utilajul comercial tind tot mai mult sa se adapteze circuitului
mecanizat al produselor n special n comertul alimentar), ncarcaturile paletizate
expun ndu-se direct din mijloacele de transport n magazine, constituind mobilier al
acestora.

Un loc aparte n utilajul comercial l detine utilajul frigorific, el 525f52f fiind o
componenta a lantului frigorific din procesul distributiei produselor alimentare. Acesta
ncepe cu antrepozitele frigorifice ale producatorilor, continua cu mijloacele de
transport frigorifice (vagoane de cale ferata si mijloace auto), cu spatiile si utilajul
frigorific din magazine si se ncheie cu frigiderele si congelatoarele din echipamentul
locuintelor.

Progresul tehnic n comert determina folosirea pe scara larga a
echipamentului electronic de birou pentru prelucrarea si transmiterea informatiilor.
Acesta preia informatiile primare de la casele de marcat din magazine si de la
birourile de facturat din depozite, tine evidenta miscarii stocurilor si a celorlalte valori
din ntreprindere si ofera informatii operative pentru formularea comenzilor catre
furnizori corespunzator cu schimbarile continue ale pietei.

La bursele de marfuri, datorita tehnicii moderne a comunicatiilor, se pot
efectua n termene foarte scurte tranzactii dintre parteneri aflati n cele mai
ndepartate zone ale globului.

Baza tehnico-materiala a comertului cu ridicata

Caracteristicile comertului cu ridicata si, n primul r nd, vehicularea marfurilor n partizi mari se rasfr nge si asupra structurii bazei sale tehnico-materiale. Cladirile pentru depozite, instalatiile, mobilierul si utilajele din depozit sunt dimensionate n raport cu cerintele activitatii economice a acestora, respectiv primirii si pastrarii marfurilor, pregatirii comenzilor si expedierii produselor catre beneficiari, n principal n sistem mecanizat, adica folosind conteinere, palete si mijloace de transport adaptate vehicularii fiecarui tip de produse.

11.3.1. Reteaua de depozite

Depozitele sunt unitati comerciale n care se desfasoara procesele tehnico-economice legate de primirea, pastrarea si livrarea marfurilor n partizi mari. Ele

Bazele Comertului

constituie componenta operativa a ntreprinderilor comerciale pentru v nzarea cu ridicata a marfurilor, dar si a altor societati care participa la circulatia marfurilor ntreprinderi de productie sau ntreprinderi de v nzare cu amanuntul).

Formele circulatiei marfurilor, natura produselor care formeaza obiectul acestora, precum si procesele economice care le caracterizeaza determina tipuri specifice de depozite. Se disting astfel depozite industriale, comerciale, de pastrare ( nsilozare) a produselor agricole, de transport-expeditie si de serviciu.

Depozitele industriale sunt destinate aprovizionarii cu matehi prime si
livrarii produselor finite ale fabricilor. Ele intra n componenta acestora, fiind
amplasate la intrarea sau iesirea din halele de productie si sunt organizate pentru
deservirea fluxului de fabricatie, formarii loturilor de expeditie a produselor finite si
livrarii acestora catre beneficiah.

Depozitele comerciale sunt cele mai rasp ndite si apartin, n cea mai
mare parte, comertului cu ridicata cu bunuri de larg consum. Ele deservesc nsa si
circulatia unor produse de echipament industrial sau a unor bunuri de consum
intermediar, n situatia prezentei comertului n circulatia acestor produse. n
depozitele comerciale are loc transformarea sortimentului industrial n sortiment
comercial si livrarea acestuia catre beneficiarii detailisti. Sistemul lor de organizare
este determinat de particulantatile sortimentale ale diverselor grupe de marfuri, care
impun procedee diferite de stocaj si tehnici specifice de alcatuire a sortimentului
comercial.

Depozitele de past rare a produselor agricole sunt destinate primirii unor
cantitati mari de produse agricole (cereale, legume, fructe etc.) n perioada recoltarii
lor, reconditionarii, pastrarii ndelungate si livrarii catre beneficiah (fabrici, comercianti
detailisti, exportatoh) pe masura solicitahi lor. Pastrarea ndelungata a produselor
agricole impune asigurarea unor conditii de microclimat (temperatura, umiditate,
ventilatie) care determina un mod specific de amenajare si utilare cu consecinte
asupra costuhlor de pastrare.

Depozitele de transport-expeditie apartin unor agenti economici care
mijlocesc (deservesc) schimbul, n special n comertul exterior. Ele primesc sau
preiau marfuri de la producatoh, le transporta, le stocheaza de obicei un timp scurt si
le expediaza din porturile sau garile unde sunt amplasate catre beneficiah.

Depozitele de serviciu, dupa cum le spune si denumirea, apartin unor
agenti economici care ofera servicii de depozitare pe termen lung unor beneficiari

Baza tehnico-materiala a comertului

care nu dispun de posibilitati de depozitare.

Reteaua de depozitare n tara noastra n special n circulatia bunurilor
de larg consum, este ramasa mult n urma n raport cu cerintele miscarii rationale a
marfurilor. Depozitele sunt, n general, de mici dimensiuni, formate din mai multe
ncaperi, cu o dotare tehnica redusa, unele fara linii de garaj sau rampe de ncarcare.

Data fiind importanta depozitelor n asigurarea fluxurilor complexe de marfuri pe care le genereaza activitatea economica, preocuparile firmelor pentru comertul cu ridicata sunt concentrate n realizarea unor spatii de depozitare si dotare tehnica a lor astfel nc t sa asigure o vehiculare rapida a marfurilor si o eficienta supehoara a acesteia. Modernizarea depozitelor urmeaza ndeaproape modernizarea productiei, depozitele devenind veritabile "uzine de distribute", n care rapiditatea livrarii catre beneficiari reprezinta una din caile de accelerare a vitezei de circulatie a marfurilor.

Practica mondiala consemneaza c teva tendinte deosebit de
importante n constructia, amenajarea si dotarea depozitelor. Dintre acestea
evidentiem urmatoarele:

Construirea unor depozite de mare capacitate, acestea av nd
posibilitatea de a utiliza mijloace mecanizate de transportare orizontala si verticala a
marfurilor si de a micsora timpul de efectuare a unei operatiuni. Pentru depozitele
construite n prezent, marimea lor se exprima at t prin suprafata (m²) si capacitate de
depozitare (m³), dar, mai ales, prin numarul de palete vehiculate. Se considera astfel
depozite mari cele cu suprafata medie de de m² si cu capacitatea de
eel putin 12.000 de m³, capabile sa vehiculeze de palete. Tendintei de
concentrare si integrare a comertului cu ridicata i corespunde si tendinta de
concentrare a retelei de depozitare n complexe mari de m² n
SUA), acestea nchiriind spatii clientilor angrosisti si asigur nd periodic t rguri ale
comertului cu ridicata.

Organizarea depozitelor n principal pe un singur nivel, pentru a
elimina circulatia pe verticala a produselor. Datorita utilajelor cu putere mare de
ridicare, depozitele īsi sporesc capacitatea prin cresterea naltimii stelajelor. Ca o
ultima inovatie se remarca folosirea n constructia depozitelor a materialelor
gonflabile (care īsi maresc volumul prin insuflarea aerului cu ajutorul unor instalatii
speciale). Construirea unui asemenea depozit dureaza c teva zile, put nd fi mutat
dintr-un loc n altul n functie de necesitati, iar costul constructiei este redus. n
aceste depozite se pot pastra orice fel de produse, n unitati paletizate sau alte forme
de depozitare.